Singurătatea la bătrânețe

Singurătatea la bătrânețe

©

Autor:

Singurătatea la bătrânețe
Singurătatea la bătrâneÈ›e este o problemă mai mare decât credem. Nu este doar o experiență emoÈ›ională.

Cercetările arată că singurătatea È™i izolarea socială dăunează grav sănătății. Lipsa relaÈ›iilor sociale reprezintă un factor de risc comparabil cu moartea timpurie cauzată de consumul a 15 È›igări pe zi. În acelaÈ™i mod, singurătatea afectează sănătatea organismului uman mai mult decât obezitatea È™i lipsa activității fizice. [2] Singurătatea reprezintă o ameninÈ›are serioasă pentru sănătatea vârstnicilor.

Cauze și factori de risc

Singurătatea este un sentiment subiectiv, nedorit, ce descrie lipsa È™i pierderea relaÈ›iilor sociale. Aceasta apare atunci când există o discrepanță între relaÈ›iile sociale pe care le avem È™i cele pe care ni le dorim de fapt. [2] DeterminanÈ›ii singurătății sunt adesea definiÈ›i pe baza a două modele cauzale. Primul model se referă la factorii externi, care lipsesc în relaÈ›iile sociale, ca rădăcină a singurătății. Al doilea model se referă la factorii interni, cum ar fi personalitatea individuală È™i factorii psihologici. [4]

Cele mai frecvente cauze ale singurătății la bătrâneÈ›e sunt:
  • moartea soÈ›ilor È™i a prietenilor de vârstă apropiată;
  • invaliditatea;
  • boala;
  • încheierea activității profesionale/pensionarea;
  • mutarea într-o alta localitate sau în alt cartier.

Factori de risc care pot determina apariÈ›ia singurătății la vârstă înaintată:
sănătate precară;
deterioarea văzului și scăderea auzului;
pierderea mobilității;
venituri mai mici;
pensionarea;
alte schimbări (de exemplu: renunțarea la conducerea unei mașini).

Tipuri de singurătate la bătrâneÈ›e

Există mai multe tipuri de singurătate. Astfel, putem vorbi despre:
  • singurătatea emoÈ›ională – care se resimte atunci când ne e dor de compania unei anumite persoane (de cele mai multe ori este vorba despre soÈ›, mama sau de cel mai bun prieten).
  • singurătatea socială – care apare atunci când ne lipseÈ™te o reÈ›ea socială mai largă sau un grup de prieteni.

Din punct de vedere al timpului de manifestare, singurătatea poate fi:
  • ocazională - un sentiment care poate apărea în anumite momente, cum ar fi duminica sau de Crăciun.
  • cronică - în acest caz o persoana se simte singură în majoritatea timpului.

Efecte ale singurătății la vârstă a treia

ȘtiinÈ›a È™i tehnologia au avansat într-un ritm uimitor în ultimii ani (aparatură medicală performantă, medicamente eficiente pentru diverse boli, tratamente medicale mai ample, informaÈ›ii cu privire la o dieta sănătoasă), fapt care a dus la creÈ™terea populaÈ›iei vârstnice.

Aceste persoane se confruntă cu numeroase schimbări fizice, psihologice È™i sociale. În consecință, de multe ori stima de sine poate scădea. O femeie în vârstă care rămâne singură, fără soÈ› È™i fără copii tinde să nu mai aibă încredere în propria persoana, să nu mai aibă un scop precis pentru care să trăiască. Odată cu înaintarea în vârstă este inevitabil ca oamenii să nu piardă legăturile de prietenie pe care le-au avut si să le fie dificil să iniÈ›ieze noi relaÈ›ii.

Singurătatea este un factor care generează o serie de sentimente negative È™i astfel poate contribui la scăderea imunității organismului. De asemenea, singurătatea cronică este un factor care sporeÈ™te stresul È™i este adeseori asociată cu depresia È™i cu sinuciderea. Singurătatea poate duce la un comportament anti-social, poate creÈ™te incidenÈ›a alcoolismului, alterează funcÈ›ionarea creierului, scade memoria È™i îngreunează procesul de luare a deciziilor.

Singurătatea și sănătatea fizică

  • Singurătatea are o influență negativă asupra organismului comparabilă cu fumatul.
  • Singurătatea creÈ™te riscul de hipertensiune arterială.
  • Singurătatea favorizează apariÈ›ia diverselor handicapuri fizice.

