Despre furie
Furia este o emoţie des întâlnită, care uneori ni se pare justificată, iar alteori greu de controlat. Fie că o trăim noi sau cel din faţa noastră, furia ne transformă foarte mult într-un timp relativ scurt.
Ca şi orice emoţie, furia devine patologică atunci când ea generează distres şi dizabilitate. Raymond DiGiuseppe (2007) analizează furia ca tulburare, pe care o denumeşte “Tulburarea de Reglare si Exprimare a Furiei”. Aceasta se referă la o stare subiectivă de furie şi/sau o serie de comportamente agresive/expresive. Cele din urmă sunt de regulă exagerate faţă de evenimentul activator.
Potrivit lui DiGiuseppe, la nivel subiectiv apar:
- Activarea fizică (tensiune ridicată, respiraţie accelerată, tensiune musculară, migrene, disconfort gastro-intestinal);
- Ruminaţia (care se asociază cu dificultăţi de concentrare, performanţă, rezolvare de probleme şi luare de decizii);
- Distorsiunile cognitive (atribuiri distorsionate legate de intenţiile celorlalţi, pretenţii inflexibile cu privire la comportamentele nedorite ale celorlalţi, toleranţă scăzută pentru evenimentele discordante, învinuirea sau evaluarea globală a celorlalţi);
- Comunicarea ineficientă;
- Retragerea;
- Distresul subiectiv (conştientizarea consecinţelor asociate episodului de furie, percepţia negativă a experienţei de furie, emoţii negative derivate, precum vinovăţia, ruşinea sau regretul aferent episoadelor de furie).
La nivel agresiv/expresiv, furia se manifestă direct şi indirect. Agresivitatea sau expresia directă a furiei include:
- Verbalizarea aversivă (strigăt, ceartă, sarcasm, insultă);
- Agresivitatea fizică (împingeri, lovituri, aruncat cu obiecte);
- Distrugerea proprietăţii;
- Expresiile corporale provocatoare (gesticulare negativă, mişcări ameninţătoare, obturarea fizică a celorlalţi).
Agresivitatea sau expresia indirectă a furiei include:
- Eşecul intenţionat de a îşi îndeplini obligaţiile sau de a se ridica la aşteptările celorlalţi;
- Sabotarea pe ascuns (distrugerea în secret a proprietăţii, împiedicarea finalizării sarcinilor, generarea de probleme pentru ceilalţi);
- Influenţa negativă asupra reţelei sociale a celorlalţi (ex. împrăştierea zvonurilor, bârfa, defăimarea, excluderea celorlalţi din activităţile importante)
Furia pare să afecteze relaţiile interpersonale mai mult decât orice altă emoţie, fiind în general asociată cu perceperea unei ameninţări. Cu toate acestea, furia atrage câteva beneficii secundare ca şi sentimentul de putere, autoîndreptăţire, atenţie şi control asupra comportamentului celorlalţi. Totuşi, furia patologică afectează funcţionarea normală pe plan individual şi social.
http://psiholog-magda-moldovan.blogspot.ro/2013/09/despre-furie.html