Solul și apa poluate alimentează o epidemie globală de boli de inimă

Un articol de sinteză realizat de un colectiv internațional de cercetători și publicat în jurnalul Atherosclerosis evidențiază modul în care poluarea solului și a apei influențează riscul de apariție a bolilor cardiovasculare. Pe parcursul analizei, sunt trecute în revistă date epidemiologice și mecanisme fiziopatologice rezultate din multiple surse științifice, incluzând rapoarte ale Organizației Mondiale a Sănătății, ale Comisiei Lancet privind Poluarea și Sănătatea, precum și studii populaționale și experimentale.
Poluarea mediului înconjurător - aer, apă și sol - este considerată principala cauză de îmbolnăvire și deces prematur la nivel global, fiind responsabilă pentru 9 milioane de decese la nivel mondial în 2019 (16% din totalul deceselor). Studiile au arătat că 70% dintre afecțiunile cauzate de poluare sunt boli netransmisibile, iar dintre acestea, peste 60% sunt boli cardiovasculare. Pe lângă poluarea aerului, deosebit de vizibilă și în continuă creștere, poluarea solului și a apei prezintă un risc major pentru sănătatea publică, în special din cauza:

• Substanțelor chimice toxice (metale grele, pesticide, bifenili policlorurați)
• Micro- și nanoplasticelor, care se acumulează în lanțul trofic și în organismul uman
• Gestionării precare a deșeurilor industriale și a fertilizării excesive în agricultură

Toate acestea favorizează stresul oxidativ, inflamația și disfuncția endotelială, mecanisme centrale în apariția și progresia bolilor cardiovasculare. Deși există planuri internaționale de acțiune pentru controlul bolilor netransmisibile, numeroși factori chimici și fizici de mediu (zgomot, stres psihosocial, iluminat nocturn, schimbări climatice) rămân subestimați în politicile de sănătate publică.

Despre studiu

Articolul de față reprezintă o amplă analiză a multiplelor căi prin care solul și apa pot fi contaminate și cum acest lucru se leagă de bolile cardiovasculare. Autorii au integrat informații epidemiologice, date de laborator și studii pe modele animale, după cum urmează:

1. Poluarea chimică

S-a evidențiat creșterea semnificativă a expunerii populației la metale grele (cadmiu, arsenic, plumb, mercur), la substanțe organice persistente (dioxine, pesticide, compuși per- și polifluorurați - PFAS), precum și la compuși cu potențial disruptiv endocrin (de exemplu, bisfenol A - BPA). Datele Organizației Mondiale a Sănătății estimează că 2 milioane de decese și 53 milioane de ani de viață ajustați pentru dizabilitate (DALYs) în 2019 au fost atribuiți expunerii la substanțe chimice toxice. Studiile populaționale citate arată că nivelurile chiar și mici de cadmiu, plumb sau arsen din sânge se asociază cu hipertensiune arterială, boală coronariană și mortalitate cardiovasculară.

2. Micro- și nanoplastice (MNP)

De la 2 milioane tone de plastic produse în 1950, s-a ajuns la peste 460 milioane în 2019, iar descompunerea lentă a plasticului în particule foarte mici (micro- și nanoplastice) poluează atât sursele de apă, cât și solul. Aceste particule:

• Induc citotoxicitate: stres oxidativ, inflamație și alterări ale funcției mitocondriale
• Favorizează leziuni endoteliale și ateroscleroza: experimente pe modele animale (șoareci deficitari în apolipoproteină E) au evidențiat plăci aterosclerotice mai extinse după expunerea la polistiren
• Se pot acumula în țesuturile umane: studii pe pacienți cu endarterectomie carotidiană au detectat microplastice în plăcile aterosclerotice și o inflamație locală mai intensă

Micro- și nanoplasticele servesc deseori drept vectori pentru alte substanțe toxice (metale grele, aditivi chimici).

