Administrarea zilnică de probiotice ar putea reduce stările emoționale negative

Într-un context global în care prevalența tulburărilor de sănătate mintală este în creștere, identificarea de noi strategii pentru prevenție și susținerea stării emoționale pozitive devine o prioritate urgentă. Deși terapiile farmacologice, stimulările neurale, intervențiile comportamentale și suplimentele nutritive oferă deja opțiuni importante, există o deschidere din ce în ce mai mare către abordări complementare, inclusiv prin modularea microbiomului intestinal.
Interesul față de axa microbiom-intestin-creier s-a amplificat în ultimul deceniu, numeroase studii preclinice demonstrând că microorganismele intestinale pot influența dezvoltarea cerebrală, neurochimia și comportamentul. Transferul microbiotei de la persoane cu depresie la animale sănătoase a indus în mod repetat fenotipuri comportamentale asociate depresiei, evidențiind conexiuni cauzale solide.

Pe lângă căile neuronale, microbiomul comunică cu creierul prin mecanisme imune și endocrine, influențând nivelurile de citokine inflamatorii și hormonii de stres. De exemplu, la oameni și animale, administrarea de probiotice a fost corelată cu reducerea cortizolului, implicat în reglarea răspunsului la stres. Aceste constatări justifică interesul crescut pentru utilizarea probioticelor ca potențiali modulatori ai sănătății mintale la oameni.

Totuși, în studiile clinice pe populații sănătoase, rezultatele privind efectele probioticelor asupra stării emoționale au fost neconcludente. Majoritatea cercetărilor s-au bazat pe chestionare aplicate înainte și după intervenții, o metodologie care, deși validată, riscă să omită modificările subtile ale dispoziției zilnice. Studiul publicat în npj Mental Health Research vine să completeze această lacună, utilizând o abordare combinată: chestionare validate, teste de procesare emoțională și, esențial, auto-raportări zilnice ale dispoziției.

Despre studiu

Context

Ipoteza centrală a studiului a fost că monitorizarea zilnică ar putea surprinde mai sensibil efectele probioticelor asupra dispoziției, comparativ cu evaluările clasice de tip pre- și post-intervenție. Probioticele utilizate au fost un amestec multispecie, conținând nouă tulpini bacteriene benefice, administrate zilnic timp de patru săptămâni, într-un design dublu-orb, controlat placebo.

Participanții incluși au fost adulți tineri și sănătoși, fără tratamente recente cu antibiotice sau probiotice și fără istoricul unor afecțiuni psihologice sau fiziologice semnificative. Pe durata studiului, aceștia au completat chestionare validate privind anxietatea, depresia, stresul și alte aspecte ale reglării emoționale, au fost supuși testelor de procesare emoțională și au raportat zilnic nivelul dispoziției pozitive și negative, alături de parametrii digestivi.

Metodologie riguroasă și monitorizare zilnică

Studiul a fost conceput meticulos pentru a surprinde nu doar diferențele majore, ci și variațiile subtile ale dispoziției. Pe lângă chestionarele clasice de evaluare psihologică, participanții au completat zilnic o scală vizuală pentru dispoziția pozitivă și negativă. Această metodă a permis o rezoluție temporală mai bună, evidențiind traiectoria emoțională de-a lungul celor patru săptămâni de administrare a probioticelor.

Testele cognitive de procesare emoțională au evaluat atenția selectivă către stimuli emoționali, și recunoașterea expresiilor faciale, pentru a detecta posibile modificări subtile ale percepției emoțiilor.

Rezultate generale

Analizând datele obținute, cercetătorii au constatat că, în ciuda lipsei unor diferențe semnificative în chestionarele clasice între grupul probiotic și cel placebo, raportările zilnice au dezvăluit o reducere clară și progresivă a dispoziției negative în grupul probiotic, în special după primele două săptămâni de administrare.

Această reducere a dispoziției negative nu a fost însoțită de o diminuare a dispoziției pozitive, sugerând un efect specific asupra componentelor emoționale negative, fără impact asupra afectului pozitiv.

De asemenea, în sarcina de recunoaștere a expresiilor faciale, grupul probiotic a prezentat o tendință marginal semnificativă de îmbunătățire a acurateței, sugerând o posibilă ameliorare a procesării emoțiilor.

Rezultate detaliate

• Scorurile la chestionare: Nu s-au înregistrat diferențe semnificative între grupuri în urma administrării probioticelor, cu excepția unor tendințe izolate, care însă nu au rezistat la corecția pentru multiple comparații.
• Procesarea emoțională: STestele cognitive nu au evidențiat diferențe notabile, dar la recunoașterea expresiilor faciale, grupul probiotic a arătat o îmbunătățire subtilă a preciziei.
• Monitorizarea zilnică a dispoziției: A fost principala sursă de semnal pozitiv al efectului probioticelor, cu o reducere semnificativă a dispoziției negative în grupul probiotic comparativ cu placebo.
• Analiza profilului respondenților: Persoanele cu scoruri mai ridicate la subscala de evitare a riscurilor din chestionarul LEIDS-R au prezentat cea mai pronunțată reducere a dispoziției negative sub influența probioticelor, sugerând un posibil profil psihologic predispozant la beneficii.

Concluzii

Acest studiu aduce o contribuție semnificativă la înțelegerea rolului probioticelor în reglarea dispoziției, demonstrând că efectele lor benefice pot fi dificil de detectat prin instrumente psihologice clasice, dar devin evidente prin auto-monitorizare zilnică. Reducerea dispoziției negative, fără a afecta dispoziția pozitivă, poate reprezenta un avantaj clinic important, mai ales pentru populațiile aflate la risc de dezvoltare a tulburărilor afective.

Descoperirile sugerează că utilizarea zilnică a probioticelor poate avea efecte benefice discrete, dar consistente, asupra dispoziției, chiar și în rândul persoanelor sănătoase, și că monitorizarea zilnică ar trebui integrată în viitoarele cercetări pentru a surprinde mai fidel dinamica emoțională a participanților.

Aceste rezultate oferă și o explicație posibilă pentru rezultatele contradictorii din studiile anterioare: efectele probioticelor pot să nu fie detectabile prin comparații pre- și post-intervenție, dar devin vizibile când se monitorizează evoluția zilnică a dispoziției.

În final, studiul subliniază importanța de a nu neglija întrebările simple și directe în cercetarea emoțiilor umane. Uneori, întrebarea aparent banală „Cum te simți astăzi?” poate furniza cel mai valoros răspuns pentru înțelegerea impactului unei intervenții asupra sănătății mintale.