Depresia la vârstnici

Depresia nu face parte din tabloul normal al îmbătrânirii. Depresia ne poate afecta la orice vârstă, inclusiv la bătrânețe și în niciun caz nu este o situație de normalitate. La bătrâni, spre deosebire de alte vârste, depresia are câteva particularități specifice legate de evenimentele unice care au loc în această perioadă a vieții. Cum se manifestă, cum o depistăm și mai ales cum putem ajuta vârstnicii din viața noastră să depășească această condiție?

Cauzele depresiei la vârstnici

Evenimentele specifice vârstei a treia pot avea un puternic impact emoțional: pensionarea, plecarea copiilor de acasă, pierderea partenerului de viață, îmbătrânirea, bolile, mutarea într-un centru pentru bătrâni etc.

Uneori aceste evenimente se pot combina cu alți factori de risc pentru depresie: factori genetici, dezechilibre chimice la nivelul creierului, izolarea, consumul de alcool sau anumite medicamente, genul (femeile sunt mai predispuse la depresie decât bărbații), prezența partenerului de viață (un vârstnic văduv are un risc mai mare să devină depresiv), mutarea într-un alt oraș sau într-un cămin de bătrâni etc. (1), (2)

 

 

Pensionarea

Încetarea activității profesionale poate însemna o perioadă de declin, în care persoana simte că și-a pierdut sensul, că a trebuit să renunțe la o parte importantă din ceea ce însemna viața ei, că a pierdut legătura cu colegii cu care a lucrat etc. Timpul liber mai mult pe care îl are acum, dacă nu este ocupat cu activități antrenante și plăcute, va da ocazia apariției gândurilor negative.

Doliul

Odată cu înaintarea în vârstă, inevitabil persoanele dragi din viața noastră încep să ne părăsească. Pierderea părinților, a partenerului de viață, a oamenilor apropiați sau chiar a unui animal de companie care ne-a fost alături mult timp poate lăsa urme adânci în noi, iar perioada de doliu poate să declanșeze debutul unei depresii. Dacă tristețea și suferința după o astfel de pierdere sunt normale, prelungirea stărilor de tristețe pe o durată mai mare de timp și asocierea cu alte simptome (prezentate mai jos) pot fi semnale de alarmă pentru depistarea depresiei. (3)

Mutarea într-un cămin de bătrâni

Deși mutarea într-un cămin sau centru rezidențial poate fi considerată o soluție bună, atât pentru o persoană vârstnică, cât și pentru familie, bătrânii pot devin depresivi după ce ajung aici, pentru că resimt această mutare ca pe o pierdere a controlului asupra propriei vieți, la care se adaugă sentimentele de singurătate, de părăsire, de inutilitate etc.

Îmbătrânirea

Deși asociată cu bolile și depresia, îmbătrânirea este o perioadă normală din viață, chiar dacă presupune transformări și de multe ori o regresie. Atunci când pe fondul acestor transformări apar însă afecțiuni cronice și slăbirea organismului, este mai dificil de păstrat o atitudine pozitivă și o bună dispoziție.

Mult mai sistematizat, medicul Rafi Kevorkian, specialist în geriatrie, consideră că depresia la vârsta a treia are la bază cei „5 D”:

• declinul;
• dizabilitățile;
• dependența de ceilalți care să ofere îngrijire și sprijin;
• diminuarea calității vieții;
• demența. (4)

Toate acestea pot conduce spre dezvoltarea și accentuarea sentimentului de inutilitate, lipsa găsirii unui sens al vieții, apariția temerilor legate de moarte etc.

Cum se manifestă depresia la vârsta a treia

Starea de depresie la vârstnici nu este foarte diferită de manifestările depresive specifice altor perioade, însă depistarea acesteia poate fi mult mai dificilă la bătrâni pentru că simptomele depresiei pot interfera sau pot fi accentuate de bolile specifice vârstei. Este cazul bolii Parkinson, care produce efecte asupra substanțelor chimice din creier, făcând și mai puternice simptomele depresiei.

Unele dintre manifestările depresive sunt evidente, în timp ce altele se pot ascunde în spatele unor comportamente pe care le considerăm normale. De exemplu ni se poate părea firesc să ne auzim bunicii sau părinții vorbind despre iminența morții care se apropie, însă dacă gândurile despre moarte sunt foarte frecvente și simt că nu mai au pentru ce trăi, atunci ar trebui să ne punem un semn de întrebare.

Iată care sunt principalele simptome și manifestări clinice ale depresiei la bătrâni:

La nivelul gândurilor, emoțiilor și comportamentului

• stările de tristețe și apatie predomină, persoana nu mai găsește plăcere în nicio activitate, nici măcar în cele care cândva îi plăceau;
• sentimente acute de inutilitate și singurătate;
  
• persoana se poate simți neajutorată și părăsită, posibil exclusă din viața copiilor săi, pentru care se simte o povară;
• izolarea și retragerea din activități sociale;
• scăderea motivației de a se implica în orice tip de activități;
• neglijarea aspectelor care țin de igiena și îngrijirea proprie;
• probleme de memorie și confuzie;
• grad ridicat de iritabilitate;
  consumul ridicat de alcool, ca o metodă de a „scăpa” de problemele zilnice;
• pot apărea gânduri suicidare și lipsa de interes față de urmarea unui tratament medical pentru afecțiunile fizice de care suferă. (3), (5)

La nivelul organismului

• insomnia sau nevoia tot mai mică de somn;
• oboseala accentuată și pierderea energiei;
• dureri fizice;
• pierderea poftei de mâncare sau dimpotrivă, consumul exagerat de alimente. (5)

Tabloul manifestărilor depresiei și intensitatea acestora diferă de la un vârstnic la altul.

