Fitoterapie

Ce este fitoterapia?

Fitoterapia este o formă de medicină bazată pe puterea vindecătoare a plantelor, utilizate ca atare sau sub formă de esențe, pudre, extracte, decocturi, tincturi. Plantele (fie întregi, fie anumite părți componente) acționează asupra unor patologii sau simptome, conform principiilor alopate. (1), (2)

Și medicina convențională folosește extracte din plante (banala aspirină a fost sintetizată în trecut din coaja de salcie), însă ceea ce diferențiază fitoterapia de medicina convențională este accentul pe care îl pune pe puterea sinergică a plantei utilizată ca întreg, aceasta valorând, conform principiului sinergic, mai mult decât suma componentelor sale, respectiv a ingredientelor chimice. (3)

În concepția lui Edzard Ernst, doctor în medicina alternativă și complementară, medicina naturistă poate fi împărțită în trei categorii. O primă formă este fitoterapia rațională (sau fitoterapia clinică, în viziunea cercetătorilor francezi (4)), acea parte a medicinei naturiste care este susținută de dovezi științifice și care testează clinic plantele pentru a valida eventualele beneficii terapeutice. A doua categorie include industria medicamentelor OTC pe bază de plante (medicamente care se vând în farmacii fără prescripție medicală), marea majoritate dintre acestea neavând o susținere științifică. De obicei oamenii le cumpără fără să consulte un medic în prealabil, ci mai degrabă sub influența mass-mediei sau a informațiilor pe care le obțin la nivel informal. A treia formă este medicina naturistă tradițională care se bazează pe concepțiile vechi, simpliste, privind sănătatea și tratamentul: nu se adresează unor afecțiuni specifice, ci unei anumite stări generalizate, nu utilizează un singur remediu, ci o combinație de mai multe plante, iar tratamentul este individualizat în funcție de pacient, indiferent dacă afecțiunea este aceeași.
Fitoterapia se ghidează după aceleași principii cu ale farmacoterapiei, încearcă să diagnosticheze o afecțiune și să identifice tratamentul cel mai adecvat pentru pacient. (5)

Fitoterapia încearcă să testeze datele oferite de medicina naturistă tradițională, să valideze proprietățile curative ale plantelor și să observe clinic că efectul terapeutic are loc și la nivelul organismul pacientului.

Mecanism terapeutic

Fitoterapia utilizează remedii naturiste cu scopul de a produce în organism reacții de apărare împotriva atacurilor din exterior sau pentru a optimiza aceste reacții. Spre deosebire de medicina convențională, axată pe tratament, fitoterapia are ca deziderat în primul rând prevenirea degradării sănătății. (6) De asemenea, medicamentele clasice au rolul de a regla funcțiile corpului, fără să le impulsioneze să se apere, în timp ce remediile naturiste, pe lângă efectul curativ, stimulează tot organismul să lupte împotriva factorilor nocivi. (7)

În viziunea fitoterapeuților, boala survine ca rezultat al unui dezechilibru provocat de incapacitatea organismului de a se adapta la condiții diferite de mediu. (7)
Unele remedii naturiste pot fi prescrise de terapeuți, în timp ce altele pot fi cumpărate de oricine de la magazine de profil. Majoritatea pastilelor fitoterapeutice conțin mai multe ingrediente din plante, având ca rol întărirea organismului, a funcțiilor sale și a sistemului său de apărare. (6)

Polemica privind fitoterapia

În ultimul timp asistăm la o reîntoarcere către remediile pe care natura ni le oferă, concomitent cu o înflorire a industriei farmaceutice, care pune un accent deosebit pe medicamentele sintetizate. Fitoterapia câștigă teren în această „luptă”, pe măsură ce noi teste clinice dovedesc existența unor proprietăți curative ale plantelor. În același timp medicina convențională atrage atenția asupra riscurilor pe care trebuie să ni le asumăm atunci când alegem un tratament „natural”, dar nedemonstrat științific. O parte dintre argumentele aduse de fiecare tabără sunt prezentate în continuare:

