Preventia primara a cancerului

Preventia primara consta in masuri de evitare a expunerii la factori chimici, radiatii, virusi, bacterii. Depinde in mare masura de responsabilitatea pacientului, care isi asuma efectele stilului sau de viata asupra propriului organism, fiind cunoscut faptul ca alimentatia si modul de viata participa cu un procentaj de aproximativ 29-31% in aparitia cancerelor, pe cand factorii genetici cu 5-10 %, factorii infectiosi cu 10-20%.
Prin urmare, cancerul este mai mult o urmare a factorilor comportamentali si mai putin ereditari.

O incidenta crescuta a cancerelor este corelata cu un regim hipercaloric (obezitate), grasimi saturate, colesterol, procentul de adulti obezi cu varste intre 20-74 ani din SUA crescand enorm in ultimele 4 decenii. De asemenea consumul de alcool, asociat cu fumatul creste exponential riscul de cancere in sfera ORL, astfel ca potatorii si marii fumatori au risc de 6 ori mai mare sa dezvolte un cancer esofagian, dar cei care combina cei 2 factori de risc au un risc de 40 ori mai mare. Consumul de alimente conservate prin afumare, sarare, reprezinta de asemenea un factor de risc.
Astfel, realizandu-se studii populationale, s-au putut observa diferente remarcabile in frecventa aparitiei diverselor forme de cancer in diferite zone geografice ale globului. In Japonia cancerul gastric se situeaza pe primul loc, datorita consumului de alimente conservate. Deficitul de folati, supraincarcarea cu fier, nitratii, nitritii sunt asociati cu o incidenta crescuta.
Ca protectie, se recomanda un regim hipocaloric, bogat in macronutrienti : fibre, acizi grasi omega 3, in micronutrienti : vitamina A, D, E, C, B6, acid folic, minerale (Ca, Se, Zn, Mo) .
Dat fiind faptul ca este foarte dificila eliminarea anumitor alimente neprielnice, exista un concept foarte important, acela a meniului variat, prin care alternarea dilueaza efectele negative ale alimentelor, scazand expunerea organismului la factorii carcinogeni.

Expunerea la soare e benefica sintezei vitaminei D, insa excesul genereaza un efect cancerigen. De exemplu, in Australia, unde expunerea este mai indelungata, melanomul malign, o forma letala de cancer cutanat, ocupa primul loc.

Evitarea infectiilor virale, precum infectia cu HPV, cu virusul hepatic B, virusul Epstein-Barr, HTLV scade riscul producerii cancerului de col uterin, hetapocarcinomului, limfomului Burkitt si leucemiei cu celule T. Infectia cu HPV este mai frecventa la femeile cu parteneri multipli sau care au un „partener cu risc”, iar infectia cu virus hepatic B este foarte intalnita in China, unde hepatocarcinomul este cel mai frecvent.

In 1842, s-a observat pentru prima data o diferenta in aparitia cancerului de col uterin la femeile din comunitate si absenta acestuia la calugaritele din manastirea invecinata, la acestea din urma fiind mai intalnit cancerul mamar, medicul italian respectiv coreland frecventa crescuta cu purtatul corsetelor din acele timpuri, mult prea stramte.

In ceea ce priveste evitarea infectiilor bacteriene, s-a demonstrat ca Helicobacter pylori, agentul etiologic al ulcerului gastro-duodenal, creste riscul de cancer gastric.

In ciuda unei cresteri substantiale a poluarii industriale in ultima jumatate a secolului, acesteia nu i s-a atribuit un rol cancerigen important.
Carcinogenii profesionali sunt demni de luat in seama, astfel ca in agricultura, minerit, datorita arsenicului este intalnit cancerul hepatic, pulmonar, cutanat, in industria petrolului si chimica, benzenul este principalul carcinogen, provocand leucemie, in industria maselor plastice hepatocarcinomul reprezinta un semnal de alarma, in pielarie cancerul nazal si de vezica urinara, cel din urma fiind provocat si de manuirea colorantilor.