Singurătatea și sănătatea mentală

  • Singurătatea reprezintă un factor extrem de riscant pentru apariÈ›ia declinului cognitiv.
  • Studiile arată că oamenii singuri au È™anse mai mari cu 64% de a dezvolta demență.
  • Singurătatea È™i interacÈ›iunile sociale scăzute favorizează sinuciderile în rândul persoanelor în vârstă. [2, 6]

Tot mai multe studii arată că singurătatea crește riscul apariției bolii Alzheimer, precum și a altor forme de demență. Practic persoanele care se simt singure au mai mari șanse de a dezvolta boli mentale. [5]

Recomandări pentru a depăși singurătatea

Persoanele în vârstă sunt deosebit de vulnerabile la singurătate È™i la izolare socială, ceea ce poate avea un impact negativ asupra sănătății. Cu toate acestea, există o serie de soluÈ›ii pentru a depăși singurătatea la bătrâneÈ›e, chiar dacă este vorba despre persoane în vârstă care locuiesc singure È™i ies foarte rar din casă.

Iată câteva modalități de a combate singurătatea, de a socializa cu ceilalÈ›i, de a vă simÈ›i util È™i apreciat din nou:
1. AveÈ›i grijă de dumneavoastră. FaceÈ›i ce este necesar pentru a vă îmbunătăți sănătatea. MâncaÈ›i bine, faceÈ›i exerciÈ›ii uÈ™oare È™i încercaÈ›i să rămâneÈ›i activ. Toate aceste lucruri vă vor ajuta să vă relaxaÈ›i si să vă simÈ›iÈ›i mai bine chiar È™i atunci când sunteÈ›i singur. [3]

2. ZâmbiÈ›i, chiar dacă acest lucru este dificil. Dacă veÈ›i zâmbi celorlalÈ›i, veÈ›i putea iniÈ›ia mai uÈ™or o conversaÈ›ie cu persoane pe care nu le cunoaÈ™teÈ›i (fie că este vorba despre casiera de la magazin, de asistenta medicală, de copilul care se întoarce de la È™coală pe care îl întâlniÈ›i pe stradă). ÎncercaÈ›i să deschideÈ›i o conversaÈ›ie cu oamenii cu care interacÈ›ionaÈ›i. ReÈ›ineÈ›i că este nevoie de contact permanent pentru a întări relaÈ›iile pe care le aveÈ›i.

3. InvitaÈ›i prieteni la ceai. Dacă vă simÈ›iÈ›i singur, veÈ›i crede că nimeni nu vă vizitează. Dar, în multe cazuri există prieteni, vecini sau persoane din familie care ar aprecia invitaÈ›ia de a veni È™i de a petrece puÈ›in timp cu dumneavoastră.

4. Vorbiți la telefon cu prieteni sau rude care se află la distanță.

5. ÎnvățaÈ›i să utilizaÈ›i computerul. Dacă prietenii È™i familia dumneavoastră locuiesc departe, puteÈ›i È›ine legătura cu ei prin intermediul internetului. De asemenea, puteÈ›i intra pe forumuri sau pe site-uri de socializare È™i puteÈ›i discuta cu alte persoane cu interese comune sau de vârstă apropiată. O tabletă sau un laptop poate fi mai uÈ™or de utilizat. Tehnologia a avansat È™i există azi o serie de funcÈ›ii speciale care vă pot fi de mare folos (de exemplu: un stylus pentru a înlocui un mouse, ecranele touchscreen sau facilitatea de recunoaÈ™tere verbală pot fi de ajutor vârstnicilor care au artrită sau circulaÈ›ie deficitară la nivelul mâinilor È™i degetelor).

6. GândiÈ›i-vă cum puteÈ›i să vă faceÈ›i prieteni si să întâlniÈ›i oameni noi cu care să puteÈ›i interacÈ›iona. Poate fi vorba despre un club sau un grup de È™ah, biserică, cluburi de sănătate, organizaÈ›ii civice, cursuri, cluburi de turism È™i pelerinaj.

7. ÈšineÈ›i o agendă în care să planificaÈ›i ce activități veÈ›i face în săptămânile următoare (puteÈ›i merge la biblioteca, la o sala de sport, la cinema, muzeu sau într-o excursie alături de alte persoane etc).