Argumente pro

• Tratamentul bazat pe plante nu provoacă efecte adverse sau cel puțin nu atât de multe precum medicamentele tradiționale, datorită conținutului slab de substanță activă, comparativ cu medicamentele tradiționale. (6)
• Remediile naturiste pot fi luate și dacă persoana nu este bolnavă, cu scopul de a preveni eventuale afecțiuni sau pe termen lung pentru a menține și susține un echilibru optim la nivelul organismului. (8)
• Costul remediilor bazate pe plante sunt în general mai mici decât medicamentele convenționale, iar în țările sărace medicina tradițională naturistă este singura variantă accesibilă, din cauza prețurilor mult prea mari ale tratamentelor convenționale. (4)
• Fitoterapia propune un tratament echilibrat, sănătos și ecologic (9)
• Accesibilitatea ridicată a remediilor naturiste, pentru că nu necesită prescripție medicală pentru a fi cumpărate
• Fitoterapia este de preferat medicamentelor atunci când suntem preocupați de starea generală de sănătate, când vrem să ne energizăm, să ne îmbunătățim digestia sau să putem dormi și nu atunci când este vorba despre o afecțiune gravă care necesită tratament medicamentos urgent. (9)
• Fitoterapia propune un tratament holistic, pentru că nu se adresează unui singur simptom, ci ține cont de întregul organism și acționează la nivelul sistemelor (sistemul imunitar, neuroendocrin, de drenaj) (7), (10)
• Tratamentul naturist limitează bolile și afecțiunile iatrogene provocate de medicamentele convenționale (10)

Argumente contra

• În cadrul fitoterapiei se pune problema siguranței și calității plantelor utilizate ca remedii. Producătorii și terapeuții care prescriu remediul trebuie să se asigure că substanța activă este în cantitatea dorită și că nu există substanțe toxice adiacente. Pentru că nu există cadre normative care să regleze producția, recoltarea, prelucrarea și procesarea plantelor, există riscul ca unii producători să nu poată garanta calitatea și siguranța acestora.
• Siguranța este o problemă privind și prin prisma pacienților care iau remedii naturale care le sunt contraindicate sau apelează la astfel de remedii fără a consulta un medic înainte. Contaminarea, asocierea cu alte remedii sau medicamente, dozajul inadecvat al remediilor fitoterapeutice poate avea grave consecințe, chiar fatale. (1)
• Multe dintre remediile naturale sunt vândute fără să fie însoțite de indicații, efecte adverse și posibile riscuri pe care le pot provoca. (3)
• Multe dintre remediile pe bază de plante necesită un consum într-o cantitate mare pentru ca substanța activă conținută să-și poată face efectul. În acest caz mult mai utile ar fi medicamentele convenționale care sintetizează efectul mai multor remedii naturiste într-o singură pastilă. (8)
• Insuficiența cunoașterii complete a plantelor și a efectelor fiziologice, clinice și farmacologice. (4)
• Există posibilitatea existenței unor alergii la unul din componentele remediului naturist (7)

Dovezi științifice

Câteva plante sunt recunoscute și acceptate unanim de comunitatea științifică ca având efecte terapeutice, iar din unele au fost sintetizate substanțele cu efect curativ pentru a crea medicamentele convenționale utilizate astăzi pe scară largă. Numeroase cercetări experimentale se realizează in vitro sau in vivo, pe animale sau pe oameni, pentru a se evidenția efectul și proprietățile substanțelor active din plante. Cu toate acestea, mai este nevoie de multe teste clinice pentru a studia plante noi, pentru a obține informații despre efectele adverse pe care chiar și plantele cunoscute le pot cauza și pentru a se stabili dozajul cel mai corect pentru afecțiunile pentru care o plantă este indicată. (4), (8)
Pe de altă parte, oponenții fitoterapiei consideră că această industrie profitabilă este foarte puțin motivată să realizeze teste clinice pentru a vedea dacă efectul terapeutic al produselor naturiste este într-adevăr valid. (3)
Iată doar câteva dintre rezultatele miilor de studii privind efectele unor substanțe naturiste asupra organismului uman:

Extractul de Hypericum (sunătoarea) este cel mai cunoscut agent din fitoterapie ale cărui efecte antidepresive au fost demonstrate în cadrul studiilor. (11)

Efectul Ginkgo Biloba asupra unor afecțiuni neurologice precum demența sau problemele la nivelul memoriei a fost studiat în numeroase rânduri, însă rezultatele au arătat ca această substanță nu este eficientă în reducerea declinului cognitiv, presiunii sangvine sau a incidenței hipertensiunii. (12)

