Spălarea corectă a mâinilor: mituri distruse

În ciuda îndemnurilor cu privire la obligativitatea spălării mâinilor consecutiv utilizării toaletei, după transportul cu mijloace publice, înainte de a mânca, și rolul esențial în reducerea bolilor infecțioase transmisibile, doar 5% dintre noi se spală corect tot timpul în astfel de situații.

Potrivit unui studiu observațional la care au participat 3000 de persoane, 10% dintre acestea nu se spală pe mâini după folosirea toaletelor publice, iar dacă o fac, 33% nu utilizează săpun. Alte analize desfășurate în Brazilia și în Statele Unite au remarcat faptul că atingem în medie obiecte și suprafețe din spațiul public de 3,3 ori într-o oră și ne atingem gura sau nasul de 3,6 ori în același interval de timp. [1]

Trebuie să te speli pe mâini obligatoriu cu apă caldă?

Conform unui sondaj realizat pe 500 de americani, 69% dintre aceștia considerau că temperatura apei are impact asupra eficienței procesului de spălare a mâinilor. Este adevărat că temperaturile crescute pot distruge bacteriile, de aceea este important ca unele alimente să fie suficient preparate termic înainte de a fi consumate, însă nu este în mod obligatoriu necesar și pentru pielea noastră. Salmonella, de exemplu, poate supraviețui la o temperatură de 55 grade Celsius mai mult de 10 minute, iar dacă ne-am spăla cu apa atât de fierbinte, am putea dobândi arsuri înainte de a trece chiar și 30 de secunde. [1]

S-a apreciat faptul că temperatura apei nu influențează numărul de bacterii remanente pe mâini după spălare, potrivit unui studiu desfășurat în Florida. Dar înainte de a trage o concluzie, trebuie menționat că spălarea mâinilor în timpul cercetării s-a desfășurat într-un mediu controlat, fiind cu atenție temporizată și supravegheată, condiții care nu pot fi aplicate în viața de zi cu zi care se derulează cu o tot mai mare viteză. Ce dorește însă să transmită studiul este că spălarea mâinilor doar cu apă caldă nu este suficientă, iar utilizarea apei călduțe, la o temperatură suportabilă, ar putea să ne determine să ne spălăm pe mâini un interval mai mare decât dacă am folosi apă mai rece.

Este săpunul de mâini antibacterian mai bun decât cel convențional?

Cel mai comun component care se găsește în săpunurile antibacteriene este triclosanul, care potrivit unei analize realizate în 2007, nu reduce numărul de bacterii care rămân pe mâini după spălare mai mult decât o face și un săpun obișnuit și nici nu scade riscul de infecții bacteriene. Rezultatele acestui studiu au fost confirmate în cadrul unei cercetări mult mai recente, din 2015, conform căreia riscul de a induce rezistență la agenți antibacterieni era mult mai mare în comparație cu beneficiile efectelor antibacteriene, ceea ce a condus la interzicerea introducerii acestui biocid sintetic în săpun în Statele Unite și în Uniunea Europeană. În continuare, utilizarea săpunului este esențială pentru o curățare optimă a mâinilor și nu prezența compușilor antibacterieni. [2]

Este obligatoriu să te usuci pe mâini imediat după ce te speli?

Mediul umed permite transferul mult mai ușor al patogenilor de pe diferite suprafețe pe mâinile proaspăt spălate. Mai mult decât atât, operațiunea de uscare a mâinilor favorizează și ea la rândul ei îndepărtarea microbilor de pe mâini. Deci, nu este obligatoriu să te usuci pe mâini, ci este ideal pentru o mai bună igienizare a mâinilor. [1]

Sunt aparatele pentru uscarea mâinilor periculoase?

