Zmeura - Rubus idaeus

Denumire stiintifica: Rubus idaeus

Denumire populara: zmeura; azmura, malina, mana, mur, poame de runs, rug de munte, scobicuri, smeurar

Descriere: Arbust tufos, ghimpos, cu lastari taratori, tulpina arcuita spre varf, frunze cu trei sau sapte foliole (pe ramurile sterile), foliole ovate cu dinti neregulati pe margine, alb-paroase pe spate, flori albe in inflorescente.

Habitat: Se cultiveaza in majoritatea tarilor cu clima temperata. Creste prin luminisuri, pe coaste stancoase, dar in special in taieturi si doboraturi.

Recoltare: Frunzele se recolteaza in sezonul de crestere. Se usuca incet, intro zona bine ventilata, pentru a se asigura conservarea proprietatilor.

Partile utilizate: Frunzele si fructele.

Actiune: Astringent energetic, diminueaza aciditatea crescuta, usor diuretic, tonic.

Indicatii terapeutice: Enterite, enterocolite, diaree rebele. Frunzele de zmeura sunt folosite de multa vreme in perioada de sarcina pentru a intari si tonifica tesutul uterului, a asista contractiile si a supraveghea hemoragia in timpul travaliului. Ca astringent se poate folosi in mai multe cazuri, inclusiv diaree si leucoree. Amelioreaza problemele bucale precum ulcerele aftoase, sangerarile gingivale si inflamatiile. Ca gargara ajuta la durerile din gat. Zmeura este foarte bogata in fier si calciu.

Preparare si administrare: Infuzie - se toarna o cana de apa fierbinte peste 2 lingurite de planta uscata si se lasa la infuzat 10-15 min. Se bea de cate ori se doreste. Tinctura - 2-4 ml de tinctura de trei pe zi.