Senzația de sufocare în somn

Senzația de sufocare în somn, asociată în general cu apneea, constituie o problemă deranjantă, care poate afecta calitatea somnului, precum și starea generală de sănătate. Lipsa de aer în timpul somnului poate duce la stres și anxietate în legătură cu somnul, ceea ce poate agrava simptomele. De asemenea, dacă senzația de sufocare în timpul somnului este cauzată de o afecțiune, cum ar fi refluxul gastroesofagian sau astmul, lipsa somnului poate exacerba simptomele afecțiunii. (1, 2, 3)

Cauze

Senzația de sufocare în somn reprezintă un simptom comun al apneei obstructive, o tulburare caracterizată prin întreruperi periodice ale respirației în timpul somnului, din cauza unor blocaje parțiale sau complete a căilor respiratorii superioare. Cu toate acestea, apneea în somn nu reprezintă singura condiție care poate duce la apariția unei senzații de sufocare în somn.

Alte condiții asociate cu senzația de sufocare în somn includ:

• tulburarea de panică nocturnă (afecțiune caracterizată prin episoade de anxietate intensă care apar în timpul somnului);
• bruxismul nocturn (afecțiune caracterizată prin frecarea sau scrâșnirea dinților în timpul somnului);
• astm (episoadele acute de dificultate respiratorie cauzate de astm pot să apară inclusiv în timpul somnului);
• insuficiența cardiacă (afecțiune caracterizată prin incapacitatea inimii de a pompa suficient sânge în corp pentru a satisface nevoile metabolice ale acestuia);
• paralizia în somn (cauzată de o disfuncție temporară a creierului, poate fi însoțită de halucinații vizuale sau auditive, cât și de incapacitatea temporară de a respira corect);
• refluxul gastroesofagian (poate provoca senzația de arsură în piept sau în gât, senzație de sufocare și tuse). (1, 2, 3, 4)

Factori de risc

Există o serie de factori de risc care pot crește șansele unei persoane de a experimenta senzația de sufocare în somn sau de a dezvolta apnee obstructivă sau alte condiții asociate cu lipsa de aer în timpul somnului. Acești factori de risc includ:

• excesul de greutate (persoanele care sunt supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta apnee obstructivă, insuficiență cardiacă sau reflux gastroesofagian);
• vârsta înaintată (riscul de apnee obstructivă crește odată cu vârsta, deoarece mușchii și țesuturile care susțin căile respiratorii superioare își pot pierde tonusul și rigiditatea);
• fumatul (poate afecta sănătatea plămânilor și poate agrava simptomele apneei obstructive și ale altor condiții pulmonare sau cardiovasculare asociate cu senzația de sufocare în somn);
• consumul excesiv de alcool (poate relaxa mușchii și țesuturile din jurul căilor respiratorii superioare, ceea ce poate crește riscul de apnee obstructivă);
• factori de stres (situațiile stresante, cum ar fi problemele la locul de muncă sau în relațiile personale, pot crește riscul de a dezvolta tulburarea de panică nocturnă);
• consumul de substanțe psihoactive sau antecedente de traume fizice sau emoționale (pot crește riscul de a dezvolta tulburarea de panică nocturnă);
• factorii de mediu (alergenii din casă, praful, polenul sau mucegaiul pot declanșa crizele de astm pe timpul nopții la persoanele susceptibile);

De asemenea, anumite caracteristici ale anatomiei căilor respiratorii, cum ar fi o mandibulă mică sau o poziție joasă a limbii în timpul somnului, pot crește riscul de apnee obstructivă. Riscul de apnee obstructivă poate fi crescut în cazul în care există antecedente familiale ale acestei tulburări de somn. (1, 5, 6, 7)

Diagnostic

În general, diagnosticarea senzației de sufocare în somn implică evaluarea simptomelor și a factorilor de risc, examinarea fizică și efectuarea testelor de diagnostic corespunzătoare pentru a identifica cauza specifică. Deoarece senzația de sufocare în somn poate avea o multitudine de cauze, evaluarea cauzei exacte poate necesita o evaluare detaliată, complexă, care poate include:

