CU DROGUL LA PSIHOLOG
Interviu cu Alexandru Lescau
A.L: „Specific copilariei este jocul si multumirea parintilor. La vârsta adolescentei natural este sa experimentezi lucruri noi si sa-ti multumesti grupul de prieteni”, spune psihologul Alexandru Lescau. E o realitate destul de greu de acceptat pentru multi parinti sibieni. În pofida diferentelor dintre generatii, ei pot întelege mai bine fenomenul consumului de droguri dar mai ales, pot afla din timp metodele de prevenire a acestuia. Alexandru Lescau este psiholog clinician, specialist în consilierea persoanelor dependente de alcool, droguri sau medicamente, angajat al asociatiei Crucea Albastra România si colaborator al grupului ASPERA. Cunostintele lui se pot dovedi extrem de utile tinerilor, dar si parintilor, profesorilor si tuturor celor interesati în stoparea acestei problemei sociale.
În lipsa de altceva,
gasca dicteaza
Rep: Care sunt cele mai importante motive pentru care tinerii consuma droguri- legale sau ilegale?
A.L: Cele mai întâlnite cauze sunt stresul, nevoia de acceptare sociala si de popularitate, stima de sine scazuta, dar si curiozitatea sau chiar plictiseala. Când tânarul considera ca insuccesul l-a urmarit la scoala, în activitatea sportiva sau în socializarea cu colegii, se întâmpla sa vada în consumul de droguri o cale destul de sigura pentru a avea macar un succes – de a impresiona grupul de prieteni si de a câstiga respectul acestuia.
Rep: Care este legatura vazuta de tineri între a fi „cool” si a lua droguri?
A.L: În gasca de prieteni nu este important ce note ai sau daca ti-ai luat bacul, esential este cât de „cool” sau cât de nonconformist esti. Stima de sine nu mai este alimentata de parinti sau de profesori, ci mai degraba de aprobarea grupului si popularitatea regasita în gasca.
Rep: Care este diferenta dintre un consumator unic sau ocazional si un consumator dependent?
A.L.:La cel dependent se pot citi semne ale abuzului sau dependentei de prafuri sau etnobotanice: ochii rosii, pupilele micsorate, paloarea fetei, privirea pierduta, încordarea muschilor fetei, agitatia, lipsa apetitului alimentar, tulburari ale somnului, schimbarea ritmului veghe-somn, agresivitatea, ideile delirante de urmarire si persecutie. Spre deosebire de un consumator ocazional, cel dependent, (etnobotanicele pot da foarte repede dependenta psihica) se preocupa tot timpul de a face ceva pentru a-si asigura banii pentru alte doze sau marfa în sine.
Rep: Cum influenteaza mediul în care traiesc adolescentii consumul acestora de droguri?
A.L.: Sunt tineri care descopera ca fiind „o problema” pentru parintii sau profesorii lor, se vor bucura mai des de atentia lor. Unii parintii sunt ocupati cu serviciul, se întorc seara târziu acasa si nu petrec suficient timp cu adolescentul. În astfel de situatii, în loc sa ceara mai mult timp parintilor sau profesorilor, adolescentul preia initiativa si gaseste diverse preocupari, ocazii pentru a fi „cool” în mijlocul prietenilor, consumând droguri.
Rep: Ati întâlnit în practica dumneavoastra elevi care „cereau” prin droguri rezolvarea problemelor din familie?
A.L.: Da. Un tânar traia drama divortului dintre parinti, iar ca reactie la acest stres emotional, copilul s-a apucat de baut si de consumat droguri. Cel putin o vreme, strategia de a-i tine pe parinti împreuna a functionat, pentru ca ori de câte ori copilul se afla în consum, el câstiga atentia ambilor parinti, acestia colaborând pentru „refacerea” lui.
Rep: Statisticile arata ca liceenii consumatori sau dependenti provin, marea majoritate, din familii cu probleme. Care sunt cele mai întâlnite difunctionalitati ale familiilor lor?
A.L: Cea mai mare este dorinta copilului/tânarului de a se razvrati împotriva tratamentului abuziv al parintilor. Lipsa dragostei autentice, abuzul fizic, verbal, sexual, emotional, neglijarea nevoilor afective ale adolescentului, toate aceste probleme în familie pot determina un tânar sa consume droguri.
Parinti responsabili
Rep: Care pot fi considerate actiunile/ activitatile care pot înlocui cu succes consumul de etnobotanice sau de droguri în general?
A.L: Nu putem potoli setea fireasca a tinerilor de a încerca lucruri noi si senzatii inedite. Suntem însa responsabili de climatul emotional din sânul familiei, de formarea unei bune stime de sine si pentru cultivarea talentelor tinerilor. Trebuie sa îi pregatim pentru tranzitia spre adolescenta, formându-le obiceiuri sanatoase, pentru a-si satisface curiozitatile într-o maniera responsabila sau cum sa stie sa combata plictiseala.