Aparatele de uscare a mâinilor sunt controversate și intens criticate din prisma capacității lor de a dispersa germenii în încăpere. Mai exact, un studiu desfășurat în cadrul Universității Westminster a concluzionat că cel mai puternic uscător de mâini poate dispersa un un virus până la 1,5 metri într-o încăpere, iar un altul susține că distanța poate ajunge până la 3 metri. Ceea ce nu se menționează însă este faptul că majoritatea acestor studii au fost finanțate de industria producătorilor de prosoape de hârtie, iar rezultatele ar putea fi compromise din cauza conflictelor de interese mai mult decât evident. [1]

Aparatele electrice de uscare a mâinilor nu sunt periculoase, însă utilizarea acestora și eficiența uscării mâinilor este influențată de anumiți factori care nu trebuie luați în calcul dacă pur și simplu s-ar utiliza servețelele de hârtie de unică folosință. Mai exact, potrivit unui studiu realizat în Noua Zeelandă, sunt necesare circa 45 de secunde pentru a evapora excesul de umezeală rezultat în urma spălării mâinilor și puține persoane acordă atenție acestui aspect respectând acest interval. În prezent există diferite opțiuni pentru aparate de uscare a mâinilor de ultimă generație care au redus semnificativ timpul de utilizare optimă și astfel eficiența în ceea ce privește îndepărtarea germenilor.

Sunt eficiente gelurile dezinfectante pentru igienizarea mâinilor?

Atunci când apa curată și săpunul nu sunt disponibile, utilizarea unei soluții sau gel dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool, ce conține minimum 60% alcool, este de preferat pentru igienizarea mâinilor.

Utilizarea acestor soluții însă nu este eficientă pentru îndepărtarea tuturor tipurilor de germeni, reduce în schimb numărul de germeni, în situtții excepționale când spălarea cu apă și săpun nu este posibilă. De asemenea, acestea nu pot fi utilizate pentru îndepărtarea murdăriei vizibile și a grăsimii de pe mâini și nici a substanțelor cu potențial toxic pentru organism în contact cu pielea, cum sunt unele pesticide, metale grele și alte produse chimice dăunătoare. [3]


Aplicarea corectă: gelul se aplică în căușul palmei în cantitatea indicată pe etichetă, apoi frecați energic palmele între ele și aplicați pe toată suprafața mâinilor și între degete până când devin uscate. [3]


Indiferent ce decideți să utilizați în ceea ce privește tipul de săpun sau metoda de uscare, cel mai important aspect care trebuie respectat obligatoriu este timpul și modalitatea corectă de spălare a mâinilor.

Când?

• Înainte, în timpul și după prepararea hranei;
• Înainte de a mânca;
• Înainte și după intrarea în contact cu o persoană bolnavă;
• Înainte și după contactul cu o rană deschisă;
• După utilizarea toaletei;
• După schimbarea scutecului sau după ce micuțul a utilizat toaleta și a fost ajutat să se curețe;
• După suflarea nasului, dacă ați tușit sau ați strănutat;
• După contactul cu un animal sau cu deșeurile rezultate de la acesta;
• După manipularea gunoiului menajer și a altor deșeuri. [3]
  

Cum?

Pasul 1: umeziți mâinile cu apă curată, care curge, caldă sau rece, apoi închideți robinetul și aplicați săpunul într-o cantitate suficientă în căușul palmei (minimum 3 ml de produs), astfel încât să fie acoperită toată suprafața mâinilor și implicit încheieturile.

Pasul 2: spumați foarte bine mâinile prin împreunarea lor (1) frecați palmele între ele și încheieturile, (2) poziționați palma stângă pe exteriorul mâinii cu degetele intercalate și viceversa, (3) frecați o palmă de cealaltă cu degetele intercalate, (4) cu degetele opozabile împreunate, frecați de jos în sus, (5) apucați degetul mare cu mâna opusă, frecați-le prin rotire și viceversa, (6) rotiți vârfurile degetelor în căușul palmei opuse și repetați cu cealaltă mână.

Pasul 3: desfășurați întreaga operațiune descrisă mai sus timp de minimum 20 de secunde, ideal 30 de secunde.

Pasul 4: clătiți bine cu apă curată, care curge.

Pasul 5: uscați mâinile cu ajutorul unui prosop de hârtie de unică folosință și utilizați-l la final pentru a închide robinetul, înainte de a-l arunca la coș. [3], [4]