Răceală sau gripă?

Când sistemul de apărare al organismului (sistemul imun) este slăbit, poate apărea o deteriorare a stării generale de sănătate, însoţită de febră, nas înfundat, secreţii nazale, dureri în gât, tuse, strănut. Este vorba de o răceală sau gripă? Cum putem face diferența între cele două afecțiuni?

Atât gripa, cât şi răceala comună sunt infecţii respiratorii cauzate de virusuri, însă între ele există diferenţe în privinţa cauzelor, manifestărilor, diagnosticului, evoluţiei şi tratamentului. Nu trebuie neglijate nici alergiile sezoniere care pot împrumuta din simptomele răcelilor şi, uneori ale gripei şi nici infecţiile bacteriene.

Cu toate acestea, trebuie menţionat că virusurile gripale cauzează majoritatea infecţiilor de tract respirator în sezonul rece. Transmiterea se face prin contactul cu secreţiile nazale cu o mare încărcătură virală. Virusurile vor ajunge, iniţial, pe mâini după care pot fi transferate în nas sau ochi. [1], [2], [3], [4]

Cauze

Se cunosc aproximativ 200 de virusuri care pot determina răceli (rhinovirusuri, coronavirusuri, adenovirusuri) şi numai trei care provoacă gripă (virusul influenza A, B, C).

Atât răceala, cât şi gripa trebuie diferenţiate de alergii şi de infecţiile bactriene. Alergiile sunt provocate de alergeni, substanţe în general neutre pentru organismul uman, dar care, în prezenţa unor modificări ale sistemului imunitar, determină anumite semne şi simptome.

Infecţiile bacteriene care interesează tractul respirator pot fi provocate de foarte multe microorganisme, însă majoritatea au drept cauză infecţia streptococică, streptococii beta-hemolitici de grup A fiind cei mai adesea incriminaţi. Din această categorie face parte streptococul piogen (Streptococcus pyogenes) care este răspunzător de aproximativ 10-15% dintre cazurile de faringită şi amigdalită bacteriană. [3], [4] [5], [6]

Semne şi simptome

Înainte de a prezenta semnele şi simptomele caracteristice fiecărei boli, este necesară o comparaţie generală între răceală şi gripă pentru o mai uşoară înţelegere a manifestărilor apărute. O diferenţă majoră dintre ele este că gripa este, de regulă, mai zgomotoasă în privinţa manifestărilor decât răceala banală. Cu alte cuvinte, simptomele sunt mai frecvente şi, în general, mai intense.

În plus, în răceală simptomele se instalează treptat, pe când în gripă acestea se dezvoltă brusc. Virusurile care declanşează răceala interesează mai degrabă cavitatea nazală, din acest motiv apar mai frecvent episoade de rinoree (scurgeri nazale). De asemenea, răcelile comune nu degenerează în pneumonie sau infecţii bacteriene şi niciodată nu se ajunge la internarea pacientului.

Gripa

Simptomele frecvente în gripă sunt reprezentate de:

• febră apărută brusc, cu valori înalte ale temperaturii: 38-40 grade Celsius;
• tuse seacă, uneori chinuitoare;
• iritaţie la nivelul gâtului, însoţită de dificultăţi de înghiţire sau senzaţie de disconfort;
• dureri musculare;
• dureri de cap;
• frisoane;
• transpiraţii;
• secreţii nazale;
• uneori, ganglioni limfatici inflamaţi la nivelul gâtului sau laterocervical;
• alterarea stării generale, însoţită de somnolenţă.

Manifestările se dezvoltă în 2-3 zile de la infecţie, iar majoritatea persoanelor îmbolnăvite se recuperează, în general, într-o săptămână, deşi starea de oboseală poate persista mai mult. Persoana va fi contagioasă cam pe toată perioada de existenţă a simptomelor. Complicaţiile pot fi: pneumoniile, bronşitele, otita medie.

Răceala

Simptomele răcelii sunt reprezentate de:

• secreţii nazale (iniţial culoarea este albă şi consistenţa mucoasă, devenind odată cu progresarea răcelii mai groasă şi având tendinţa să capete o nuanţă verzuie);
• nas înfundat;
• gât uscat, inflamat;
• tuse;
• strănut;
• ochi lăcrimoşi.

Acestora li se mai pot asocia: febra uşoară, dureri la nivelul urechilor, oboseală marcată, dureri de cap, dureri musculare.

Manifestările apar în 1-2 zile de la contactul cu virusul şi dispar în câteva zile, cu toate că unele răceli se pot prelungi pentru perioade de până la 2 săptămâni, fără agravarea simptomelor. Capacitatea de transmitere a bolii este maximă în primele zile, fiind asociată cu scurgerile nazale şi cu durerile în gât.

