Calendarul vaccinărilor (imunizărilor)

©

Autor:

Calendarul vaccinărilor (imunizărilor)
Vaccinarea este un mod sigur și eficient de a ne proteja copiii – mai ales bebelușii și copiii mici -  de numeroase boli infecțioase. Fiecare țară are un calendar de vaccinare, cu vaccinurile recomandate în funcție de vârstă. Cu toate acestea, mulți copii rămân nevaccinați și devin astfel vulnerabili la posibile boli ce le pot pune viața și sănătatea în pericol.

Vaccinurile stimulează sistemul imunitar să dezvolte imunitate pe termen lung împotriva antigenilor de la patogeni specifici. Din nefericire, dezinformarea și informațiile eronate cu privire la vaccinuri pot face ca unii părinți să decidă să nu își imunizeze copiii, expunându-i pe aceștia și pe cei din jur la un pericol de boli și chiar deces.

Mai multe despre imunizare

Imunizările constau în injectarea unei versiuni atenuate (a unui fragment) dintr-o bacterie sau virus, devenit inofensiv, pentru a preveni infectarea cu acea bacterie sau virus. Introducerea acestora în organism va declanșa răspunsul sistemului imunitar, care produce anticorpi specifici, îndreptați împotriva acelei bacterii sau virus. Daca organismul este expus la agentul patogen, sistemul imunitar este pregătit să lupte împotriva infecției cu ajutorul anticorpilor formați. Este posibil ca vaccinul să nu poată preveni apariția bolii, dar îi va reduce din gravitate.

Scopul campaniilor de vaccinare este acela de a preveni bolile. De-a lungul anilor, vaccinările au eradicat unele epidemii (de rujeolă, oreion, tetanos, poliomielită și variolă). Unele vaccinuri se administrează într-o singură doză, în timp ce altele necesită o doză de rapel pentru a continua protecția împotriva bolii. Activitatea de vaccinare asigură dreptul la sănătate individuală și colectivă, după cu este prevăzut în Legea Vaccinării Art. 2, alin. 2.
 
Citiți mai multe despre vaccinarea copiilor în articolele noastre, și despre principalele vaccinuri.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, impactul imunizării asupra sănătății este extrem de mare. Cu excepția siguranței apei, nimic altceva, nici măcar antibioticele, nu au un efect atât de important asupra reducerii mortalității și morbidității și asupra dezvoltării populației.

Calendarul vaccinărilor obligatorii


Vârsta recomandată Vaccinări                                                                                                                                            
< 24 ore
  • Vaccin hepatitic B (Hep. B)
2-7 zile
  • Vaccin de tip Calmette Guerin (BCG)
2 luni
  • Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B)
  • Vaccin pneumococic conjugat
4 luni
  • Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B)
  • Vaccin pneumococic conjugat
11 luni
  • Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B)
  • Vaccin pneumococic conjugat
12 luni
  • Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR)
5 ani
  • Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR)
6 ani
  • Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa – VPI/VPI²)
7 ani
  • Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR)
8 ani
  • Vaccin poliomielitic inactivat (VPI)
14 ani
  • Vaccin diftero-tetanic pentru adulți/vaccin diftero-tetano-pertussis acelular (dT/DTPa)

Sursa
: Calendarul Național de Vaccinare

Vaccinurile opționale

Vaccinuri            
Vârsta recomandată și numărul de doze                                                                                            
Vaccinul antivaricelă

12 luni - 12 ani: o doză, de preferat două ( la cel puțin 4-6 săptămâni distanță și cel mult 8-10 săptămâni) + un rapel la 4-6 ani
> 13 ani - doar 2 doze (nu se mai face rapel)

Vaccinul antihepatita A

două doze, la interval de cel puțin 6 luni;
pentru copiii > 12 luni

Vaccinul antirotavirus trei doze: 2 ,4, 6 luni
Vaccinul antipneumococic patru doze: 2, 4, 6, 12/18 luni
Vaccinul antimeningococic 11-18 ani /în caz de expunere la risc, în rest pentru copiii >2 ani
Vaccinul antiHPV 9-26 ani (grup țintă: 11-12 ani)
Sursa: Calendarul Național de Vaccinare

