Testarea transluciditatii nucale

Testarea transluciditatii nucale (NTS - Nuchal translucency screening) este un tip de test screening ce poate fi efectuat intre a 11-a si a 14-a saptamana de sarcina si consta in asocierea ecografiei cu un test sangvin in scopul evaluarii riscului malformatiilor congenitale.

Ecografia este utilizata pentru determinarea grosimii spatiului translucid de la nivelul cefei fetusului. La aceasta se asociaza examinarea nivelului unei proteine din serul sangvin numite proteina plasmatica si a unui hormon numit gonadotrofina corionica umana (hCG).

Rezultatele celor doua teste sunt utilizate in vederea estimarii riscului fetusului de a avea malformatii congenitale.

Efectuat in a 11-a saptamana de sarcina, masurarea transluciditatii anucala a dus la diagnosticarea a 87% din cazurile de fetusi cu sindromul Down. Atunci cand testarea transluciditatii nucale a fost urmat de o un test sangvin in al doilea trimestru de sarcina (triplu test), au fost diagnosticati 95% din fetusii cu sindromul Down.

La fel ca toate testele screening, rezultatele acestui test pot fi inselatoare. La 5% din femeile care au fost supuse testarii translucentei nucale, rezultatele au indicat un risc crescut de malformatii congenitale, cand de fapt fatul era perfect sanatos. Acestea sunt rezultatele fals pozitive. Pentru a fi sigura ca fetusul are o malformatie congenitala, testarea translucentei nucale trebuie sa fie urmat de un test diagnostic (biopsia vilozitatilor coriale sau amniocenteza).

Testarea transluciditatii nucale nu este utilizat pe scara larga, dar le permite femeilor sa descopere din timp daca exista riscuri legate de dezvoltarea fetusului. Astfel, femeile pot  decide daca vor efectua si alte teste.