Abuzul de alcool și deteriorarea funcțiilor cognitive

Un studiu publicat în aprilie 2025 în revista Science Advances, realizat de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins, a demonstrat pentru prima dată cum consumul excesiv de alcool poate provoca leziuni de lungă durată în circuitele cerebrale responsabile de luarea deciziilor. Cercetarea, efectuată pe modele animale, a arătat că, chiar și la câteva luni după renunțarea la alcool, activitatea cerebrală necesară proceselor decizionale rămâne profund afectată.

Context

Efectele nocive ale consumului cronic de alcool asupra sănătății generale sunt bine documentate, însă înțelegerea modului în care acesta afectează funcțiile cognitive pe termen lung rămâne incompletă. Se știe că persoanele cu tulburare de consum de alcool se confruntă cu dificultăți în învățare și luarea deciziilor, ceea ce contribuie la menținerea dependenței și la riscul crescut de recădere.

Până acum, studiile pe animale nu au reușit să simuleze în mod adecvat aceste deficite cognitive întâlnite la oameni, deoarece sarcinile utilizate în experimentele anterioare erau prea simple. Echipa de la Johns Hopkins a conceput un test de luare a deciziilor mai complex, capabil să evidențieze aceste deficite la animalele de laborator.

Despre studiu

Cercetarea a fost condusă de Patricia Janak, specialist în neuroștiințe la Universitatea Johns Hopkins, împreună cu echipa sa. Primul autor al studiului este dr. Yifeng Cheng, cercetător în cadrul aceluiași laborator.

Metodologie

• Șobolanii implicați în studiu au fost expuși la cantități foarte mari de alcool timp de o lună.

• După o perioadă de abstinență de aproximativ trei luni, aceștia au fost supuși unui test de luare a deciziilor bazat pe recompense, alături de un grup de control neexpus la alcool.

• Sarcina presupunea alegerea între două manete, una oferind o probabilitate mai mare de recompensă. În plus, la fiecare câteva minute, cercetătorii schimbau maneta cu șanse mai mari de câștig, testând astfel capacitatea animalelor de a se adapta rapid la schimbări.

Participanți și analiză

• Șobolanii expuși la alcool au avut rezultate semnificativ mai slabe în identificarea și adaptarea la schimbările frecvente ale recompensei.

• Grupul de control a demonstrat o capacitate superioară de învățare și strategie, adaptându-se rapid la modificările sarcinii.

• În plus, analiza activității neuronale a relevat că șobolanii din grupul de control aveau semnale neuronale mai puternice în regiunile cerebrale implicate în luarea deciziilor.

Rezultate

• Cercetătorii au identificat modificări funcționale dramatice în striatul dorsomedial, o regiune cerebrală esențială pentru procesarea deciziilor.

• Consumul cronic de alcool a deteriorat circuitele neuronale din această regiune, afectând procesarea informațiilor esențiale pentru luarea deciziilor rapide.

• Un rezultat surprinzător a fost persistența acestor deficite cognitive și neuronale pe termen lung, chiar și după abstinență de câteva luni.

• Această constatare poate explica de ce ratele de recădere în rândul persoanelor dependente de alcool sunt atât de ridicate, întrucât deficitele cognitive pot influența negativ deciziile privind consumul de alcool, chiar după tratament.

Diferențe de gen

• Interesant, efectele negative au fost observate doar la șobolanii masculi. Cercetătorii nu consideră că femelele ar fi imune la efectele alcoolului, ci sugerează că există sensibilități diferite pe sexe în ceea ce privește impactul de durată al alcoolului asupra funcției cerebrale.

• Echipa intenționează să investigheze în continuare aceste diferențe și să exploreze modul în care alcoolul afectează alte regiuni ale creierului conectate cu striatul dorsomedial.

Concluzii

Acest studiu oferă o explicație biologică detaliată pentru dificultățile cognitive pe termen lung asociate cu consumul excesiv de alcool. Descoperirile sunt relevante nu doar pentru înțelegerea mecanismelor neurobiologice ale dependenței de alcool, ci și pentru dezvoltarea de intervenții terapeutice menite să reducă riscul de recădere.

Dr. Patricia Janak a subliniat: „Aceste deficite induse de alcool pot fi de lungă durată. Această descoperire ne poate ajuta să înțelegem mai bine de ce recăderile sunt atât de frecvente la persoanele dependente de alcool, chiar și după reabilitare.”

Prin continuarea cercetărilor, echipa de la Johns Hopkins speră să dezvolte noi strategii de tratament care să vizeze restaurarea funcției cerebrale la persoanele afectate de consumul cronic de alcool.