Absența îngrijirii sănătății orale în timpul sarcinii, asociată cu complicații

În Statele Unite, accesarea serviciilor de îngrijire orală în timpul sarcinii se menține la un nivel scăzut, sub 40% dintre gravide efectuând controale stomatologice de rutină. Această rată variază în funcție de rasă, etnie și statut socioeconomic. Lipsa îngrijirii dentare favorizează apariția și agravarea afecțiunilor gingivale, precum gingivita și boala parodontală, frecvente în sarcină (afectează 60-75% dintre gravide). În plus, cercetările sugerează o posibilă asociere între bolile parodontale și probleme importante de sănătate materno-fetală, inclusiv diabetul gestațional și tulburările hipertensive ale sarcinii (hipertensiunea gestațională, preeclampsia, eclampsia).
Diabetul gestațional, care apare la 2-10% dintre sarcini, și tulburările hipertensive (13-16% din sarcini în SUA) sunt cauze majore de complicații pentru mamă și nou-născut. Ambele condiții sporesc riscul viitor al mamei de a dezvolta boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și alte probleme metabolice. Importanța menținerii unei sănătăți orale optime în sarcină a fost evidențiată, însă studiile anterioare privind tratamentele parodontale și reducerea riscurilor materne au generat rezultate mixte. Prin urmare, folosind datele recente (2016-2020) din Pregnancy Risk Assessment Monitoring System (PRAMS), studiul publicat în Journal of the American Dental Association și-a propus să evalueze frecvența cu care gravidele accesează serviciile de îngrijire orală (ex. consultații preventive, tratamente pentru probleme stomatologice) și să analizeze asocierile lor cu diabetul gestațional și tulburările hipertensive ale sarcinii.

Metodologie

Set de date și participanți

Datele provin din PRAMS, un sistem de supraveghere la nivel de stat în SUA, care colectează informații de la femei (2-6 luni postpartum) despre factori de risc și comportamente asociate sarcinii și nașterii. Proiectul acoperă 81% dintre nașterile din SUA, iar eșantionul final a inclus 206.080 de respondente neponderate (peste 10 milioane la nivel ponderat). Au fost reținute doar statele cu o rată minimă de răspuns de 55% (2016-2017) și 50% (2018-2020).

Variabile urmărite

1. Variabile dependente:  

• Diabetul gestațional (da/nu).  
• Tulburările hipertensive ale sarcinii (HTA gestațională, preeclampsie, eclampsie; da/nu).

2. Variabile independente:  

• Utilizarea serviciilor preventive de sănătate orală: „V-ați curățat dinții la dentist sau igienist în timpul ultimei sarcini?” (da/nu).  
• Consultațiile pentru probleme dentare: întrebări despre necesitatea și vizita efectivă la dentist pentru probleme dentare (categorii: „necesar + efectuat”, „necesar + neefectuat” și „fără probleme dentare”).

3. Factorii de control:  

• Caracteristici demografice și socioeconomice (vârstă, rasă/etnie, educație, venit, asigurare medicală, indexul de masă corporală (IMC) prepregnanță).  
• Istoric de fumat, participare la programe de nutriție (WIC), multiparitatea, index Kotelchuck (calitatea îngrijirii prenatale).  
• Istoric de hipertensiune sau diabet înainte de sarcină.  
• Stat și an de naștere (pentru a controla variațiile geografice și temporale).

Analize statistice

S-a utilizat o abordare transversală cu metode de regresie logistică multivariată pentru a evalua asocierea dintre accesarea serviciilor dentare și afecțiunile materne menționate. Modelele finale au fost ajustate pentru variabilele de control relevante.

Rezultate

Caracteristici ale eșantionului

• Proporția femeilor cu diabet gestațional a fost de 7%, iar cu tulburări hipertensive de 13,3%.  
• 44,8% au declarat că au primit servicii dentare preventive în sarcină, iar 55,2% nu au beneficiat de acestea.  
• Aproximativ 12% au consultat dentistul pentru probleme dentare, iar 6,2% au raportat nevoie de îngrijire, dar fără a consulta un medic stomatolog.  