Rep: Ce rol are scoala în actiunea de prevenire?
A.L: Scoala are meritul de a organiza campanii de prevenire si de a pune la dispozitia tinerilor cele mai bune informatii despre consumul de substante. Sunt foarte eficiente actiunile din licee la care sunt invitati fosti consumatori. Elevii sunt mai interesati de ceea ce poate relata cineva de vârsta lor, decât de teoria, schemele sau avertismentele facute de catre un medic sau un psiholog. Ar fi de dorit sa vedem mai multi parinti care colaboreaza mai strâns cu scoala si se implica în astfel de campanii, sau care sustin macar moral, daca nu financiar, aceste actiuni.
Exemplul personal
Rep: Care sunt cele mai eficiente metode de prevenire a consumului/dependentei?
A.L: Clipurile si mesajele antidrog au o influenta asupra tinerilor, dar nu atât de puternica. Cea mai eficienta metoda este implicarea parintilor în educatia antidrog a copilului înca de la vârsta de 4-5 ani.
Rep: Adultii de azi, nascuti si educati într-un alt tip de societate, se simt deseori depasiti de situatie. Care sunt „armele” pe care le pot folosi acestia?
A.L: Studiile arata ca în familiile în care parintii nu fumau sau nu obisnuiau sa consume alcool sau droguri, copiii au amânat consumul acestora pâna spre vârsta de 18 ani. Totodata, am cam uitat noi, ca adulti, sa mai vorbim copiilor despre valori. Sa vorbim despre Dumnezeu, bine, frumos, dragoste, întelegere, mântuire, despre adevaratele modele, pentru ca acel copil care îsi vede parintii, bunicii, rudele, cu totii respectând aceste valori, le adopta si le pretuieste la rândul sau. Exemplul personal al parintilor este prima lectie antidrog pe care un copil o primeste.
articol realizat de Alexandra Ion Cristea, pentru ziarul Sibiu 100%
sursa: www.dependenta.ro
Daca aveti intrebari sau doriti sa faceti o programare
la Cabinetul Psihologic:
MARIA STEFANIA BOLDEA
Psiholog. Psihoterapeut. Life coach
tel: 0726 227 085
e-mail: dmboldea@yahoo.com
WEBSITE: www.PsihologConstanta.ro
TU POTI TOTUL SI SINGUR. AICI TI SE ARATA DOAR CALEA CEA MAI BUNA !
A.L: „Specific copilariei este jocul si multumirea parintilor. La vârsta adolescentei natural este sa experimentezi lucruri noi si sa-ti multumesti grupul de prieteni”, spune psihologul Alexandru Lescau. E o realitate destul de greu de acceptat pentru multi parinti sibieni. În pofida diferentelor dintre generatii, ei pot întelege mai bine fenomenul consumului de droguri dar mai ales, pot afla din timp metodele de prevenire a acestuia. Alexandru Lescau este psiholog clinician, specialist în consilierea persoanelor dependente de alcool, droguri sau medicamente, angajat al asociatiei Crucea Albastra România si colaborator al grupului ASPERA. Cunostintele lui se pot dovedi extrem de utile tinerilor, dar si parintilor, profesorilor si tuturor celor interesati în stoparea acestei problemei sociale.
În lipsa de altceva,
gasca dicteaza
Rep: Care sunt cele mai importante motive pentru care tinerii consuma droguri- legale sau ilegale?
A.L: Cele mai întâlnite cauze sunt stresul, nevoia de acceptare sociala si de popularitate, stima de sine scazuta, dar si curiozitatea sau chiar plictiseala. Când tânarul considera ca insuccesul l-a urmarit la scoala, în activitatea sportiva sau în socializarea cu colegii, se întâmpla sa vada în consumul de droguri o cale destul de sigura pentru a avea macar un succes – de a impresiona grupul de prieteni si de a câstiga respectul acestuia.
Rep: Care este legatura vazuta de tineri între a fi „cool” si a lua droguri?
A.L: În gasca de prieteni nu este important ce note ai sau daca ti-ai luat bacul, esential este cât de „cool” sau cât de nonconformist esti. Stima de sine nu mai este alimentata de parinti sau de profesori, ci mai degraba de aprobarea grupului si popularitatea regasita în gasca.
Rep: Care este diferenta dintre un consumator unic sau ocazional si un consumator dependent?
A.L.:La cel dependent se pot citi semne ale abuzului sau dependentei de prafuri sau etnobotanice: ochii rosii, pupilele micsorate, paloarea fetei, privirea pierduta, încordarea muschilor fetei, agitatia, lipsa apetitului alimentar, tulburari ale somnului, schimbarea ritmului veghe-somn, agresivitatea, ideile delirante de urmarire si persecutie. Spre deosebire de un consumator ocazional, cel dependent, (etnobotanicele pot da foarte repede dependenta psihica) se preocupa tot timpul de a face ceva pentru a-si asigura banii pentru alte doze sau marfa în sine.
