Tensiune diastolică mare - cauze și implicații

Tensiunea diastolică mare poate indica prezența unei afecțiuni cardiace, arteriale, endocrine sau renale. În contextul creșterii valorilor tensionale diastolice, musculatura aflată în componența vaselor de sânge nu re relaxează corespunzător în intervalul cuprins între două bătăi cardiace.

Creșterea tensiunii diastolice se asociază incidenței crescute a episoadelor de accident vascular în rândul persoanelor vârstnice. Pe de altă parte, scăderea valorilor tensiunii arteriale diastolice sunt, de asemenea, asociate riscului de accident vascular prin reducerea perfuziei coronariene și scăderea elasticității pereților arteriali.

Hipertensiunea arterială se asociază unui risc crescut de boală coronariană, insuficiență cardiacă, insuficiență renală și accident vascular cerebral. Riscul de a dezvolta hipertensiune arterială crește odată cu vârsta, atingând incidența maximă în rândul persoanelor aflate peste vârsta de 70 de ani. [1], [2], [3], [4]

 

Cauze și factori de risc

După cum spuneam, factorii etiologici care determină apariția hipertensiunii arteriale diastolice sunt reprezentați de următoarele aspecte patologice:

• anumite afecțiuni cardio-vasculare (precum coarctația de aortă, blocul atrioventricular complet, insuficiența aortică, etc.)
• afecțiuni renale (precum glomerulonefrita acută sau cronică, pielonefrita, rinichiul polichistic, uropatia obstructivă, nefropatia diabetică, stenoza unilaterală sau bilaterală a arterei renale, insuficiența renală, tuberculoza renală)
• tulburări endocrine (precum feocromocitomul, hiperaldosteronismul primar sau sindromul Conn, hipertiroidismul, hipotiroidismul, sindromul Cushing, hiperparatiroidismul, acromegalia).

Totodată, pot fi descriși anumiți factori favorizanți, care prin prezență pot facilita apariția hipertensiunii arteriale diastolice:

• vârsta înaintată
• sarcina
• ereditatea
• un stil de viață nesănătos
• regimul alimentar necorespunzător
• obezitatea
• sedentarismul
• anumite afecțiuni, precum sindromul de apnee în somn, tumorile cerebrale, traumatismele cerebral, afecțiunile inflamatorii cerebrale, etc.
• stresul psiho-emoțional
• rasa
• fumatul
• alimentația hipersodată
• consumul excesiv de alcool sau de cafea
• deficitul de potasiu în organism
• deficitul de vitamină D în organism
• utilizarea îndelungată a anticoncepționalelor orale. [1], [2], [3], [4]

Semne și simptome clinice

Printre manifestările clinice specifice hipertensiunii arteriale diastolice pot fi enumerate următoarele aspecte patologice:

• amețeli
• cefalee
• tulburări de vedere (fosfene, vedere încețoșată)
• deficit motor sau senzorial
• episoade de ischemie cerebrală tranzitorie
• parestezii și amorțeli localizate cu predominanță la nivelul extremiăților
• tulburări de concentrare și de memorie
• epistaxis
• poliurie
• hematurie
• nicturie
• sete intensă
• palpitații
• tahicardie
• durere precordială
• dispnee de efort
• edeme gambiere
• extremități reci
• claudicație intermitentă
• transpirații excesive
• acufene
• crampe musculare
• insomnii. [1], [2], [3], [4]

Diagnostic. Investigații paraclinice

Diagnosticul de hipertensiune arterială diastolică se pune în urma efectuării unei anamneze complete (care să cuprindă manifestările clinice acuzate de către bolnav, identificarea factorilor de risc pentru hipertensiunii arteriale diastolice, măsurarea tensiunii arteriale, antecedentele patologice familiale și personale ale bolnavului, condiții de viață și de muncă a bolnavului, compotamente-dacă consumă alcool, cafea sau dacă fumează), a examinării clinice a bolnavului (în cadrul căreia pot fi identificate anumite semne clinice specifice afectării cardiovasculare, precum reducerea, absența sau asimetria pulsurilor periferice, prezența unor leziuni ischemice cutanate, decelarea extremităților reci, prezența unor sufluri patologice la nivelul arterei carotide, precum sufluri sistolice anormale, prezența galopului, frecvență cardiacă neregulată, apariția edemelor gambiere, determinarea greutății corporale, persoanele obeze și cele supraponderale prezentând risc crescut de dezvoltare a hipertensiune arterială diastolică, etc.) și a unor ivestigații paraclinice specifice, precum hemoleucograma completă și examenul biochimic al sângelui, examenul de urină, electrocardiograma, ecocardiografia, ecocardiografia Doppler, monitorizarea tensiunii arteriale pe 24 de ore (Holter TA), determinarea hemoglobinei glicozilate și a tesului de toleranță la glucoză, determinarea cortizolului, aldosteronului și a catecolaminelor serice și urinare, arteriografia, ultrasonografia renală, CT și RMN. [1], [2]

Tratament

Tratamentul de corectare și combatere a hipertensiunii arteriale diastolice constă în adoptarea unui regim igieno-alimentar corespunzător, tratament medicamentos și intervențional, în funcție de severitatea valorilor tensionale.

Regimul igieno-alimentar presupune adoptarea unei alimentații hipolipemiante, hiposodate, renunțarea la consumul de alcool, cafea și la fumat, adoptarea unui program de exerciții fizice regulate pentru scăderea în greutate și adoptarea unui stil de viață sănătos.

Tratamentul medicamentos administrat în cazul hipertensiunii arteriale diastolice constă în administrarea de diuretice (precum Furosemid, Spironolactonă, Hidroclorotiazidă), blocante ale canalelor de calciu (Diltiazem, Amlodipină), vasodilatatoare (Hidralazină, etc.), inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (Captopril, Enalapril, etc.), beta-blocante (Propanolol, Metoprolol), blocanți ai receptorilor alfa-adrenergici (Prazosin, Terazosin, etc.), etc.

Tratamentul intervențional de combatere a hipertensiunii arteriale diastolice este reprezentat de următoarele proceduri chirurgicale: angioplastic percutană cu balon, angioplastia percutană cu implantare de stent, etc. [1], [2], [3], [4]

Complicații

Principala complicație a hipertensiunii arteriale diastolice este accidentul vascular cerebral. Accidentul vascular cerebral se află printre primele cauze de deces în rândul populației de pe glob.

Din totalitatea cazurilor de accident vascular cerebral înregistrate la nivel global, aproximativ 80% sunt de natură ischemică, iar 25% sunt de natură hemoragică.

Conform studiilor efectuate în acest sens, aproxmativ 60% din cazurile diagnosticate cu accident vascular cerebral prezintă valori crescute ale valorilor tensionale, iar aproximativ 78% din persoanele cu hipertensiune arterială prezintă valori tensionale necontrolate.

Administrarea precoce a tratamentului de combatere a hipertensiunii arteriale diastolice apărute în rândul persoanelor vârstnice, scade riscul de apariție a accidentului vascular cerebral în aproximativ 35-44% din cazuri. [1], [2]