Simptomele COVID de lungă durată persistă timp de doi ani în peste jumătate din cazuri

COVID de lungă durată reprezintă o afecțiune cronică ce poate apărea după infecția cu SARS-CoV-2, manifestată printr-o gamă diversă de simptome persistente sau recurente, care afectează semnificativ calitatea vieții. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, această stare se definește prin simptome ce durează cel puțin trei luni după infecție, nefiind explicate de alte patologii. Studiul publicat în BMC Medicine și-a propus să evalueze frecvența, subtipurile clinice, factorii de risc și persistența în timp a COVID de lungă durată într-o cohortă bazată pe populație din Catalonia, Spania.

Este deja cunoscut faptul că formele ușoare și severe de COVID-19 pot fi urmate de simptome cronice. Există însă variații mari în privința prevalenței raportate, cauzate de:

Definiții diferite ale COVID de lungă durată;
Metodologii clinice vs. studii bazate pe populații mari;
Diferențe legate de variantele virale succesive (inclusiv Omicron);
Implicarea unor factori precum vârsta, sexul feminin, comorbidități pre-existente, severitatea infecției inițiale și, posibil, alți factori de stil de viață.

Cele mai frecvente simptome descrise în COVID de lungă durată includ oboseala persistentă, dificultățile de respirație, fenomene neuro-cognitive („ceață mentală”), tulburări digestive, tulburări de somn, dar și multiple alte manifestări.

Despre studiul actual

Metodologie și populație studiată

Studiul a inclus 2.764 de adulți dintr-o cohortă preexistentă în Catalonia (GCAT|Genomes for life), monitorizați în trei momente (2020, 2021 și 2023). Toți participanții au fost evaluați prin:

Chestionare online/telefonice privind istoricul medical, simptome respiratorii, prezența altor boli cronice, stil de viață și informații despre infecția cu SARS-CoV-2;
Teste serologice pentru identificarea anticorpilor (IgG, IgM, IgA) față de diverși antigeni SARS-CoV-2 (Spike, RBD, Nucleocapsidă etc.), colectate periodic;
Acces la fișele electronice de sănătate (EHR) pentru confirmarea diagnosticelor și a severității infecției COVID-19 și pentru a observa potențiale sechele (inclusiv codurile U09.9 și B94.8).

Definirea infecției a inclus oricare dintre următoarele criterii: test pozitiv (PCR sau antigen), diagnostic clinic raportat, diagnostic din EHR, spitalizare sau internare în terapie intensivă pentru COVID-19, ori seropozitivitate la Nucleocapsidă (indică infecție naturală).

Definirea și clasificarea COVID de lungă durată

Conform recomandărilor internaționale (OMS și NASEM), COVID de lungă durată a fost definit prin:

Infecție SARS-CoV-2 confirmată;
Prezența a cel puțin un simptom persistent (ex. oboseală, tulburări respiratorii, neurologice etc.) cu o durată de minimum 3 luni după infecție.

Participanții au fost chestionați în 2021 și 2023 despre prezența și tipul de simptome. Pe baza raportării în ambele momente, cazurile de COVID de lungă durată au fost clasificate ca:

Niciodată COVID de lungă durată: fără simptome persistente;
COVID de lungă durată recuperat: simptome prezente în 2021, dar absente la evaluarea din 2023;
COVID de lungă durată incident (doar în 2023): fără simptome în 2021, dar cu simptome persistente apărute ulterior;
COVID de lungă durată persistent: simptome raportate atât în 2021, cât și în 2023.

Analize statistice

Pentru a identifica subtipurile clinice de COVID de lungă durată, autorii au folosit o analiză de tip latent class bazată pe combinația de simptome raportate. Factorii de risc (vârsta, sexul, indicele de masă corporală, comorbiditățile, vaccinarea etc.) au fost evaluați prin modele de regresie Poisson cu varianță robustă, corectându-se pentru multiple comparații. De asemenea, a fost investigat impactul momentului infectării (pre-Omicron vs. Omicron) și al vaccinării asupra riscului de COVID de lungă durată.

Rezultate

Prevalență și forme clinice de COVID de lungă durată

Dintre cei 2764 participanți infectați cu SARS-CoV-2, 23% au îndeplinit criteriile de COVID de lungă durată.
Dintre cazurile de COVID de lungă durată identificate în 2021, aproximativ 56% și-au menținut simptomele și în 2023 (COVID de lungă durată persistent).
Prin analiza simptomelor din 2021, s-au conturat trei subtipuri:
- Ușoare neuro/musculare - predominant simptome neurologice și musculare moderate;
- Ușoare respiratorii - simptomatologie respiratorie moderată;
- Severe multi-organ - afectare pe mai multe organe, cu psihologic, neurologic, respirator, muscular și alte simptome asociate.

Severe multi-organ a prezentat o rată mai mare de persistență a simptomelor după doi ani.