Rep: Cum influenteaza mediul în care traiesc adolescentii consumul acestora de droguri?
A.L.: Sunt tineri care descopera ca fiind „o problema” pentru parintii sau profesorii lor, se vor bucura mai des de atentia lor. Unii parintii sunt ocupati cu serviciul, se întorc seara târziu acasa si nu petrec suficient timp cu adolescentul. În astfel de situatii, în loc sa ceara mai mult timp parintilor sau profesorilor, adolescentul preia initiativa si gaseste diverse preocupari, ocazii pentru a fi „cool” în mijlocul prietenilor, consumând droguri.
Rep: Ati întâlnit în practica dumneavoastra elevi care „cereau” prin droguri rezolvarea problemelor din familie?
A.L.: Da. Un tânar traia drama divortului dintre parinti, iar ca reactie la acest stres emotional, copilul s-a apucat de baut si de consumat droguri. Cel putin o vreme, strategia de a-i tine pe parinti împreuna a functionat, pentru ca ori de câte ori copilul se afla în consum, el câstiga atentia ambilor parinti, acestia colaborând pentru „refacerea” lui.
Rep: Statisticile arata ca liceenii consumatori sau dependenti provin, marea majoritate, din familii cu probleme. Care sunt cele mai întâlnite difunctionalitati ale familiilor lor?
A.L: Cea mai mare este dorinta copilului/tânarului de a se razvrati împotriva tratamentului abuziv al parintilor. Lipsa dragostei autentice, abuzul fizic, verbal, sexual, emotional, neglijarea nevoilor afective ale adolescentului, toate aceste probleme în familie pot determina un tânar sa consume droguri.
Parinti responsabili
Rep: Care pot fi considerate actiunile/ activitatile care pot înlocui cu succes consumul de etnobotanice sau de droguri în general?
A.L: Nu putem potoli setea fireasca a tinerilor de a încerca lucruri noi si senzatii inedite. Suntem însa responsabili de climatul emotional din sânul familiei, de formarea unei bune stime de sine si pentru cultivarea talentelor tinerilor. Trebuie sa îi pregatim pentru tranzitia spre adolescenta, formându-le obiceiuri sanatoase, pentru a-si satisface curiozitatile într-o maniera responsabila sau cum sa stie sa combata plictiseala.
Rep: Ce rol are scoala în actiunea de prevenire?
A.L: Scoala are meritul de a organiza campanii de prevenire si de a pune la dispozitia tinerilor cele mai bune informatii despre consumul de substante. Sunt foarte eficiente actiunile din licee la care sunt invitati fosti consumatori. Elevii sunt mai interesati de ceea ce poate relata cineva de vârsta lor, decât de teoria, schemele sau avertismentele facute de catre un medic sau un psiholog. Ar fi de dorit sa vedem mai multi parinti care colaboreaza mai strâns cu scoala si se implica în astfel de campanii, sau care sustin macar moral, daca nu financiar, aceste actiuni.
Exemplul personal
Rep: Care sunt cele mai eficiente metode de prevenire a consumului/dependentei?
A.L: Clipurile si mesajele antidrog au o influenta asupra tinerilor, dar nu atât de puternica. Cea mai eficienta metoda este implicarea parintilor în educatia antidrog a copilului înca de la vârsta de 4-5 ani.
Rep: Adultii de azi, nascuti si educati într-un alt tip de societate, se simt deseori depasiti de situatie. Care sunt „armele” pe care le pot folosi acestia?
A.L: Studiile arata ca în familiile în care parintii nu fumau sau nu obisnuiau sa consume alcool sau droguri, copiii au amânat consumul acestora pâna spre vârsta de 18 ani. Totodata, am cam uitat noi, ca adulti, sa mai vorbim copiilor despre valori. Sa vorbim despre Dumnezeu, bine, frumos, dragoste, întelegere, mântuire, despre adevaratele modele, pentru ca acel copil care îsi vede parintii, bunicii, rudele, cu totii respectând aceste valori, le adopta si le pretuieste la rândul sau. Exemplul personal al parintilor este prima lectie antidrog pe care un copil o primeste.
articol realizat de Alexandra Ion Cristea, pentru ziarul Sibiu 100%
sursa: www.dependenta.ro
Daca aveti intrebari sau doriti sa faceti o programare
la Cabinetul Psihologic:
MARIA STEFANIA BOLDEA
Psiholog. Psihoterapeut. Life coach
tel: 0726 227 085
e-mail: dmboldea@yahoo.com
WEBSITE: www.PsihologConstanta.ro
TU POTI TOTUL SI SINGUR. AICI TI SE ARATA DOAR CALEA CEA MAI BUNA !