Un simplu test de sânge pentru alimentele care declanșează sindromul colonului iritabil arată promițător în studii

Într-un studiu multicentric publicat în Gastroenterology, cercetătorii de la Michigan Medicine și Cleveland Clinic au investigat o dietă de excludere bazată pe nivelurile de anticorpi IgG (specifice pentru sindromul de colon iritabil) comparativ cu o dietă de excludere falsă. Obiectivul a fost de a evalua dacă un test de sânge, realizat special pentru sindromul colonului iritabil (SCI), poate identifica alimentele care declanșează inflamații la nivel intestinal și, în consecință, pot exacerba simptomele.

Context și motivație

• Prevalența SCI: Aproximativ 10-15% dintre adulții din SUA suferă de sindrom de colon iritabil, caracterizat prin dureri abdominale, crampe, episoade de constipație sau diaree și impact semnificativ asupra calității vieții.
• Rolul dietei: Mulți pacienți suspectează că anumite alimente exacerbează simptomele, însă identificarea alimentelor declanșatoare poate fi dificilă. Până acum, dietele de excludere se bazau mai ales pe observații clinice generale (de ex. dieta low FODMAP), care restricționează un spectru larg de alimente și pot fi greu de urmat pe termen lung.
• Premisa studiului: Dezvoltarea unui test IgG specific pentru SCI (InFoods SCI, Biomerica) a urmărit să ofere o abordare mai focalizată, eliminând doar câteva alimente la care pacientul are răspuns inflamator crescut.

Proiectul de cercetare

• Design: Studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, cu control fictiv. Au participat 238 de adulți cu diagnostic de SCI din opt centre academice din SUA.
• Evaluarea IgG: Toți participanții au fost testați pentru răspunsul imun la 18 alimente considerate frecvent problematice în SCI. S-a măsurat creșterea nivelului de anticorpi IgG peste un anumit prag, indicând un potențial răspuns inflamator specific alimentului respectiv.
• Alocarea în grupuri:

• Grupul de dietă activă: Eliminarea alimentelor la care pacientul a avut testul pozitiv (nivel IgG peste limită).
• Grupul dietă fictivă: Eliminarea unor alimente asemănătoare (dar nu identice) cu cele pentru care testul IgG fusese pozitiv. Spre exemplu, dacă pacientul avea un nivel crescut de IgG pentru nucă, în dieta fictivă se elimina migdala, considerată un substitut relativ apropiat în frecvența de consum.

Rezultate

• Rata de răspuns: 59,6% dintre participanții din grupul de dietă activă au raportat o reducere semnificativă (conform criteriilor FDA) a durerii abdominale, față de 42,2% în grupul dietă fictivă.
• Subgrupuri SCI-C și SCI-M: Cea mai mare îmbunătățire s-a observat la pacienții cu SCI cu constipație (SCI-C) și la cei cu formă mixtă (SCI-M, mixt diaree-constipație). În aceste subgrupuri, 67,1%, respectiv 66% din participanți au răspuns la dieta ghidată de test, comparativ cu doar 35,8% și 29,5% în grupurile cu dietă fictivă.
• Avantajul „dietei țintite”: Spre deosebire de restricțiile extinse din dietele tradiționale (precum low FODMAP), această abordare IgG se concentrează doar pe câteva alimente-problemă, potențial simplificând respectarea pe termen lung.

Semnificație clinică și contribuții

• Valoarea testului SCI-specific: Față de testele IgG anterioare, care aveau validare limitată la pacienții SCI, această nouă analiză s-a dovedit mai fiabilă, reducând preocuparea conform căreia un anumit grad de răspuns IgG la alimente este normal la orice individ.
• Comparabil cu medicația: Autorii notează că procentul de răspuns (59,6%) este comparabil cu rezultatele obținute de unele terapii medicamentoase aprobate pe baza aceluiași standard de reducere a durerii abdominale.
• Posibilă abordare „medicină de precizie bazată pe nutriție”: Dacă datele sunt replicate într-un studiu mai amplu, testul oferă cadrul pentru o nutriție personalizată, în care fiecare pacient primește recomandări specifice de excludere bazate pe răspunsul propriu al sistemului imunitar.

Limitări și pași următori

• Acest studiu, deși multicentric și randomizat, ar necesita confirmări suplimentare pe grupuri mai extinse pentru a consolida validitatea testului și a explora efectele pe termen lung.
• Nu toate formele de SCI pot răspunde la fel de bine. Deși rezultatele pentru SCI-C și SCI-M au fost încurajatoare, se impun cercetări adiționale și pentru formele de SCI cu diaree (SCI-D).
• Testul vizează doar 18 alimente potențial problematice, astfel încât există posibilitatea ca alte alimente nesupravegheate să influențeze simptomele unor pacienți.

Concluzie

Studiul oferă dovezi promițătoare că un regim de excludere adaptat pe baza unui test IgG specific SCI poate îmbunătăți semnificativ simptomele abdominale la persoanele cu sindrom de colon iritabil, mai ales pentru subtipurile cu constipație sau mixte. Într-o zonă de îngrijire în care dietele complexe și restricțiile alimentare extinse pot fi dificil de implementat, acest test oferă o abordare personalizată și mai ușor de urmat. Cu toate acestea, vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a confirma pe deplin beneficiile și pentru a stabili cum poate fi integrat testul în practica medicală de rutină.