Somnul REM vs somnul non-REM

Somnul constă în mai multe cicluri de somn care se repetă, iar fiecare ciclu include două tipuri distincte de somn: somnul non-REM (profund) și somnul REM (în care apare mișcarea globilor oculari, de unde și denumirea „rapid eye movement”).

Iată ce se întâmplă la nivel cerebral și fiziologic în cazul fiecărui tip de somn:

Somnul non-REM (profund)

• activitatea corticală este scăzută;
• globii oculari nu se mișcă;
• mușchii nu au activitate;
• organismul răspunde foarte greu la stimuli, ceea ce face dificil de trezit persoana care se află în această etapă a somnului;
• este etapa în care mușchii și țesuturile se refac, are loc creșterea și dezvoltarea și  se restaurează energia pentru ziua următoare;
• apar visele, dar mult mai puține decât în etapa de somn REM;
• perioadele de somn non-REM profund sunt considerate cele mai odihnitoare.

Somnul REM (cu vise sau paradoxal)

• se intră în această etapă de somn după aproximativ 90 de minute de la adormire;
• pe noapte un adult are 5-6 somnuri REM;
• activitatea corticală intensă (creierul este mult mai activ decât în somnul profund);
• apar majoritatea viselor în această etapă de somn, care sunt foarte intense, iar globii oculari se mișcă rapid în diferite direcții;
• cei mai mulți mușchi scheletici sunt paralizați, ceea ce împiedică mișcările în timpul viselor;
• frecvența respiratorie crește, respirația devenind neregulată și superficială;
• crește presiunea arterială și frecvența bătăilor inimii;
• în timpul acestui tip de somn au loc procesarea mentală a experiențelor de peste zi și consolidarea informațiilor învățate, informații care vor fi stocate în memoria de lungă durată (somnul REM este deci important pentru procesul învățării).