Anticorpii COVID-19 persistă cel puțin 9 luni după infecție conform unui nou studiu

Deși este cunoscut modul în care stimularea sistemului imun în timpul unei infecții COVID-19 antrenează celulele imune pentru a putea lupta și mai bine în viitor împotriva virusului SARS-CoV-2, au existat numeroase dezbateri referitor la perioada în care persistă această protecție. Recent, un nou studiu realizat de cercetătorii de la University of Padua și Imperial College London a oferit un răspuns clar la această problemă: anticorpii COVID-19 persistă în jur de 9 luni în organismul uman. Lucrarea a fost publicată în jurnalul Nature Communications.

În cadrul noului experiment, cercetătorii au testat în lunile februarie și martie din anul 2020 aproximativ 2. 550 de cetățeni italieni, locuitori ai orașului Vò, infectați în acel moment cu virusul SARS-CoV-2. Participanții au fost, de asemenea, testați și în lunile mai și noiembrie din anul 2020 pentru a fi urmărită evoluția anticorpilor apăruți împotriva noului coronavirus.

Rezultatele au arătat cum nivelul de anticorpi a rămas ridicat la nouă luni după infecția cu SARS-CoV-2, indiferent dacă pacientul a fost simptomatic sau asimptomatic în timpul episodului infecțios. Mai exact, 98, 8% dintre persoanele infectate în lunile februarie și martie au prezentat niveluri detectabile de anticorpi la testarea finală din luna noiembrie și nu a existat nicio diferență între persoane în funcție de anumite variabile cum ar fi vârsta, sexul sau simptomatologia. În plus, oamenii de știință au descoperit și cazuri de creștere a nivelului de anticorpi la unele persoane, sugerând potențiale re-infecții cu virusul în timpul perioadei de observație, re-infecții care au oferit un impuls benefic sistemului imunitar.

Autorul principal al studiului, doctor Ilaria Dorigatti, din cadrul Abdul Latif Jameel Institute for Disease and Emergency Analytics (J-IDEA) a declarat: „Nu am găsit dovezi conform cărora nivelurile de anticorpi dintre infecțiile simptomatice și asimptomatice diferă semnificativ, sugerând că puterea răspunsului imun nu depinde de simptome și de severitatea infecției. Cu toate acestea, la urmărirea care a fost efectuată la aproximativ nouă luni de la izbucnire, am constatat că anticorpii erau mai puțin abundenți, deci trebuie să continuăm să monitorizăm persistența anticorpilor pentru perioade mai lungi de timp. În plus, studiul nostru arată că nivelurile de anticorpi variază, uneori semnificativ, în funcție de testul utilizat. Aceasta înseamnă că este necesară prudență atunci când se compară estimările nivelurilor de infecție într-o populație, obținute în diferite părți ale lumii cu teste diferite și la momente diferite. "

Profesorul Enrico Lavezzo, de la University of Padua, a adăugat: „Testarea din luna mai a demonstrat că 3, 5% din populația orașului Vò a fost expusă la virus, chiar dacă nu toți acești subiecți erau conștienți de expunere, având în vedere numărul mare de persoane asimptomatice. ”

Pe lângă analizarea nivelului de anticorpi din sângele participanților, cercetătorii au dorit să estimeze probabilitatea ca un membru infectat să transmită infecția membrilor din aceeași gospodărie. Rezultatele au fost surprinzătoare: doar 1 din 4 persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 a transmis infecția unui membru de familie, întrucât doar aproximativ 20% dintre infecții au prezentat o capacitate crescută de transmitere. Aceste rezultate nu sunt întocmai asemănătoare celor din studii realizate în alte zone ale lumii, sugerând o mare importanță a factorilor comportamentali în controlul epidemiei. Distanțarea fizică, limitarea numărului de interacțiuni sociale, precum și purtarea măștii continuă să fie obiceiuri esențiale pentru a reduce riscul transmiterii bolii, chiar și în cadrul populațiilor vaccinate.

În final, cercetătorii au subliniat că, în absența izolării cazurilor și a vaccinării in masă a populației, identificarea contactelor unei persoane infectate nu va fi suficientă pentru a încheia această pandemie. Profesorul Andrea Crisanti a declarat: „Studiul nostru arată, de asemenea, că urmărirea și testarea persoanelor care au luat contact cu un individ recent diagnosticat, a avut un impact limitat asupra controlului epidemiologic. Astfel, succesul nostru de până acum a provenit din screening-ul populației și din vaccinare, instrumente care au permis creșterea imunității împotriva virusului SARS-CoV-2. "