3. Factorii ecologici destabilizanți

Autorii au trecut în revistă modul în care schimbările climatice, despăduririle, fertilizarea excesivă și praful atmosferic intensifică poluarea solului și a apei, favorizând totodată riscuri cardiovasculare:

• Schimbările climatice: încălzirea globală provoacă secete, inundații și incendii de vegetație, eliberând particule toxice în atmosferă și agravând poluarea aerului, cu impact direct asupra riscului de infarct miocardic, accident vascular cerebral și hipertensiune arterială
• Despăduririle: reduc capacitatea de sechestrare a carbonului, alterează circuitul apei, contribuie la eroziunea solului și accentuează pierderea biodiversității
• Fertilizarea excesivă: creșterea concentrațiilor de oxizi de azot în atmosferă și scurgerile de nitriți și nitrați în sursele de apă pot exacerba bolile cardiometabolice și pot forma particule fine (PM2.5) cu efect dăunător direct asupra endotelului
• Praful atmosferic: particule de praf cu diametru mic pot fi inhalate și pot induce inflamație și stres oxidativ, favorizând evenimente cardiace și exacerbare a bolilor respiratorii

În plus, design-ul urban deficitar, cu puține spații verzi și trafic intens, favorizează poluarea locală a solului și apei prin deșeuri industriale și run-off stradal, completând tabloul de risc pentru bolile cardiovasculare.

4. Măsuri de atenuare

Articolul subliniază câteva intervenții cheie:

• Reducerea expunerii la metale grele: prin monitorizarea și filtrarea apei, controlul fumatului, utilizarea agenților chelatori (EDTA) la pacienții cu niveluri mari de plumb și cadmiu
• Limitarea poluării provenite din arderea combustibililor fosili: aceasta ar putea preveni milioane de decese anuale atribuite particulelor fine (PM2.5)
• Practici agricole sustenabile: diminuarea utilizării excesive de îngrășăminte și pesticide, promovarea rotației culturilor și îmbogățirea solului cu materie organică
• Creșterea suprafețelor verzi urbane: parcuri, zone pietonale, transport public mai eficient - acestea reduc poluarea, scad riscul de „insulă de căldură” și încurajează activitatea fizică
• Măsuri dietetice: consumul de antioxidanți (ex. flavonoide, acizi grași omega-3) poate combate stresul oxidativ indus de poluanți

Rezultate

Analiza reunește concluzii convingătoare despre rolul crucial al poluării solului și apei în creșterea poverii bolilor cardiovasculare:

• Metalelor grele și pesticidelor li s-a dovedit în mod repetat impactul asupra hipertensiunii arteriale, bolii coronariene și mortalității cardiovasculare, prin mecanisme de inflamație și disfuncție endotelială
• Microplasticele s-au regăsit în țesuturile animale și umane, favorizând ateroscleroza și creșterea proceselor trombotice
• Schimbările climatice și activitățile umane nesustenabile (defrișări, îngrășăminte în exces, urbanizare necontrolată) amplifică degradarea solului și a calității apei, ceea ce, indirect, majorează incidența și severitatea bolilor cardiovasculare

Autorii menționează că poluarea este prevenibilă și că soluțiile (reducerea emisiilor, regândirea urbanizării, controlul eficient al deșeurilor și substanțelor chimice) pot avea un impact favorabil imediat și pe termen lung asupra sănătății globale. În Uniunea Europeană, există inițiative precum Zero-Pollution Vision and Action Plan pentru 2050, iar reducerea poluării solului reprezintă una dintre misiunile specifice (EU Soil Deal). Eforturile coordonate, atât la nivel local, cât și internațional, pot diminua semnificativ povara bolilor netransmisibile, în special a celor cardiovasculare.

Concluzie

Această analiză detaliată pune în lumină necesitatea recunoașterii poluării solului și apei ca factori majori de risc cardiovascular. Intervențiile multisectoriale care urmăresc protejarea mediului înconjurător, limitarea expunerii la agenți toxici și adoptarea unor politici de urbanizare și agricultură sustenabile ar putea juca un rol crucial în reducerea incidenței bolilor cardiovasculare la nivel mondial.