Examenul colului uterin - ghidul pacientei

Vizitele la medicul ginecolog trebuie să reprezinte o rutină pentru fiecare femeie, începând de la prima menstruație. Examinarea colului uterin face parte din consultul ginecologic de bază și prezintă avantajul de a furniza date elocvente asupra stării de sănătate a aparatului genital. Acest articol își propune să sublinieze importanța examinării periodice a colului uterin, precum și să îndepărteze stigma și teama asociată cu această manevră medicală.

Ce este colul uterin?

Din punct de vedere anatomic, aparatul reproducător feminin este alcătuit din organe genitale externe, reprezentate de labii și clitoris, alături de organele genitale interne: vaginul, colul uterin, uterul, trompele uterine și ovarele. Colul uterin, care mai poartă denumirea de cervix este structura care separă vaginul, situat inferior, de uter care se regăsește superior.

Fiind o structură ce face legătura dintre două cavități anatomice, colul uterin prezintă multiple funcții precum:

• Facilitarea scurgerii sângelui în timpul perioadei menstruale;
• Ghidarea lichidului spermatic către canalul endocervical, apoi către uter în timpul actului sexual;
• Secreția mucusului cervical care își modifică vâscozitatea în funcție de perioada ciclului menstrual;
• Producerea unor substanțe cu rol antibacterian, precum lizozimul;
• Asigurarea lubrefierii optime a tractului genital prin intermediul mucusului;
• Dilatarea progresivă în timpul travaliului pentru a permite trecerea fătului. (1), (2)

De ce este important examenul colului uterin?

Examinarea colului uterin se realizează prin intermediul testului Babeș-Papanicolau care reprezintă o metodă de screening pentru cancerul de col uterin. Acesta presupune prelevarea unui specimen din mucusul secretat la nivel cervical care va fi ulterior examinat microscopic. În esență, acest test identifică prezența modificărilor cauzate de papilomavirusul uman, cunoscut pe scară largă sub denumirea de HPV; această infecție virală este cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală, iar anumite subtipuri au fost asociate cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului de col uterin.

Importanța efectuării periodice a testului Papanicolau are la bază faptul că infecția HPV este de cele mai multe ori asimptomatică și poate trece neobservată în absența consultului ginecologic. Acest test detectează atât eventualele anomalii microscopice ale celulelor colului uterin, cât și cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală precum Candida, Herpes simplex, Trichomonas sau vaginoza bacteriană.

O altă modalitate de examinare a colului uterin poartă denumire de colposcopie, procedură ce presupune introducerea unui instrument la nivel vaginal cu ajutorul căruia se va proiecta o sursă de lumină pe colul uterin pentru a facilita vizualizarea acestuia. În cazul existenței unor leziuni ale colului, colposcopia poate fi completată prin prelevarea unor fragmente de țesut care vor fi ulterior analizate microscopic. (3), (4)

Cum se efectuează examinarea colului uterin?

Examenul colului uterin va începe cu plasarea pacientei în poziție ginecologică pe masa de examinare, iar medicul va inspecta în primul rând organele genitale externe și va evidenția eventualele scurgeri. Ulterior, ginecologul ajutat de un asistent va folosi un instrument numit specul pentru a vizualiza interiorul vaginului și implicit colul uterin. Speculul vaginal prezintă două brațe metalice care se introduc prin orificiul vaginal și mențin deschiși pereții vaginului. Manevra de introducere a speculului poate provoca un minim disconfort, însă acesta se va atenua după câteva secunde.

În momentul în care medicul obține o poziționare optimă a speculului va începe manevra de prelevare a secreției cervicale cu ajutorul unei spatule sau al unei periuțe sterile. Prelevarea durează câteva secunde, pe parcursul cărora pacienta va resimți o senzație de presiune ușoară. Examenul Papanicolau se termină prin introducerea probei de secreție într-o eprubetă care va fi trimisă spre laborator, apoi de retragerea speculului.