8. Nu aÈ™teptaÈ›i să vina cunoscuÈ›ii în vizita la dumneavoastră, ci mergeÈ›i dumneavoastră în vizită. Nu vă uitaÈ›i prietenii È™i vecinii vechi. Cineva trebuie să aibă iniÈ›iativă. De ce să nu fiÈ›i dumneavoastră acela? AveÈ›i facilitaÈ›i la transportul public È™i puteÈ›i să vă bucuraÈ›i de aceste reduceri.

9. Rememorarea vieÈ›ii - studiile arată că persoanele în vârstă care îÈ™i rememorează viata îÈ™i consolidează sănătatea emoÈ›ională È™i sunt mai puÈ›in susceptibile de a fi singure sau retrase.

10. AjutaÈ›i la rândul dumneavoastră. UtilizaÈ›i cunoÈ™tinÈ›ele È™i experienÈ›a pe care le aveÈ›i de o viață întreagă pentru a-i ajută pe cei din jurul dumneavoastră. În acest fel, veÈ›i putea să vă faceÈ›i prieteni noi. Dacă, de exemplu È™tiÈ›i să cântaÈ›i la pian puteÈ›i oferi meditaÈ›ii gratuit unui tânăr. Dacă aÈ›i fost un bun avocat, puteÈ›i oferi sfaturi persoanelor care au nevoie. Dacă aÈ›i fost asistentă È™i aveÈ›i posibilitatea, puteÈ›i să vă oferiÈ›i ca voluntar în cadrul unui spital.

11. Hobby-urile vă ajută să fiÈ›i motivat si să gândiÈ›i pozitiv. Acestea sunt o idee excelentă È™i pentru persoanele care au mobilitate redusă (persoane invalide sau care se pot miÈ™ca mai greu). Câteva hobby-uri interesante care vă pot ajuta să alungaÈ›i singurătatea sunt: grădinăritul, lectura, scrisul, tricotatul, cântatul la un instrument, origami, confecÈ›ionarea de articole home-made, gătitul, puzzle etc. [1], [3]

12. Adoptarea unui animal de companie. Grija pentru un animal poate da un nou sens și un scop nou vieții.

Atitudinea societății față de bătrânii singuri

Societatea are un rol important în tratarea È™i prevenirea singurătății în rândul bătrânilor.
RelaÈ›iile sociale È™i prietenii nu au doar un impact crucial asupra reducerii riscului de mortalitate sau de a dezvolta anumite boli în rândul bătrânilor, ci, mai mult, acestea pot ajuta o persoană în vârstă să se recupereze È™i să se simtă mai bine în cazul în care aceasta suferă de o anumită afecÈ›iune. [2]

ConÈ™tientizând acest lucru, oamenii pot fi mai receptivi la nevoile de interacÈ›iune socială ale bătrânilor. O vizită, o discuÈ›ie, implicarea, deschiderea È™i acceptarea lor activă în viaÈ›a noastră le va întări stima de sine È™i vor putea îmbătrâni mai frumos.

Concluzie

Singurătatea reprezintă o problemă majoră care afectează calitatea vieÈ›ii în rândul persoanelor în vârstă. Dar bătrâneÈ›ea poate fi o oportunitate de a lega noi prietenii, de dezvoltare a noi interese, de a ne ocupa mai mult de partea spirituală. BătrâneÈ›ea poate fi o perioada de fericire È™i împlinire sau de singurătate È™i tristeÈ›e. În mare parte acest lucru depinde foarte mult de personalitatea, caracterul, încrederea È™i deschiderea noastră.

AtenÈ›ie: Este important să discutaÈ›i cu medicul dumneavoastră de familie dacă singurătatea devine o povară greu de suportat. Acesta vă poate îndruma către un psiholog care vă poate ajuta să depășiÈ›i problemele cu care vă confruntaÈ›i. ReÈ›ineÈ›i că singurătatea poate contribui la apariÈ›ia depresiei È™i la alte probleme de sănătate. Depresia cauzează afecÈ›iuni mentale È™i fizice grave. Dacă aveÈ›i sentimente acute de singurătate È™i tristeÈ›e, apatie, dificultate în a lua decizii, gânduri de suicid, probleme cu somnul È™i cu alimentaÈ›ia trebuie să vă adresaÈ›i medicului.

Data actualizare: 31-05-2019 | creare: 13-01-2015 | Vizite: 12044
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Singurătatea ar putea creÈ™te riscul de tulburări mentale
  • TendinÈ›a spre singurătate – moÈ™tenită genetic?
  • Singurătatea, la fel de periculoasă ca obezitatea?
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum