Vedere din ce în ce mai în ceață (agravare în timp)

Vederea încețoșată este o tulburare de vedere care poate indica prezența unei afecțiuni oftalmologice și nu numai.
Vederea încețoșată poate fi prezentă unilateral sau bilateral și poate afecta semnificativ calitatea vieții persoanei în cauză, prin imposibilitatea acesteia de a observa detaliile fine și prin lipsa de claritate a imaginii vizuale.
Fiecare caz de vedere încețoșată ar trebui investigat și tratat corespunzător, indiferent de vârsta persoanei în cauză, deoarece poate ascunde afecțiuni severe, care se pot solda cu orbire.
Această tulburare de vedere se poate instala progresiv, pe parcursul evoluției bolii de fond sau poate apărea spontan, în cazul unor afecțiuni cu evoluție acută. În cadrul acestui capitol ne vom ocupa de vederea încețoșată apărută progresiv, în evoluția diferitelor tipuri de afecțiuni. [1], [2]

Care sunt cauzele de apariție a vederii încețoșate cu debut insidios și agravare în timp?

Factorii etiologici ai vederii încețoșate și agravarea acesteia în timp:

• Astigmatism
• Sindromul de ochi uscat
• Miopia
• Presbiopia
• Iritațiile oculare
• Prescrierea incorectă a lentilelor de contact sau a dioptriilor
• Degenerescența maculară
• Ulcerul cornean
• Cataracta
• Glaucomul
• Ocluzia vaselor retiniene
• Retinopatia diabetică
• Retinoblastomul
• Lupusul eritematos sistemic
• Scleroza multiplă
• Miastenia gravis
• Sarcoidoza
• Sarcina
• Anemia
• Tumorile cerebrale. [3], [4], [5]

Care sunt manifestările clinice care însoțesc vederea încețoșată cu agravare în timp, în cadrul diferitelor tipuri de afecțiuni?

Vederea încețoșată cu debut insidios și agravare progresivă în timp paote fi însoțită de o multitudine de manifestări clinice, în funcție de fond.

Cele mai frecvente manifestări clinice apărute în asocierea vederii încețoșate sunt:

• Dureri oculare
• Sângerare oculară
• Uscăciune oculară
• Scurgeri patologice prezente la nivelul ochilor
• Prurit ocular
• Fotofobie
• Scăderea acuității vizuale pe perioada nopții
• Pierderea vederii centrale sau periferice
• Fosfene
• Cefalee
• Tulburări de concentrare
• Oboseală
• Febră
• Tulburări de mers
• Amorțeli
• Tulburări de memorie
• Scădere ponderală inexplicabilă
• Tulburări de vorbire
• Dureri articulare
• Rigiditate articulară
• Creșterea tensiunii arteriale
• Durere abdominală
• Căderea pleoapelor etc.

Astigmatismul se caracterizează prin vedere neclară, încețoșată, prezentă atât în apropiere, cât și la distanță. Vederea neclară, încețoșată, distorsionată debutează insidios, se agravează în timp și poate fi însoțită de cefalee, oboseală, disconfort ocular, scăderea acuității vizuale pe perioada nopții, modificarea poziției capului pentru a vedea mai bine și micșorarea fantei palpebrale pentru a obține o imagine mai clară.

Sindromul de ochi uscat este caracterizat printr-o disfuncție a filmului lacrimal, de etiologie multiplă. Boala se manifestă prin uscăciune oculară permanentă, prurit ocular, arsură oculară, vedere încețoșată care se agravează în timp, senzația permanentă ce corp străin sau nisip intraocular, hiperlacrimație, fotosensibilitate, hiperemie conjunctivală.

Miopia reprezintă imposibilitatea de a vedea clar obiectele aflate la distanțe oculare mari. Persoanele diagnosticate cu miopie pot acuza scăderea acuității vizuale pentru lucrurile aflate la distanță, vedere încețoșată cu debut insidios, care se agravează în timp, scăderea vizibilității nocturne, fosfene, frecarea frecventă a ochiulor în speranța obținerii unei imagini mai clare.

Presbiopia sau „presbitismul” este o tulburare oculară caracterizată prin scăderea vizibilității în cazul obiectelor aflate în apropierea globului ocular. Persoanele diagnosticate cu presbiopie pot acuza vedere încețoșată instalată progresiv și cu agravare în timp, scăderea clarității imaginii față de obiectele aflate la distanțe normale față de globul ocular și cefalee, prezentă frecvent după citire.

Ulcerul cornean este caracterizat prin apariția unei leziuni deschise pe suprafața corneei. Ulcerul cornean se dezvoltă progresiv, în urma unei infecții oculare virale, bacteriene sau fungice și se caracterizează prin vedere încețoșată, cu agravare în timp, eritem ocular, vedere neclară, hiperlăcrimare, durere oculară severă, edem palpebral, fotofobie, scurgeri oculare vâscoase sau purulente, fosfene.

Glaucomul este o afecțiune oftalmologică, caracterizată prin distrugerea în timp a fibrelor nervului optic, cu rol în transmiterea informațiilor de la nivelul ochiului la creier, cu îngustarea prograsivă a câmpului vizual care duce, în cele din urmă, la orbire. Boala are ca simptome durere oculară severă, vedere încețoșată instalată progresiv, cu agravare treptată în timp, cefalee, eritem ocular, vărsături.

Cataracta presupune opacifierea congenitală (din naștere) sau dobândită (degenerativă) a cristalinului. Bolnavii cu cataractă pot acuza vedere încețoșată, instalată progresiv, necesitatea mai multă lumină pentru a obține o imagine clară, pierderea contrastului vizual, dificultatea de a distinge culoarea albastră închisă de cea neagră.

Retinopatia diabetică este o tulburare de funcționare a retinei, apărută în evoluția diabetului zaharat, din cauza valorilor glicemiei extrem de crescute. Retinopatia diabetică se caracterizează prin scăderea progresivă a vederii, vedere încețoșată care se agravează în timp, microhemoragii și microanevrisme retiniene, scurgeri oculare, dezlipire de retină și orbire.

Retinoblastomul este o tumoră intraoculară malignă, înregistrată frecvent în practica pediatrică, caracterizată prin vedere încețoșată, instalată progresiv, cu agravare în timp, strabism, durere oculară, leucocorie (reflex de lumină albă prezentă în anumite unghiuri, atunci când ochiul este expus la anumite lumini puternice), eritem și edem ocular, modificarea culorii sau dimensiunii irisului, modificarea culorii pupilei, aceasta devenind albicioasă.

Scleroza multiplă este o afecțiune neurologică inflamatorie, caracterizată prin inflamarea creierului și a măduvei spinării. Boala se manifestă prin vedere încețoșată, mai frecvent unilaterală, care se agravează în timp, pierderea totală sau parțială a vederii unilateral, slăbiciunea membrelor, amorțeli resimțite la nivelul membrelor superioare și inferioare, durere la mobilizarea ochiului, vedere dublă, amețeli, tulburări de vorbire, probleme de coordonare, tremor, tulburări de mers și de echilibru.

Miastenia gravis este o afecțiune autoimună caracterizată prin oboseală și slăbiciune musculară fluctuantă. Printre simptomele specifice miasteniei gravis se numără diplopia, vederea încețoșată cu agravare progresivă în timp, ptoză palpebrală, slăbiciune musculară resimțită mai intens în urma efectuării efortului fizic, disfagie, modificarea vocii, regurgitații nazale.

Tumorile cerebrale pot, de asemenea, determina apariția vederii încețoșate cu agravare în timp, însoțită de vedere dublă, convulsii, grețuri, confuzie, amorțeli, tulburări de concentrare, tulburări de memorie, pierderea mobilității unei părți a corpului, disfagie, tulburări de personalitate și de comportament, mișcări incontrolabile, tremor al extremităților, tulburări de echilibru, tulburări de auz, miros și gust. [1], [2], [3], [4], [5]

Care este tratamentul administrat pentru combaterea vederii încețoșate?

Combaterea vederii din ce în ce mai în ceață se poate realiza prin utilizarea ochelarilor de citit sau a lentilelor de contact, la recomandarea medicului. Aceasta însă nu este suficient; este foarte importantă identificarea și tratarea bolii de fond.