Studiile vizând echinaceea au ajuns la rezultate contradictorii în ceea ce privește efectul acesteia asupra prevenirii sau tratării afecțiunilor căilor respiratorii superioare, de aceea este nevoie de cercetare suplimentară. (13)

Efectul mușețelului nu a fost încă studiat îndeajuns pentru a se putea trage concluzii generale, însă studii preliminare au arătat un potențial efect terapeutic în cazul unor afecțiuni ale pielii și în cazul ulcerului bucal. (14)

În privința ceaiului verde s-au obținut rezultate insuficiente privind capacitatea acestuia de a scădea greutatea corporală și nivelul de colesterol, precum și de a proteja pielea împotriva razelor solare. (15)

Într-o meta-analiză a 44 de studii a fost evaluat efectul unor agenți fitoterapeutici (Serenoa repens, Hypoxis rooperi, Secale cereale, Pygeum africanum, Urtica dioica, Curcubita pepo) în tratarea hiperplaziei benigne de prostată. Rezultatele au arătat un efect benefic al Serenoa repens, Hypoxis rooperi, Secale cereale, primul dintre acestea fiind cel mai eficient, în timp ce pentru celelalte substanțe rezultatele nu au arătat efecte semnificative pozitive. (16)

O altă meta-analiză (2011) a vizat studiile privind eficiența unui agent extras din fasole, Phaseolus vulgaris, în reducerea greutății corporale. Studiile au comparat grupurile tratate cu acest agent și grupurile cărăra li se administrase un tratament placebo. Rezultatele au fost însă contradictorii. Unele studii au arătat un efect pozitiv al  Phaseolus vulgaris, în timp ce altele nu au susținut acest efect. Nu au putut fi trase însă concluzii generale din cauza calității reduse a testelor clinice respective din punct de vedere metodologic, de aceea este nevoie de studii mai ample și mai riguroase, în care să se poată avea încredere. (17)

Un alt supliment alimentar folosit pentru reducerea greutății corporale este extractul de cafea verde. O serie de studii privind efectul acestuia au fost analizate și deși rezultatele au fost promițătoare, calitatea metodologică nu a fost respectată, astfel că este nevoie de studii suplimentare pentru a putea trage niște concluzii valide. (18)

În ceea ce privește utilizarea remediilor bazate pe plante pentru tratarea cancerului, Edzard Ernst, specialist în medicina alternativă, este destul de rezervat. Deși Taxolul, un medicament utilizat în tratarea cancerului, constă într-o substanță activă sintetizată din plante, acesta nu mai e un remediu natural, ci este un medicament. În condițiile în care un anumit ingredient este izolat și sintetizat dintr-o plantă, medicamentul rezultat nu mai este un remediu naturist. El consideră că indiferent dacă se va descoperi sau nu o substanță dintr-o plantă care să vindece cancerul, acea substanță va fi intens analizată și testată, iar dacă rezultatele vor indica un efect terapeutic valid se va obține un nou medicament anti-cancer, bazat pe molecula extrasă și izolată din plantă, în niciun caz un remediu naturist.
Studiul substanțelor naturiste care să aibă un efect anti-cancer este în plină desfășurare, însă până în prezent nu a fost identificat niciun ingredient natural cu potențial, a cărei acțiune benefică să fie validată prin teste clinice. De cele mai multe ori rezultatele fie sunt insuficiente (cum e cazul aloe vera, boswellia, curcumin, echinacea, usturoiul, ceaiul verde, etc), fie nu susțin efectul împotriva cancerului (artemisia annua, Black cohosh, cannabis, carctol, essiac, vâscul, etc). (19)
 
Fructul de kiwi (Actinidia arguta) a fost testat în vitro și în laborator și s-au obținut rezultate promițătoare în ceea ce privește efectul anti-alergic la nivel dermatologic și respirator. Sunt necesare însă teste clinice realizate pe indivizi care suferă de dermatită sau afecțiuni respiratorii, care nu întârzie să apară. Unele au arătat efectul unei substanțe din kiwi care are capacitatea de a suprima dermatita, însă e nevoie de o cercetare mai intensă pentru a putea fi generalizate rezultatele și pentru a oferi informații suplimentare legate de dozaj, contraindicații și efecte adverse ce pot apărea. (20)

