Perioada pandemiei a fost asociată cu creșterea cu 16% a copiilor născuți cu defecte cardiace congenitale

Pandemia de COVID-19, cauzată de virusul SARS-CoV-2, a avut un impact semnificativ asupra sănătății publice la nivel global. În timpul sarcinii, infecția cu SARS-CoV-2 este asociată cu morbiditate și mortalitate maternă crescută, precum și cu complicații placentare, inclusiv nașteri mortale și preeclampsie. Deși au fost documentate cazuri rare de transmitere verticală a virusului de la mamă la făt, până recent nu existau suficiente dovezi care să sugereze o asociere între pandemia de COVID-19 și apariția anomaliilor congenitale.
Cercetătorii de la City St George's, University of London au investigat dacă a existat o schimbare în incidența defectelor cardiace congenitale cianotice în rândul nou-născuților vii din SUA în timpul pandemiei de COVID-19. Autorii au utilizat datele certificate de naștere din SUA, colectate între decembrie 2016 și noiembrie 2022, pentru a evalua efectul pandemiei asupra incidenței acestor defecte.

Metodologie

• Perioade de analiză: Studiul a folosit o analiză de serie temporală întreruptă, cu intervale lunare. Perioada pre-pandemică (pre-întrerupere) a fost definită între 1 decembrie 2016 și 30 noiembrie 2019. Perioada post-pandemică (post-întrerupere) a fost între 1 decembrie 2020 și 30 noiembrie 2022. Perioada dintre decembrie 2019 și noiembrie 2020 a fost exclusă din mai multe motive, inclusiv evoluția rapidă a pandemiei și disponibilitatea limitată a testelor.
• Date colectate: Certificatele de naștere din SUA includ informații despre un singur câmp cardiac congenital, anume defectele cardiace cianotice. Acestea sunt definite ca afecțiuni precum transpoziția marilor artere, tetralogia Fallot, atrezii valvulare pulmonare, atrezie tricuspidiană, trunchi arterial comun, anomalii de retur venos pulmonar, coarctație de aortă, sindromul de inimă stângă hipoplazică și arc aortic întrerupt.
• Analiza statistică: S-a utilizat o regresie Poisson segmentată pentru a evalua tendințele în incidența defectelor cardiace congenitale cianotice, exprimată ca raport de șanse (OR). De asemenea, s-a verificat prezența sezonalității și a autocorelației în date.

Rezultate

• Creșterea incidenței defectelor cardiace cianotice: Studiul a constatat o creștere semnificativă a incidenței defectelor cardiace congenitale cianotice în perioada post-pandemică comparativ cu perioada pre-pandemică. Incidența a crescut de la 56,5 la 65,4 cazuri la 100.000 de nou-născuți vii.
• Lipsa creșterii în cazul sindromului Down: Ca grup de control, s-a analizat incidența sindromului Down, care nu a prezentat o creștere similară în aceeași perioadă. Acest lucru sugerează că creșterea observată în cazul defectelor cardiace nu se datorează unei modificări generale în raportarea anomaliilor congenitale.
• Analize ajustate: Chiar și după ajustarea pentru factori precum indicele de masă corporală al mamei, diabetul preexistent sarcinii, hipertensiunea și momentul inițierii îngrijirii prenatale, creșterea în incidența defectelor cardiace cianotice a persistat.

Interpretarea rezultatelor

• Posibila asociere cu infecția maternă cu SARS-CoV-2: Rezultatele sugerează posibilitatea ca infecția maternă cu SARS-CoV-2 în timpul sarcinii să fie asociată cu o creștere a anomaliilor cardiace congenitale cianotice la făt. Se speculează că virusul ar putea afecta dezvoltarea inimii în stadiile timpurii ale embriogenezei prin intermediul receptorilor enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) prezenți în embrioni.
• Alternative și limitări: Trebuie luate în considerare și alte explicații, cum ar fi modificări în accesul la îngrijire medicală, limitări în screeningul prenatal sau schimbări în raportarea datelor pe certificatele de naștere. De asemenea, nu au fost disponibile date despre statutul infecției cu SARS-CoV-2 la mamele incluse în studiu.

Concluzii

Studiul evidențiază o creștere semnificativă a incidenței defectelor cardiace congenitale cianotice la nou-născuții vii din SUA în timpul pandemiei de COVID-19. Deși rezultatele ridică posibilitatea unei legături între infecția maternă cu SARS-CoV-2 și aceste anomalii, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma această asociere și pentru a înțelege mecanismele implicate.

sursa: News Medical