Asocieri cu diabetul gestațional

• Femeile care nu și-au curățat dinții la dentist în sarcină au avut o creștere de 13% a șanselor (OR = 1,13; IC 95%: 1,06-1,20) de a avea diabet gestațional, comparativ cu cele care au beneficiat de igienizare dentară.  
• Nu s-au observat diferențe semnificative privind vizitele la stomatolog pentru probleme dentare și diabetul gestațional.  
• Factori suplimentari asociați cu diabetul gestațional: vârstă maternă avansată (≥35 ani), IMC crescut (suprapondere/obezitate), istoricul personal de diabet.

Asocieri cu tulburările hipertensive ale sarcinii

• Femeile care nu au primit îngrijire preventivă au avut o creștere de 8% (OR = 1,08; IC 95%: 1,03-1,13) în probabilitatea de tulburări hipertensive.  
• De asemenea, cele care aveau nevoie de îngrijire pentru probleme dentare, dar nu au mers la dentist au prezentat un risc cu 28% mai mare (OR = 1,28; IC 95%: 1,13-1,44) de hipertensiune gestațională/pre-eclampsie.  
• Factorii asociați suplimentar cu tulburările hipertensive: IMC mare, multiparitate, istoric de hipertensiune.

Raționamente

Rata scăzută a accesării serviciilor dentare în sarcină  

• Doar 45% dintre gravide au efectuat profilaxie dentară și <12% au consultat dentistul pentru probleme – cifre asemănătoare cu studii anterioare (sub 40%).  
• Motive: lipsa informațiilor despre siguranța intervențiilor dentare în sarcină, dificultăți în găsirea unui dentist care acceptă asigurări Medicaid, bariere financiare sau de programare.

Asocieri cu diabetul gestațional și tulburările hipertensive  

• Inflamația și bacteriile parodontale pot juca un rol în perturbarea metabolismului glucidic, precum și a funcției placentare, crescând riscul de diabet gestațional și preeclampsie.  
• Gravidele cu aceste complicații frecvent nu accesează serviciile preventive, agravând posibilele probleme dentare.

Disparități rasiale și socioeconomice  

• Rasele/etniile minoritare (asiatice, hispanice, afro-americane) și femeile cu venit mic prezintă riscuri mai mari de diabet gestațional și hipertensiune. În același timp, accesează mai rar îngrijirile dentare preventive.

Importanța integrării îngrijirii dentare în serviciile prenatale  

Rezultatele subliniază necesitatea educației orale și recomandări clare privind profilaxia dentară și tratamentele necesare în toate trimestrele.  

• Ar trebui încurajată cooperarea între medicii obstetricieni și dentiști pentru a îmbunătăți rezultatele pe termen lung.

Concluzii

Analiza datelor PRAMS din perioada 2016-2020 a evidențiat că lipsa îngrijirilor dentare preventive și a tratamentului adecvat pentru probleme orale la gravide se asociază cu riscuri crescute de diabet gestațional și tulburări hipertensive. Prin urmare, medicii și personalul medical ar trebui să recomande ferm examinarea și profilaxia dentară în perioada prenatală. În plus, este necesară o mai bună integrare a serviciilor de sănătate orală în îngrijirea prenatala și postpartum, inclusiv prin:

• Colaborare interdisciplinară între obstetricieni și stomatologi,  
• Crearea unor protocoale comune de screening și management pentru gravide,  
• Implementarea de programe educaționale și a politicilor care să faciliteze accesul la îngrijirile dentare (ex. extinderea acoperirii Medicaid pentru proceduri stomatologice).  

Aceste măsuri ar putea reduce povara complicațiilor precum diabetul gestațional și hipertensiunea în sarcină, contribuind la îmbunătățirea stării de sănătate a mamelor și nou-născuților.