Alergiile

În cazul alergiilor, scurgerile nazale, strănutul, gâtul iritat şi iritaţia sunt comune, însă restul simptomelor ori nu apar, ori sunt vag reprezentate. Trebuie avut în vedere că astmul bronşic poate fi însoţit de durere toracică (în piept).  

Infecţia streptococică

În privinţa manifestărilor clinice se pot menţiona:

• iritarea gâtului brusc apărută;
• amigdale inflamate (roşii) cu puncte albe pe ele;
• dureri la înghiţire;
• febră;
• ganglioni limfatici laterocervicali inflamaţi;
• scăderea apetitului;
• dureri de cap;
• dureri abdominale.

Acestea nu asociază aproape nicidoată tuse. Boala este foarte contagioasă, mai ales în cazul în care indivizii cu care intră în contact persoana infectată are o funcţie scăzută a sistemului imunitar. [1], [3], [6], [7], [8]

Diagnostic

Diagnosticul răcelilor se pune, în general, clinic şi se urmăreşte evoluţia pacientului. Rareori se poate recurge la investigaţii de laborator pentru confirmarea virusului.

În privinţa infecţiilor cu virusuri gripale, testele rapide de diagnostic pot oferi rezultate în aproximativ 30 de minute, însă depind de tipul de test utilizat şi de tulpina virală. Astfel, există un risc crescut să ofere rezultate fals-negative (boala există, însă testele au oferit un rezultat negativ). O metodă de diagnostic mai fidelă este exudatul nazal sau faringian care să fie ulterior transmis spre testare. În cazul rezultatelor fals negative, medicii pot pune diagnosticul de gripă numai pe baza examenului clinic şi a judecăţii clinice.

Infecţia bacteriană se confirmă doar în urma efectuării unei culturi din exudatul faringian sau a unei test streptococic rapid, tot din exudat. [2], [3], [9]

Tratament

Principalele indicații de tratament atât în răceală, cât şi în gripă sunt:

• odihna pentru refacerea organismului (minimum 7-8 ore de somn pe noapte);
• consumul crescut de lichide pentru a preveni deshidratarea (minimum 8 pahare de apă pe zi);
• antialgice sau antiinflamatoare nesteroidiene (paracetamol şi ibuprofen) pentru reducerea febrei şi a durerilor;
• decongestionante nazale;
• vitamina C;
• soluţii nazale saline pentru îmbunătăţirea respiraţiei.

Dacă un copil cu vârsta mai mică de 18 ani este suspect de gripă, nu este indicat să i se administreze aspirină, întrucât poate determina o reacţie adversă foarte gravă ce poartă numele de sindrom Reye.

În cazul în care persoana care suferă de gripă are şi alte boli ce reduc funcţia normală a sistemului imunitar, se vor administra medicamente antivirale. Dintre reprezentanţii acestei clase se pot menţiona: Oseltamivir, Zanamivir, Peramivir, Amantadină, Rimantadină. [2], [5], [6], [10]

Vizita la medic

Este necesară vizita la cabinetul medical dacă:

• boala survine la persoane care suferă de afecţiuni cronice precum: astmul bronşic, diabetul zaharat sau bolile cardiovasculare;
• febra este foarte înaltă, durerile de cap sunt severe, starea de boală este însoţită de dureri abdominale sau toracice (în piept) sau dacă oricare dintre simptomele menţionate în secţiunea dedicată semnelor şi simptomelor se agravează.

Este necesară apelerea la numărul unic de urgenţă 112 dacă se constată: tulburări marcate de respiraţie, însoţite de senzaţie de sufocare; imposibilitate de înghiţire; umflarea limbii şi a gâtului.

O atenţie sporită trebuie avută asupra categoriilor extreme de vârstă, copiii şi indivizii peste 65 de ani, întrucât se pot dezvolta bronşite sau pneumonii. [1], [7], [9]

Metode de prevenţie

Ca metodă de prevenţie pentru infecţiile gripale se recomandă administrarea de vaccin antigripal. Indicaţia de vaccinare este făcută pentru orice persoană care doreşte să se ferească de gripă în sezonul respectiv, însă există anumite persoane la care aceasta este foarte importantă:

• cei cu afecţiuni respiratorii sau cardiace;
• cei cu boli severe de rinichi sau de ficat;
• cei cu o imunitate scăzută în urma unui anumit tip de tratament sau a unei alte boli;
• cei cu accidente vasculare cerebrale sau accidente vasculare ischemice tranzitorii;
• la femeile gravide.

Vaccinurile se reînnoiesc anual tocmai pentru a preveni rezistenţa şi a fi eficiente pe tulpinele modificate din punct de vedere genetic.

Ca metode suplimentare de prevenţie se pot menţiona:

• tuşitul sau strănutatul să se facă într-o batistă nazală de unică folosinţă;
• aruncarea şervetului nazal imediat după utilizare;
• spălarea regulată a mâinilor şi evitarea atingerii nasului sau a ochilor după atingerea anumitor suprafeţe. [1], [5], [8]