Corectarea astigmatismului se poate realiza prin lentile aeriene (ochelari de vedere), lentilelor de contact sau prin intervenție chirurgicală. În acest ultim caz, pot fi descrise două tipuri de proceduri chirurgicale de combatere a astigmatismului: chirurgia intraoculară, similară intervenției chirurgicale realizate în cazul cataractei (care constă în înlocuirea cristalinului natural cu un implant artificial) și chirurgia refractivă, de suprafață, care presupune remodelarea, prin intermediul unui aparat laser, a suprafeței corneene.
Combaterea sindromului de ochi uscat se face prin utilizarea lacrimilor artificiale sub formă de picături, emulsie, suspensie sau gel, pe bază de polivinil-alcool, metilceluloză, hialuronat de sodiu, polivinil-pirolidonă.
Tratamentul miopiei constă în purtarea ochelarilor de vedere prescriși de către medicul oftalmolog, purtarea lentilelor de contact sau prin intervenție chirurgicală.
Tratamentul presbiopiei constă în prescrierea de către medicul oftalmolog a ochelarilor corectori sau a lentilelor de contact. În lipsa de răspuns la acest tratament conservator, se poate opta pentru intervenția chirurgicală refractivă, de remodelare corneeană.
Tratamentul ulcerului cornean constă în utilizarea lentilelor de contact terapeutice, care acționează asemenea unui bandaj ocular și împiedică pătrunderea la nivelul leziunii a factorilor externi și administrarea epitelizantelor corneene sub formă de geluri sau picături oftalmice. În cazul existenței locale a unei infecții microbiene, se pot administra antibiotice sub formă de unguente sau picături.
Tratamentul de elecție al glaucomului este cel chirurgical, care constă în realizarea iridotomiei sau a trabeculoplastiei.
Tratamentul cataractei este chirurgical și constă în îndepărtarea cataractei. În acest sens, pot fi descrise trei tipuri de intervenții chirurgicale prin intermediul cărora poate fi extrasă cataracta: extracția intracapsulară (îndepărtarea unui singur fragment din cataractă), extracția extracapsulară (îndepărtarea nucleului central dur, iar mai apoi a cortexului moale) și facoemulsificarea (fragmentarea nucleului prin intermediul ultrasunetelor, iar mai apoi îndepărtarea cortexului moale în fragmente mici, multiple). În majoritatea cazurilor, după realizarea extracției cataractei, se implantează intraocular un cristalin din silicon sau de plastic, care are rolul de a înlocui capacitatea optică de focalizare și mărire a imaginii.
Tratamentul retinopatiei diabetice constă în menținerea în limite normale a valorilor glicemiei, menținerea în limite normale a tensiunii arteriale și a colesterolului, renunțarea la fumat și la consumul de alcool, respectarea unui regim alimentarc echilibrat, mișcare regulată și administrarea unor medicamente pe bază de protectori vasculari sau antioxidanți. În formele avansate de retinopatie diabetică se recomandă tratamentul cu laser.
Tratamentul retinoblastomului presupune tratament chirurgical, chimioterapie și radioterapie. Tratamentul chirurgical presupune îndepărtarea ochiului la nivelul căruia este localizată tumora, tehnică chirurgicală cunoscută sub denumirea de „enucleație”, urmată de implant ocular. În cazul retinoblastomului aflat în stadii incipiente, cu tumoră de dimensiuni mai reduse, enucleația poate fi înlocuită cu crioterapia (distrugerea formațiunii tumorale prin înghețare), fotocoagularea cu laser (distrugerea vaselor de sânge care asigură irigația țesutului tumoral, ducând la atrofia acestuia din urmă) sau termoterapia (distrugerea țesutului tumoral prin utilizarea căldurii extreme).
Tratamentul sclerozei multiple este medicamentos și presupune administrarea de corticosteroizi, interferon beta, anticorpi monoclonali (Aletuzumab, Ocrelizumab, Natalizumab), imunomodulatoare (Glatiramer, Fingolimod) și Mitoxantronă. Se recomandă, de asemenea, fizioterapie și kinetoterapie, cu scopul de a diminua rigiditatea musculară și durerile apărute și de a stimula mobilitatea musculaturii membrelor.
Tratamentul miasteniei gravis presupune administrarea de imunosupresoare, anticolinesterazice, corticosteroizi, plasmafereză și timectomie (în caz de asociere a timomului).
Tratamentul tumorilor cerebrale benigne este chirurgical și presupune îndepărtarea formațiunii tumorale. În cazul tumorilor cerebrale maligne, la tratamentul chirurgical se asociază chimioterapia și radioterapia. [1], [2], [3], [4], [5]