Bucuriile simple
Ce palide umbre ale bucuriei ascunde viata noastra ,parca tot mai mult ,zi de zi.
Nu ne bucuram de o masina ,ci de o anume masina.
Nu ne bucuram de o casa ,ci de o anume casa .
Nu ne bucuram de o vacanta,ci de o locatie anume unde trebuie neaparat facuta.
Bucuriile noastre devin tot mai sofisticate si mai greu de atins .
Pentru ca mintea noastra ridica mereu stacheta , spre asa numitele bucurii speciale ,deosebite si rare .
Descoperim ca ele , bucuriile, intradevar devin tot mai rare si mai greu de atins.
Starea de bucurie nu mai vine pur si simplu ,fiindca am ucis-o ,conditionand-o mereu , sa fie super performanta ,adica o super bucurie, care parca nu mai vine niciodata.
Cum toate devin artificiale asa si bucuriile s-au artificializat ,tehnologizat si scumpit peste masura .
Ne-am indepartat de bucuriile autentice : un copac ,o floare , un rau ,o adiere racoroasa de vant,o manghaiere calda de soare , o vorba buna ,o rugaciune ,un multumesc ,un zambet ,o privire blanda ,o imbratisare........
Bucuria pamantului dispare printre betoane si unde electromagnetice de tot felul ,iar sufletul nostru e tot mai compurterizat si corpul tot mai bolnav si plin de noxe ,fizice si mai ales psihice.
Pentru pastrarea starii noastre de bine ,a starii noastre de sanatate fizica si psihica ,nu cred ca vom putea supravietui prea mult fara bucuriile autentice ,neconditionate si vindecatoare ,pe care le-as numi, bucuriile simple .
(pasaj din cartea , RELATIVITATI , in curs de redactare)
autor -
psiholog Gabriel Marcel Hosu