Dureri de burtă sau sub coaste în timpul alergării
Autor: Teodorescu Mihai
Durerile abdominale resimÈ›ite în timpul alergării reprezintă o problemă destul de frecventă, majoritatea alergătorilor experimentând astfel de senzaÈ›ii cel puÈ›in o dată pe parcursul vieÈ›ii. Conform cercetărilor efectuate de-a lungul ultimilor ani, durerile de burtă sau cele de sub coaste din timpul alergării sunt mai frecvente la persoanele tinere È™i la sportivii fără experiență, cauzele nefiind pe deplin cunoscute. Factorii psihici, lipsa antrenamentului de încălzire, proasta gestionare a resurselor fizice È™i modul de antrenament alarmant, fără o progresie ponderată, par a fi cele mai plauzibile teorii care să susÈ›ină ipoteza conform căreia tinerii È™i sportivi fără experiență sunt mai predispuÈ™i să se confrunte cu astfel de probleme. Există, însă, multiple alte cauze care pot determina apariÈ›ia disconfortului sau a durerilor în timpul alergării. (1) (2)
De ce apar durerile de burtă în timpul alergării?
Iritarea peritoneului parietal - durerile de burtă ar putea să fie cauzate de o frecare a peritoneului parietal pe cel visceral, din cauza unei distensii a stomacului sau a unei modificări de cantitate sau de vâscozitate a fluidului seros care lubrifiază cavitatea peritoneală. La momentul actual, iritarea peritoneului parietal pare să explice cel mai bine durerile apărute în timpul alergării. Peritoneul parietal traversează întreg peretele abdominal, astfel că poate fi explicată distribuÈ›ia răspândită a durerilor. De asemenea, deoarece tinerii au o suprafață peritoneală mai mare decât cea a adulÈ›ilor, poate fi explicată È™i prevalenÈ›a crescută a simptomului la tineri. (1)
Ingestia de alimente înainte de exerciÈ›iile fizice - durerile de burtă sau durerile sub coaste sunt mult mai frecvente la persoanele active care, înainte de a începe exerciÈ›iile fizice, consumă cantități crescute de alimente sau de lichide. Cercetătorii au descoperit că există o legătură directă între durerile abdominale È™i compoziÈ›ia fluidelor ingerate premergător exerciÈ›iilor: băuturile bogate în carbohidraÈ›i cresc riscurile de apariÈ›ie a durerilor în timp ce apă sau băuturile al căror conÈ›inut de carbohidraÈ›i este unul scăzut, au un efect limitat. (1) (2) (3)
Compresia nervilor costali - miÈ™cările dinamice de extensie ale trunchiului efectuate regulat pot să determine o reducere a înălÈ›imii discului intervertebral la anumite persoane, nervii intercostali devenind mult mai vulnerabili. De asemenea, miÈ™cările oscilante pot genera spasme, care vor provoca dureri de intensitate crescută, cu precădere în regiunea lombară dreaptă. (1)
Sindromul ligamentului median arcuit - în cadrul acestei afecÈ›iuni, ligamentul arcuat median presează pe artera celiacă È™i pe nervii din zona plexului celiac, determinând dureri abdominale în regiunea epigastrică care pot să se agraveze în timpul activităților fizice, inclusiv în timpul alergatului. Această condiÈ›ie relativ rară poate să provoace, de asemenea, È™i diaree, greață sau vărsături. (5)
Ischemia intestinală - în timpul exerciÈ›iilor fizice, fluxul sanguin splanchnic este diminuat, o cantitate mai mare de sânge fiind distribuită către tegumente È™i celulele musculare. ExerciÈ›iile fizice de o intensitate crescută determină o scădere cu aproximativ 80% a fluxului de sânge splanchnic. Din acest motiv, pot să apară dureri de burtă, însă acestea nu sunt descrise precum durerile apărute în urma alergării. (1) (2)
Întinderea ligamentelor È™i a muÈ™chilor - stresul mecanic asupra ligamentelor care susÈ›in organele interne abdominale ataÈ™ate la diafragmă, din cauza suprasolicitării prin intensificarea respiraÈ›iei, poate determina apariÈ›ia durerilor. Anumite trăsături ale dureri de burtă din timpul alergării nu sunt întâlnite însă È™i în situaÈ›ia întinderii ligamentelor. Durerea resimÈ›ită în cazul unei întinderi ale ligamentelor È™i ale muÈ™chilor este slab localizată, medială, de natură viscerală, diferită aÈ™adar de durerea abdominală cauzată de alergare, care este de regulă bine localizată, laterală È™i ascuÈ›ită. (1)
Tumorile măduvei, chisturile articulare, refluxul gastro-esofagian, încălzirea necorespunzătoare, condiÈ›iile ambientale pot provoca dureri de burtă sau sub coaste în timpul alergării, însă la momentul actual influenÈ›a factorilor menÈ›ionaÈ›i este neconcludentă, fiind necesare studii È™i clarificări suplimentare. (1) (2) (4)
Metode de prevenție. Strategiile de prevenire includ:
Evitarea consumului de alimente sau de băuturi în cantități mari, cu cel puÈ›in două ore înainte de începerea exerciÈ›iilor. Alimentele bogate în fibre sau grăsimi sunt adesea incriminate pentru starea de rău sau pentru durerile apărute în timpul exerciÈ›iului. Pentru o bună hidratare se recomandă consumul de apă sau de lichide fără acid, în orice moment al exerciÈ›iilor, cât È™i înainte de acestea, însă fără a se face excese. (1) (3) (4)
Realizarea de exerciÈ›ii de încălzire: adaptarea corpului la respiraÈ›ia profundă È™i rapidă se poate face doar progresiv, astfel încât modificările fluxului circulator să nu se producă brusc. În lipsa exerciÈ›iilor de încălzire, riscurile de apariÈ›ie a spasmelor laterale sau a durerilor de burtă sunt semnificativ mai mari. (4)
Tehnica respiraÈ›iei abdominale: poate avea multiple efecte pozitive asupra corpului, prin îmbunătățirea oxigenării È™i a circulaÈ›iei sângelui. De asemenea, există avantaje È™i ale modificării stilului de respiraÈ›ie (în locul respiraÈ›iei haotice să se abordeze un anumit model - de exemplu, la fiecare doi paÈ™i să fie efectuată o expiraÈ›ie profundă). Sportivii care reuÈ™esc să se concentreze pe respiraÈ›ie reduc stresul pus pe abdomen È™i trunchi, scăzând astfel È™ansele de a simÈ›i disconfort la alergare. (3) (4)
Pentru ameliorarea unei dureri de burtă apărută în timpul alergării poate să se recurgă la tehnica respiraÈ›iei profunde, în mai bine de un sfert dintre cazuri această metodă oferind rezultatele scontate. De asemenea, prin contractarea muÈ™chilor abdominali în timp ce corpul este îndoit în față, modificarea posturii sau prin împingerea pe locul afectat este redusă severitatea durerii. (3) (4)
În cele mai multe situaÈ›ii, durerea abdominală asociată cu exerciÈ›iile fizice este tranzitorie, fiind suficient ca ritmul de alergare să fie încetinit sau ca alergarea să fie oprită, pentru ca durerea să cedeze. Atunci când sunt luate toate măsurile preventive, însă durerile continuă să apară la alergarea moderată, poate fi nevoie de o evaluare la medicul specialist (internist, gastroenterolog, fizioterapeut sau chiropractor). Conform unui studiu publicat în urmă cu cinci ani în Biblioteca NaÈ›ională de Medicină din SUA, în mai bine de jumătate dintre cazuri durerile abdominale din timpul alergării sunt localizate în regiunea lombară dreaptă. (1) (2)
(2) Abdominal pain in long distance runners: case report and analysis of the literature, link: https://bjsm.bmj.com/content/38/5/e24
(3) The Causes of Side Stitches and How This Helps You Prevent Them, link: https://runnersconnect.net/side-stitches-abdominal-pain-causes-and-treatments
(4) Causes of Side Stitches During Exercise, link: https://www.verywellfit.com/what-causes-a-side-stitch-311924
(5) Median Arcuate Ligament Syndrome (MALS), link: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16635-median-arcuate-ligament-syndrome-mals
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
intră pe forum