Șofranul a fost de asemenea testat in vitro și in vivo, fiind demonstrate efectele sale antidepresive, însă este nevoie de studii și teste clinice realizate pe oameni pentru a se ajunge la o concluzie validă. (21)

Pentru că se pune frecvent problema contaminării plantelor folosite pentru producerea remediilor naturiste, o analiză a cercetărilor care au vizat agenții care pot contamina plantele a identificat o serie de astfel de factori contaminanți: polenul, praful, ciuperci, paraziți, pesticide, toxine, metale grele toxice, insecte, iar efectele adverse pe care le-au provocat au fost meningita, otrăvirea cu arsenic, mercur sau plumb, edem cerebral, comă, disfuncții la nivelul mai multor organe, hemoragii intracerebrale sau chiar moartea.
Majoritatea plantelor în cauză erau de origine asiatică (proveneau din China și India), asupra cărora controlul calității este mai dificil de efectuat pentru că fie sunt comandate prin Internet, fie sunt importate ilegal. (22), (23)

Amploarea fitoterapiei

Fitoterapia a cunoscut în ultimii ani o popularitate din ce în ce mai mare, atât în Europa, cât și în Statele Unite, anual fiind cheltuiți aproximativ 2 bilioane de dolari pe produse fitoterapeutice la nivel de continent. Oamenii sunt din ce în ce mai atrași de remediile naturiste, pentru că au convingerea că  „natural” echivalează cu „sănătos” și „sigur”. Piața fitoterapiei s-a dezvoltat cu 400% în ultimii zece ani și în următorii ani se așteaptă să valoreze aproximativ 12-15 bilioane de dolari la nivel global. (3) Dacă alte industrii au cunoscut impactul crizei economice, industria suplimentelor naturale a avut o creștere a vânzărilor cu 31,7% între anii 2008 și 2012. (24)
În unele state, precum Germania, medicii au integrat fitoterapia în practica medicală, iar tehnologia a dezvoltat chiar aplicații software care găsesc pentru fiecare afecțiune cele mai potrivite plante care trebuie utilizate, precum și sfaturi utile, indicații și dozaj. (5), (25)

Care sunt riscurile fitoterapiei?

Există o tendință din ce în ce mai pronunțată în rândul bolnavilor de a se orienta către medicina naturistă. Efectele adverse ale medicamentelor convenționale, costul ridicat al acestora sunt câteva dintre motivele pentru care ei își îndreaptă atenția spre remediile naturale, fără însă a conștientiza riscurile pe care fitoterapia pe poate implica.

Cel mai mare risc pe care ni-l asumăm atunci când utilizăm remediile naturiste este legat de siguranța acestora și de eventualele efecte adverse pe care le pot produce. Dacă un remediu funcționează în cazul cuiva, asta nu garantează că va fi benefic și pentru afecțiunea sau starea noastră. De luat în calcul este și proveniența acestora, mai ales dacă le comandăm de pe internet sau dacă sursa de unde provin ni se pare îndoielnică. Se mai pune totodată problema modului de producție a plantelor respective, dacă sunt cultivate sau dacă sunt recoltate din sălbăticie, dacă sunt contaminate cu agenți nocivi sau dacă sunt falsificate prin combinarea cu corticosteroizi sau substanțe toxice. (11)

Nu în ultimul rând este necesară o distincție clară între cele trei forme de medicină naturistă: fitoterapia prezintă potențiale beneficii pentru sănătate, în timp ce OTC-urile bazate pe plante și medicina tradițională naturistă pot avea la consecințe nefericite. Chiar dacă multe dintre medicamentele de astăzi au la bază substanțe care au fost izolate și sintetizate din plante, între medicamentele rezultate și plantele din care provin nu mai există nicio legătură, de aceea nici efectele nu sunt similare. (5)

Pentru a evita orice risc, este benefic să ne informăm înainte de a apela la un tratament naturist și să încercăm să utilizăm acele plante medicinale care au o susținere științifică. De asemenea, este indicată consultarea unui medic înainte de inițierea tratamentului, mai ales în cazul copiilor, femeilor însărcinate sau persoanelor care suferă de afecțiuni cronice și/sau grave.