Rezistența la medicația antiangiogenetică în cancerul mamar poate fi indusă de obezitate
Obezitatea și moleculele secretate de țesutul adipos în exces ar putea explica eficiența redusă a inhibitorilor angiogenezei tumorale, utilizați în tratamentul cancerului mamar. Aceasta a fost concluzia unui nou studiu publicat în jurnalul Science Translational Medicine.
Aproximativ 70% dintre pacienții cu cancer de sân prezintă suprapondere sau obezitate la momentul diagnosticului, tumorile glandei mamare fiind constituite într-o proporție însemnată din țesut adipos.
Obezitatea favorizează rezistența la terapia cu anticorpi anti-VEGF sau bevacizumab care leagă factorul de creștere endotelial vascular (VEGF, vascular endotelial growth factor) și astfel inhibă proliferarea celulelor endoteliale și formarea de vase noi, implicit creșterea tumorală. Mecanismul implicat are la bază producția crescută a moleculelor pro-inflamatorii și a factorilor pro-angiogenetici de către adipocite (celulele țesutului adipos).
Pentru a verifica această ipoteză cercetătorii au analizat datele provenite de la 99 de trialuri clinice la care au participat pacienți cu cancer mamar tratați cu bevacizumab, terapie unică sau asociat cu agenți chimioterapici. Astfel s-au remarcat rezultate modeste cu privire la eficiența tratamentului cu anticorpi anti-VEGF la o proporție mare de pacienți.
Participanții cu indice de masă corporală mai mare de 25 kg/m2, valori atribuite supraponderii și obezității, au prezentat un volum tumoral cu 33% mai mare în comparație cu pacienții normoponderali.
De asemeea, nivelurile circulante ale interleukinei 6 (IL-6), o moleculă cu acțiune pro-inflamatorie, și a factorilor de creștere a fibroblastelor (FGF-2), moleculă cu efecte pro-angiogenetice, au fost semnificativ mai crescute în rândul pacientelor cu suprapondere sau obezitate. Concret, aceste molecule sunt exprimate la nivelul celulelor adipoase și în celulele din apropierea tumorii.
Cu ajutorul experimentelor pe două modele animale cu cancer mamar – pozitiv pentru receptorii de estrogen și cancer de sân triplu negativ- s-au constatat următoarele:
- Micromediul tumoral la șoriceii obezi, caracterizat printr-o abundență a celulelor adipoase a fost asociat cu răspunsul redus la medicația antiangiogenetică.
- Hipersecreția moleculelor pro-inflamatorii și pro-angiogenetice, IL-6 inclusiv, a fost mai însemnată la șoriceii obezi cu cancer pozitiv pentru receptori estrogenici. Inhibarea acțiunii interleukinei-6 a crescut răspunsul la anticorpii anti-VEGF, similar celui observat la șoriceii normoponderali.
- Hipersecreția moleculelor pro-inflamatorii și pro-angiogenetice, în special FGF-2, a fost mai însemnată la șoriceii obezi cu cancer mamar triplu negativ. Inhibarea acțiunii FGF-s a crescut răspunsul la anticorpii anti-VEGF, similar celui observat la șoriceii normoponderali.
Atât meta-analiza cât și studiile experimentale sugerează beneficiile terapiei cu inhibitori ai IL-6 și FGF-2 (metformin) la persoanele cu cancer mamar și care prezintă suprapondere sau obezitate, tratate cu anticorpi anti-VEGF. Studii suplimentare sunt necesare pentru testarea acestei ipoteze.
Sursa: EurekAlert!
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Statinele ar putea reduce riscul de cancer prin mecanisme separate de colesterol
- Incidența cancerului de ficat ar putea crește cu peste 50% în următorii 20 de ani
- O nouă oportunitate pentru dezvoltarea de noi agenți anti-cancer, necesari pentru a îmbunătăți rezultatele pacienților
- Celulele natural killer activate în câmp magnetic - posibilă terapie în tumorile solide
- Cancer de san
- Cancer la san
- Poate avea cancer?
- Ajutati-ma cu interpretare Rezultat dupa Mastectomie Cancer de san si ce urmeaza
- Poate fi cancer?
- Cancer sau un simplu nodul?
- Sonoelastografia - depistarea cancerului la san - sonoelastograful
- Cancer de san
- Cancer la san stadiu 3
- Cancer la san, va rog un raspuns.