Efectele depresiei la vârstnici

Depresia poate avea consecințe psihice și fizice importante asupra persoanelor. Cel mai grav efect constă în mortalitatea mult mai ridicată în cazul bătrânilor depresivi comparativ cu cei care sunt mulțumiți de propria viață. În plus, cei aflați în această situație au nevoie de o perioadă mai lungă de tratament sau se refac mai greu în cazul unor boli fizice. Nu sunt de neglijat nici ratele suicidului, mai ridicate în cazul persoanelor depresive.

Din cauza depresiei pot fi dezvoltate tulburări alimentare precum anorexia, atunci când vârstnicul își pierde pofta de mâncare sau refuză pur și simplu să se mai alimenteze, sau dimpotrivă, se pot refugia în mâncare (obezitate) sau chiar în consumul de alcool.

Nu s-a demonstrat încă științific, însă specialiștii cred că ar putea exista o legătură între instalarea depresiei la vârsta a treia și apariția bolii Alzheimer. (1)

Tratamentul depresiei la vârsta a treia

Depresia este o afecțiune serioasă, al cărei diagnostic trebuie stabilit de un specialist în sănătatea mintală. Mai mult, bolile fizice de care suferă sau tratamentele pe care vârstnicii le iau pentru aceste boli pot induce simptome similare cu ale depresiei. Cu atât mai mult este necesară consultarea unui medic și realizarea unor analize, care să arate dacă este vorba despre depresie. (6)

Identificarea timpurie a simptomelor depresiei și apelarea la ajutor specializat sunt aspecte impotante pentru succesul tratamentului. Dar de multe ori vârstnicul depresiv refuză să vorbească cu membrii familiei, cu prietenii sau personalul de îngrijire (dacă trăiește într-un cămin de bătrâni), ceea ce face și mai dificilă depistarea afecțiunii și luarea unor măsuri din timp.

Tratamentul depresiei constă în psihoterapie (în cazurile ușoare și moderate), combinată cu tratament medicamentos (antidepresive), în cazurile severe.

Ce putem face dacă observăm semnele depresiei că ne dau târcoale (nouă sau vârstnicului de lângă noi)?

Dacă avem un vârstnic depresiv în familie:

• relaționarea cu vârstnicul depresiv trebuie să se facă cu tact, încercând să ne apropiem de el și să îi arătăm că îl susținem;
  
• nu trebuie să jucăm noi rolul unui terapeut, indicat este să solicităm ajutor specializat, să fim alături de el (inclusiv însoțindu-l la medic/psiholog) și să îl încurajăm să urmeze tratamentul indicat;
• dacă vârstnicul locuiește într-un cămin de bătrâni este util să discutăm cu personalul care se ocupă de îngrijirea sa pentru a vedea dacă manifestă semne depresive; totodată este important să fim atenți și la ceilalți vârstnici din centru, pentru a vedea dacă nu sunt și ei afectați (apatie, izolare, pierdere în greutate etc.);
• să încurajăm vârstnicul să ia parte la activități de socializare cu familia sau prietenii și să reia activitățile care cândva îi făceau plăcere; 
• pentru că vârstnicii depresivi au tendința de a neglija luarea medicamentelor pentru afecțiunile de care suferă, este bine să ne asigurăm că urmează tratamentul medical;
  
• mediul online începe să fie cunoscut și de vârstnici; le putem oferi suportul nostru în a se iniția în acest domeniu și având astfel posibilitatea de a menține relațiile cu cei aflați departe de ei sau de a-și face prieteni noi. (1), (7)

Dacă suntem vârstnici cu depresie:

• lipsa somnului poate accentua simptomele depresiei, de aceea pe cât posibil trebuie să încercăm să ne odihnim suficient;
• chiar dacă nu întotdeauna avem dispoziția necesară, este bine să ne ocupăm timpul cu activități care ne fac plăcere și să stăm în preajma oamenilor veseli, pentru că bucuria și sentimentele pozitive sunt contagioase; de asemenea, să căutăm tot timpul prilejuri pentru a râde: să citim cărți amuzante, să ne uităm la comedii etc.
• un animal de companie ne oferă nu doar posibilitatea de a ne îndrepta sentimentele de afecțiune spre el, dar este și o formă de a ne petrece timpul liber și un pretext bun pentru a ieși din casă (un cățel de exemplu trebuie plimbat, ceea ce ne ajută și pe noi să facem mișcare);
  
• scăderea consumului de alcool sau (ideal) renunțarea completă la alcool, care nu face decât să accentueze depresia;
• să păstrăm aproape de noi fotografiile oamenilor dragi (în portofel, expuse în casă); un studiu recent realizat la UCLA a concluzionat că simpla amintire a persoanelor importante prin privirea fotografiilor le-a ajutat pe participante să perceapă o durere semnificativ mai mică la stimuli dureroși decât pe cele care au privit imaginea unui obiect sau a unor oameni străini;
• activitatea fizică ajută foarte mult în dobândirea unei bune-dispoziții, chiar dacă nu am făcut niciodată sport și chiar dacă este vorba despre a face o scurtă plimbare pe jos. (4), (6)

Depresia este o afecțiune care se poate declanșa oricând și care din nefericire este subestimată. La vârsta a treia simptomele și manifestările ei pot fi ascunse sau dimpotrivă, accentuată de bolile specifice acestei perioade. O informare corectă și apelarea la ajutor specializat atunci când este nevoie sunt necesare pentru tratarea depresiei.