Vârstnicii ar putea avea o imunitate mai puternică în fața gripei aviare

Cercetătorii de la Perelman School of Medicine, Universitatea Pennsylvania, au investigat modul în care expunerile anterioare la virusurile gripale sezoniere (H1N1, H2N2) pot influența reacția organismului în fața virusului aviar H5N1, potențial capabil să declanșeze o pandemie. Principala constatare este că persoanele vârstnice, expuse în copilărie la anumite tulpini de gripă umană (în special înainte de 1968), prezintă niveluri mai mari de anticorpi ce se pot lega de H5N1. În schimb, copiii foarte mici și tinerii nu au suficienți anticorpi cu reactivitate încrucișată și ar putea fi mai vulnerabili la o eventuală pandemie cu noua tulpină 2.3.4.4b.

De ce e importantă descoperirea

• Versiunea nouă de H5N1 (clada 2.3.4.4b) a apărut mai recent și s-a răspândit la păsări și chiar la vite, existând riscul să dobândească mutații care să-i permită transmiterea între oameni.  
• Dacă acest lucru se va întâmpla, copiii și adulții tineri sunt cei care, potrivit rezultatelor studiului, ar putea dezvolta forme mai grave ale bolii, neavând aceeași imunitate „moștenită” din expuneri gripale anterioare.

Studiul serologic și rolul „amprentei” imune din copilărie

• Autorii au analizat sânge de la peste 150 de persoane născute între anii 1927 și 2016. Măsurătorile s-au concentrat pe anticorpi îndreptați împotriva proteinelor de pe suprafața virusului gripal, mai ales a componentelor „tulpină” ale hemaglutininelor (în speță H5).  
• Persoanele care au fost copii înainte de 1968 (deci expuse la tulpini vechi, H1N1 sau H2N2) aveau anticorpi ce recunoșteau și virusul aviar H5N1, chiar dacă aceste anticorpi nu previn total infectarea, ci doar atenuează severitatea bolii.  
• Conceptul de „imprimare” sugerează că prima expunere la gripă (în copilărie) formează o bază imunologică ce persistă zeci de ani și, în unele cazuri, poate reacționa încrucișat cu virusuri noi.

Vaccinarea și reacția la vaccinul H5N1

• Pentru a înțelege mai bine potențialul de protecție în rândul diverselor grupe de vârstă, echipa a studiat un alt grup de persoane (născute 1918-2003), vaccinate cu o formulare mai veche de H5N1 (A/Vietnam/1203/2004).  
• Datele arată că:

• Adulții vârstnici aveau deja un anumit nivel de anticorpi H5 înainte de vaccinare (moștenit din expunerile la gripă din trecut). Creșterea titrului de anticorpi după vaccin nu era atât de mare, pentru că aveau deja un „fond” imun.
• În schimb, copiii și tinerii prezintă un salt semnificativ al nivelului de anticorpi după vaccin, pornind însă de la un nivel scăzut. Astfel, aceștia pot obține o protecție mult mai mare prin vaccinare, chiar dacă vaccinul nu este perfect adaptat tulpinii H5N1 curente.

Consecințe practice și recomandări

• Risc potențial mai mare la copii: Cum H5N1 ar putea suferi mutații favorabile infectării umane, autorii cred că grupa pediatrică ar putea resimți cea mai mare povară a bolii. Prin urmare, o strategie de vaccinare prioritară pentru copiii nevaccinați ar fi justificată în scenariul unei pandemii H5N1.  
• Vaccinurile existente: Deși nu sunt perfect potrivite cu subtipul 2.3.4.4b, pot genera anticorpi reactivi încrucișat cu H5 aviar și pot reduce severitatea formei de gripă, mai ales la cei fără expuneri anterioare.

Concluzii și implicații viitoare

• Studiul subliniază importanța imunității dobândite în copilărie față de tulpinile de gripă și modul în care aceasta poate influența rezistența parțială la virusuri aviare precum H5N1.  
• Pentru a contracara un posibil scenariu pandemic, este esențială:

• Monitorizarea epidemiologică a tulpinilor H5N1 și evoluția lor în populatii de animale,  
• Planificarea vaccinării orientate către grupele cu imunitate mai puțin antrenată (copii, adulți tineri),  
• Continuarea cercetărilor privind vaccinuri care să vizeze secvențe mai conservate (de ex. zona de „ulpină”) și să amplifice răspunsul cross-reactiv la H5.

Cu alte cuvinte, deși există un fond imunitar dobândit la persoanele mai în vârstă expuse la gripele de demult, prioritatea ar trebui să fie imunizarea copiilor și a tinerilor, care nu au această „amprentă” imunitară și ar putea fi cei mai vulnerabili la o viitoare pandemie H5N1.