Factori de risc și factori protectivi

Sexul feminin a fost asociat cu un risc crescut (RR=1,47), în concordanță cu susceptibilitatea cunoscută la boli auto-imune și disfuncții imune.
Vârsta >65 de ani s-a asociat cu un risc ușor mai mic (RR=0,77) comparativ cu <50 ani.
Obezitatea (IMC≥30 kg/m²) a crescut riscul de COVID de lungă durată (RR=1,39).
Activitatea fizică moderat-înaltă a avut efect protector, la fel și un timp de somn de 7-8 ore/noapte; somnul prea scurt (≤5 ore) sau prea lung (≥9 ore) s-a asociat cu risc crescut.
Prezența oricărei boli cronice anterioare (respiratorii - astm/BPOC, digestive, reumatice, depresie/anxietate etc.) a mărit semnificativ riscul de COVID de lungă durată, cu efecte chiar mai mari la cei cu multiple patologii.
Severitatea infecției inițiale:
- Cazurile mild/moderate au avut un risc de 3 ori mai mare de COVID de lungă durată față de infecțiile asimptomatice.
- Cazurile severe/critice au avut un risc de aproape 10 ori mai mare.
- Dintre acești pacienți cu formă gravă, o proporție considerabilă (peste jumătate) a dezvoltat simptome persistente după doi ani.
Infecția cu Omicron a fost asociată cu un risc mai mic de COVID de lungă durată în comparație cu variantele anterioare, însă această asociere parțial reflectă și vaccinarea răspândită în valurile pandemice ulterioare.
Vaccinarea înainte de infecție a conferit un efect puternic protector (RR=0,33) asupra dezvoltării COVID de lungă durată, iar vaccinarea la scurt timp după infecție (în primele 3 luni) a arătat și ea un beneficiu (RR=0,58).
Răspunsul serologic precoce (titru crescut de anticorpi la începutul pandemiei) s-a corelat atât cu severitatea inițială, cât și cu riscul ulterior de COVID de lungă durată, sugerând un potențial rol al mecanismelor imune susținute.

Persistența și concluzii

COVID de lungă durată a persistat peste doi ani la aproximativ jumătate dintre persoanele afectate, evidențiind necesitatea supravegherii și managementului pe termen lung al acestor pacienți. Subtipul severe multi-organ prezintă cel mai crescut risc de menținere a simptomelor, sugerând că persoanele cu mai multe sisteme afectate necesită o urmărire medicală complexă. Pe de altă parte, vaccinarea, activitatea fizică și menținerea unei greutăți corporale adecvate constituie factori protectivi importanți. Aceste rezultate subliniază importanța strategiilor de prevenție și a urmăririi active a pacienților cu COVID-19 pe termen lung, având în vedere numărul ridicat de cazuri cu evoluție cronică și impactul negativ asupra sănătății generale.

Concluzie

Studiul bazat pe o cohortă reprezentativă din Catalonia arată că aproximativ 1 din 4 persoane infectate cu SARS-CoV-2 pot dezvolta COVID de lungă durată, iar aproape jumătate dintre acestea continuă să aibă simptome timp de doi ani. Infecția severă, comorbiditățile, răspunsul imun intens și lipsa vaccinării înainte de infecție reprezintă cei mai importanți factori de risc. În schimb, un stil de viață sănătos, somnul adecvat și vaccinarea COVID-19 au demonstrat un rol protector împotriva apariției și persistenței COVID de lungă durată.

Data actualizare: 18-03-2025 | creare: 18-03-2025 | Vizite: 44

Bibliografie

Kogevinas, M., et al. (2025). Risk, determinants, and persistence of long-COVID in a population-based cohort study in Catalonia. BMC Medicine. doi.org/10.1186/s12916-025-03974-7.

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Pacienții cu afecțiuni post-coronavirus sunt expuși unui risc mai mare de evenimente adverse de sănătate și mortalitate pe termen lung

Un nou studiu, publicat în jurnalul JAMA Health Forum, a evaluat rezultatele adverse observate în rândul pacien�...

COVID-19: riscul de evenimente cardiovasculare, crescut inclusiv la pacienții asimptomatici

Virusul SARS-CoV-2 infectează gazdele umane prin interacțiunea cu receptorul enzimei de conversie a angiotensinei...

Inteligența artificială ar putea prezice probabilitatea de a avea COVID-19 pe baza simptomelor, înainte de testare

Un studiu recent prezintă o modalitate eficientă și sigură prin care pacienții cu simptome comune de COVID-19 ...

Efectele formelor severe de COVID-19 asupra plămânilor pacienților la un an de la externarea din spital
De ce sunt persoanele în vârstă și cele cu boli cronice mai vulnerabile în fața COVID-19?
Infecția cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 trece neobservată la peste jumătate dintre oameni
Aproximativ 20% din bolnavii cu COVID-19 au simptome gastrointestinale

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Long covid sau sindromul post-Covid-19

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Scăderea performanței cardiace, o potențială cauză pentru dispneea observată la pacienții cu COVID-19 lung

Pacienții vindecați de COVID-19 care continuă să prezinte dificultăți de respirație în timpul activit�...

Vaccinarea poate reduce riscul de long COVID-19

Un studiu de cohortă la nivel comunitar arată modificări importante în traiectoria simptomelor de lungă d...

92% dintre pacienții cu COVID-19 sever prezintă simptome ale bolii la un an de la externare

Un studiu de cohortă privind traseele de îngrijire ulterioară COVID-19 și rezultatele pe termen lung în cadrul...

7 din 10 pacienți internați cu COVID-19 continuă să prezinte simptome la un an distanță

O singură doză de vaccin ARNm nu reduce riscul potențial de a dezvolta simptome pe termen lung în urma COVID-19

O nouă evaluare a severității asupra calității vieții ale simptomelor persistente a noului SARS-CoV-2

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum