Reflexoterapie

Reflexoterapia este o practică a medicinei alternative care pretinde că poate diagnostica și vindeca o serie de afecțiuni ale organismului prin masarea tălpilor picioarelor. Această formă de terapie cunoaște un succes foarte mare în zilele noastre, chiar dacă datează de sute de ani și urmează aceleași principii de atunci, dar care nu s-au demonstrat încă a fi valide.

Mecanism terapeutic

Reflexoterapia își are originile în practica străveche a Chinei și Egiptului Antic și este considerată o formă de terapie holistică, deoarece nu se adresează doar organismului, ci și spiritului.

Principiul pe care se bazează reflexoterapia este că tălpile oferă o „oglindire” a organelor și zonelor anatomice: piciorul drept corespunde părții drepte a corpului și cel stâng – părții stângi. În timpul ședinței terapeutice, masarea tălpilor relevă în primul rând eventualele probleme. O zonă a tălpii mai sensibilă sau anumiți indicatori precum bătăturile îl orientează pe terapeut spre așa-zisa problemă a organului/zonei/sistemului anatomic corespunzător acelui punct de pe talpă. Apoi masajul are rolul de a acționa asupra zonei sensibile, stimulându-i vindecarea.

Reflexoterapeuții susțin că această practică ar avea efecte benefice pentru numeroase condiții și afecțiuni: durerile de cap, problemele sinusurilor, afecțiunile digestive, pulmonare și circulare, eliminarea stresului, căderea părului, eliminarea toxinelor etc. Unele afirmații ajung chiar să frizeze ridicolul: în literatură este dat exemplul unui terapeut care susținea că prin reflexoterapie a reușit să stimuleze creșterea piciorului unui pacient cu aproximativ 2 centimentri (pentru că piciorul respectiv era mai scurt decât celălalt). Nu există însă susținere științifică pentru folosirea reflexoterapiei ca metodă terapeutică.

Reflexoterapia este similară ca mod de diagnostic iridologiei care consideră că irisul este o reflectare a tuturor organelor și acupuncturii, care se folosește și ea de hărți pentru a identifica punctele corespunzătoare organelor, pe care le stimulează prin aplicarea acelor de acupunctură.

Reflexoterapeuții se folosesc în demersul lor de hărțile tălpilor în care sunt reprezentate organele și zonele anatomice care corespund fiecărei porțiuni a tălpilor. Cu ajutorul acestora ei încearcă să se raporteze la un standard și să ofere obiectivitate metodei lor, însă trebuie menționat că există dezacorduri între ei în ceea ce privește reprezentarea organelor pe hartă și a corespondenței lor.

Argumente pro și contra

Reflexoterapia este unul dintre exemplele clasice de terapie alternativă total nesusținută științific, dar care reușește să câștige atenția și aprobarea celor care o utilizează pentru că reușește cumva să producă efecte pozitive. Iată câteva din argumentele care susțin și care infirmă această practică „medicală”:

Argumente pro

• reflexoterapia este în majoritatea cazurilor o formă de masaj blând a tălpilor picioarelor, care nu face decât să relaxeze pacientul, să îl ajute să se detașeze și să se calmeze
• pentru că este un tip de masaj ușor, nu produce efecte secundare asupra pacientului și nu este o practică invazivă, putând fi folosită concomitent cu alte forme de terapie sau tratamente
• reflexoterapia este într-adevăr utilă pentru eliberarea de stres (ca orice formă de masaj de altfel), însă este vorba de tensiunea pe care o acumulăm zilnic și nu de stresul în accepțiunea de „uzură” la care corpul nostru este supus de-a lungul timpului

Argumente contra

Reflexoterapia are la bază câteva concepte și principii fără susținere științifică, care îi anulează total validitatea.

• reflexoterapeuții consideră că prin masajul aplicat tălpilor pot restaura energia care îi lipseste organismului și reface astfel dezechilibrul energetic, ori „echilibrul energetic” nu este decât o invenție dintr-o perioadă a omenirii când nu aveam noțiuni de anatomie și fiziologie pentru a explica procesele care aveau loc în corpul nostru; acest concept a fost perpetuat în timp, însă nu a fost deocamdată demonstrat științific.
• nu există un acord între reflexoterapeuți în privința organelor reprezentate pe hărțile pe care le utilizează; presupunând că principiile acestei terapii ar fi corecte, faptul că aceeași problemă primește un diagnostic și un tratament diferit din partea terapeuților, în funcție de concepția acestora nu face decât să atragă atenția asupra lipsei de obiectivitate a reflexoterapiei (de exemplu, aceeași problemă sesizată în talpă unii o pot asocia cu un organ, iar alții cu o altă zonă anatomică).
• în organism nu există nervi sau alte structuri anatomice care să facă legătura fizică între tălpi și diferitele zone/organe pe care reflexoterapeuții pretind că le-ar „vedea” reflectate; reprezentările hărților de reflexoterapie contrazic anatomia și fiziologia
• metoda de diagnostic este extrem de subiectivă, identificarea unor „anormalități” ține de capacitatea fiecărui terapeut de a simți ceva care nu este în regulă în timpul masajului

Valoarea terapeutică a reflexoterapiei – ce arată studiile?

Valoarea terapeutică a reflexoterapiei, ca și în cazul altor terapii alternative, nu merge mai departe de efectul placebo. Așa zisele efecte benefice ale acestei terapii nu sunt susținute de studiile clinice, iar rezultatele miraculoase ale reflexoterapiei despre care tot auzim reprezintă mai degrabă ceea ce cred promotorii acestei terapii că poate face.

În 2001, de exemplu, s-a realizat o analiză în acest sens și terapeuți ai medicinei alternative din UK au răspuns la un chestionar privind eficacitatea terapiei pe care o realizau. În ceea ce privește reflexoterapia, dintr-o listă de 25 de boli și afecțiuni (printre care și SIDA și cancerul), reflexoterapeuții au considerat că 22 dintre acestea răspund bine la tratamentul prin reflexoterapie. În realitate nicio afecțiune nu poate fi tratată prin reflexoterapie sau cel puțin niciun studiu clinic nu a reușit să demonstreze contrariul.

În 2011 Edzard Ernst și colaboratorii sau au analizat toate studiile realizate până la momentul respectiv despre utilizarea reflexoterapiei asupra oricăror forme de boală. Concluzia lor a fost că pretinsele efecte ale reflexoterapiei nu sunt veridice și că această practică trebuie privită cu precauție, mai ales atunci când vorbim despre probleme mari de sănătate.

Reflexoterapia este plăcută și relaxantă, însă înainte de a apela la ea este util să ne informăm dacă merită să investim bani și energie într-o practică ce nu a fost încă demonstrat că ar funcționa.