După finalizarea procedurii este normal ca pacientele să simtă o senzație de usturime ușoară pentru câteva minute, iar unele persoane pot prezenta sângerări minime consecutiv traumei locale. (3), (5)

Cum trebuie să mă pregătesc pentru acest examen?

Examinarea colului uterin nu trebuie efectuată în timpul perioadei menstruale, fapt ce trebuie avut în vedere în momentul efecturării programării; astfel, intervalul optim pentru vizita la medicul ginecolog este în primele zile ale ciclului menstrual, adică primele zile după terminarea sângerării. De asemenea, există o serie de recomandării care trebuie avute în vedere cu 48 de ore înaintea prezentării la medic:

• Evitați utilizarea substanțelor lubrifiante și nu efectuați niciun tip de act sexual;
• Nu efectuați toaleta vaginală externă sau internă și nu folosiți săpunuri în zona intimă;
• Nu introduceți în vagin niciun fel de dispozitiv precum tampon, ovul sau comprimat vaginal;
• Evitați utilizarea oricărui produs de igienă în zona intimă precum spray, pudră, unguent etc.;
• Nu folosiți spermicide ca metodă contraceptivă. (5), (6)

Cât de des trebuie repetat examenul colului uterin?

Pentru o femeie care își începe viața sexuală la în jurul vârstei de 18 ani, primul examen Papanicolau este recomandat a fi efectuat la vârsta de 21 de ani, în condițiile în care pacienta nu prezintă scurgeri anormale sau alte simptome specfice afecțiunilor genitale. În situațiile în care există suspiciunea unei infecții ginecologice, acest examen este recomandat a fi efectuat la orice vârstă.

În condițiile unui rezultat negativ la primul test Papanicolau, repetarea acestuia se realizează în funcție de recomandarea medicului ginecolog, cel mai frecvent la intervale de 2 până la 3 ani. Cu toate acestea, următoarele categorii de paciente necestă repetarea testului la intervale mai scurte:

• Antecedente de infecții cu transmitere sexuală;
• Istoric pozitiv pentru contactul sexual cu o persoană care suferă de o boală venerică;
• Un rezultat pozitiv la testul pentru infecția cu HPV;
• Rezultate anormale în antecedente la testul Papanicolau;
• Istoric familial pozitiv pentru cancere ale aparatului genital;
• Antecedente de vaginită bacteriană recurentă;

Necesitatea testului Papanicolau scade pe măsura înaintării în vârstă, motiv pentru care medicul ginecolog poate extinde intervalul dintre examinări până la 5 ani, iar în cazul pacientelor cu vârsta de peste 65 de ani, inactive sexual care au avut rezultate normale la ultimele 3 testări nu mai este necesară efectuarea testului. (3), (7)

Sfaturi pentru paciente

• Vestimentația pe care o alegeți în ziua programării trebuie să fie lejeră și să vă asigure confortul termic, motiv pentru care puteți opta pentru purtarea șosetelor și eventual a unei bluze mai groase;
• Dacă vă confruntați cu anxietate în ceea ce privește nuditatea din timpul consultului, puteți purta o fustă sau rochie;
• Înaintea începerii examinării este de dorit să goliți vezica urinară pentru a nu vă crea disconfort ulterior;
• Nu vă îngrijorați în privința durerii și încercați să stați cât mai relaxată în timpul procedurii;
• Comunicați în permaneță cu medicul dumneavoastră în timpul examinării, în special dacă resimțiți disconfort;
• Examenul colului uterin nu ar trebui să cauzeze altceva decât o minimă neplăcere, astfel dacă vă confruntați cu dureri este important să înștiințați medicul;
• În cazul în care speculul utilizat de medic vă cauzează un disconfort accentuat, puteți cere schimbarea acestuia cu unul de dimensiuni mai mici;
• Rețineți faptul că examinarea ginecologică nu trebuie să fie neplăcută și nu vă temeți să aduceți la cunoștință medicului despre neliniștile sau îngrjorările dumneavoastră.