Reacții posibile după vaccinare

Vaccinurile sunt în general bine tolerate de organism. Deși sunt sigure și eficiente, ca orice alt produs farmaceutic nu sunt lipsite de unele riscuri și efecte adverse ce pot apărea ocazional după vaccinare. Majoritatea efectelor sunt minore – roșeață, umflare sau durere ușoară la locul injectării, febră, lipsa apetitului sau stare de oboseală. Unele reacții sunt cauzate de teama și anxietatea copiilor în legătura cu vaccinarea. Reacțiile mai grave sunt extrem de rare și mai reduse decât cele provocate de boala însăși. Nu există date științifice care să confirme că vaccinurile contribuie la creșterea riscului de boli alergice sau alte tipuri de boli.

De asemenea, unele reacții pot fi cauzate de erori umane, cum ar fi utilizarea unor ace nesterile, pregătirea incorectă a vaccinului (amestecarea inadecvată, diluție incorectă, injectare în loc nepotrivit, transport și depozitare incorectă, ignorarea contraindicațiilor). Este vital ca personalul medical să fie pregătit corespunzător pentru a pregăti și administra eficient vaccinul.

Contraindicații

  • la copilul febril sau bolnav, se preferă amânarea vaccinării;
  • unele vaccinuri, în special cele împotriva oreionului și rujeolei, nu sunt recomandate la copiii cu reacții alergice la ou;
  • la copiii care suferă de o boală cronică, vaccinarea se discută de la caz la caz.

Contraindicațiile unui vaccin sunt situații rare care pot crește riscul de reacții adverse. Majoritatea contraindicațiilor sunt temporare, ca situațiile de febră sau boală, iar vaccinul poate fi administrat ulterior. Singura contraindicație aplicabilă tuturor vaccinurilor este un istoric de reacții alergice severe după o doză de vaccin sau un constituent al vaccinului. Informarea incorectă este principala situație care duce la ratarea administrării unui vaccin și reduce rata de acoperire imunologică.

Pregătirea copilului pentru vaccin

  • în dimineața în care trebuie administrat vaccinul, se măsoară temperatura copilului;
  • în cazul în care copilul are febră, este răcit sau bolnav, se recomandă consultarea medicului;
  • înainte de vaccinare și în funcție de vârsta copilului, acestuia i se va explica procedura de vaccinare.

După vaccinare

Se aplică un tampon de vată cu ușoară presiune 1-2 minute, fără a freca zona. După îndepărtarea tamponului de vată se lasă locul expus la aer. Administrarea preventivă a medicamentelor pentru febră nu este indicată, cu excepția copiilor mai mici de 2 ani cărora li se administrează vaccinul meningococic B, dar la indicația medicului. În alte situații, medicul va prescrie un medicament împotriva durerii sau a febrei (paracetamol) dacă cel mic va avea febră. Vaccinul trebuie notat în carnetul de sănătate. În cazul unei reactii locale, pe punctul de injecție se aplică o compresă sterilă. 

Data actualizare: 01-05-2020 | creare: 08-08-2017 | Vizite: 11233
Bibliografie
(1) Global Vaccine Safety, World Health Organization, Part 1-6, link: https://www.who.int/vaccine_safety/initiative/tech_support/ebasic/en/
(2) Vaccine side effects, adverse reactions, contraindications and precautions, CDC, link: https://www.cdc.gov/mmwr/pdf/rr/rr4512.pdf
(3) Recommended immunisations from birth to 14 years old in Romania, European Centre for Disease Prevention and Control, link: https://vaccine-schedule.ecdc.europa.eu/Pages/Scheduler.aspx
(4) WHO vaccine-preventable diseases: monitoring system, 2017 global summary, link: https://apps.who.int/immunization_monitoring/globalsummary/
(5) LEGE privind organziarea și finanțarea activității de vaccinare a populației în România, link: https://www.ms.ro/wp-content/uploads/2017/04/LEGEA-VACCINARII-10.04.2017-002.pdf
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Vaccinul DiTePer (DTP)
  • Vaccinul antipolio (antipoliomielită)
  • Vaccinul antihaemophilus influenzae tip B (HiB)
  •