• examen fizic complet (pentru a identifica semnele de apnee, astm, insuficiență cardiacă, sau alte afecțiuni care ar putea duce la senzația de sufocare);
• radiografie toracică (poate fi folosită pentru a examina plămânii și alte structuri ale toracelui, pentru a identifica posibile anomalii sau boli pulmonare);
• tomografie computerizată (poate fi folosit pentru a obține imagini detaliate ale plămânilor, ale inimii sau ale altor structuri ale toracelui);
• ecocardiograma (examen de imagistică non-invaziv care poate ajuta la identificarea problemelor de structură sau funcționare a inimii care pot duce la senzația de sufocare în somn);
• analize sanguine (pot fi folosite pentru a evalua nivelurile de hormoni sau alte substanțe din sânge care pot fi asociate cu tulburările de somn sau alte afecțiuni medicale);
• endoscopie (procedură care poate detecta semne de inflamație, iritare sau leziuni esofagiene care indică refluxul gastroesofagian);
• teste alergice (pot fi folosite pentru a evalua dacă simptomele de sufocare în somn sunt cauzate de o alergie sau o sensibilitate la anumite substanțe);
• teste cardiovasculare (în cazul în care medicul suspectează o insuficiență cardiacă ca fiind cauza senzației de sufocare în somn, poate recomanda efectuarea unor teste, cum ar fi un electrocardiogramă sau un test de stres cardiac).

Uneori, medicul poate recomanda efectuarea unei polisomnografii, pentru a evalua activitatea cerebrală, respirația și mișcările corporale în timpul somnului. Polisomnografia poate ajuta la confirmarea diagnosticului de paralizie în somn sau de apnee obstructivă, ambele cauze comune ale senzației de sufocare din timpul somnului. (1, 5, 7)

Când e necesară vizita la medic?

Este recomandat să se viziteze medicul dacă senzația de sufocare în somn apare cu regularitate sau dacă aceasta împiedică obținerea unui somn de calitate. În plus, dacă simptomele sunt severe, persistente sau asociate cu alte probleme de sănătate, este important să se solicite sprijin medical cât mai curând posibil. În general, este recomandat să se consulte medicul dacă:

• senzație de sufocare în somn sau orice alt simptom afectează calitatea somnului;
• simptomele se agravează sau nu răspund la tratamentul inițial;
• senzația de sufocare în somn este însoțită alte simptome, precum durere în piept, dificultăți de respirație sau bătăi rapide ale inimii;
• simptomele persistă sau cauzează îngrijorare.
• apar probleme respiratorii, cum ar fi respirația șuierătoare sau scurtarea respirației. (1, 2)

Tratament

Tratamentul pentru senzația de sufocare în somn depinde de cauza simptomelor. În cazul apneei obstructive de somn, tratamentul include în general terapia cu presiune pozitivă continuă în căile respiratorii, o terapie care implică utilizarea unei măști pentru a livra aer sub presiune constantă în căile respiratorii, pentru a preveni astfel apneea. (3, 8)

Pentru refluxul gastroesofagian, tratamentul poate presupune modificări ale stilului de viață, cum ar fi evitarea alimentelor care provoacă refluxul, pierderea în greutate, evitarea fumatului și a alcoolului și administrarea medicamentelor antiacide, potrivit prescripției medicului. (1, 4)

Tratamentul pentru paralizia în somn depinde de severitatea simptomelor și de cauzele sale. Deoarece paralizia în somn este adesea asociată cu tulburări de somn, tratamentul poate include medicamente pentru a îmbunătăți calitatea somnului și pentru a reduce simptomele asociate (precum inhibitori de recaptare ai serotoninei și noradrenalinei sau stimulente ale sistemului nervos central). În plus, terapia cognitiv-comportamentală poate fi utilă în gestionarea anxietății și stresului, care pot contribui la apariția paraliziei în somn. (1, 7)

Complicații

Majoritatea condițiilor medicale care determină senzația de sufocare în somn sunt considerate afecțiuni medicale grave, care necesită un tratament prompt. Cele mai comune complicații includ:

• deteriorarea calității somnului (senzația de sufocare în somn poate duce la treziri frecvente pe timpul nopții, ceea ce poate afecta calitatea somnului și poate duce la oboseală și somnolență în timpul zilei);
• probleme de sănătate mintală (persoanele care experimentează senzația de sufocare în somn pot dezvolta anxietate sau alte probleme de sănătate mintală în timp);
• probleme cardiace (unele cauze ale senzației de sufocare în somn pot fi asociate cu probleme cardiace, cum ar fi insuficiența cardiacă sau aritmia cardiacă, care, în lipsa unui tratament, se pot agrava);
• dezvoltarea unor boli respiratorii (unele afecțiuni care pot duce la senzația de sufocare în somn, cum ar fi apneea obstructivă în somn, pot crește riscul de dezvoltare a unor boli respiratorii, cum ar fi bronșita sau pneumonia);
• probleme de sănătate oculară (există o serie de studii care au identificat o legătură între apneea obstructivă în somn și diferite afecțiuni ale ochilor, cum ar fi glaucomul);
• complicații legate de tratament (tratamentele pentru senzația de sufocare în somn pot avea efecte secundare sau pot necesita modificări în stilul de viață care pot fi dificil de urmat). (1, 2, 4, 5, 6)