Sirolimus (inhibitor mTOR) - o nouă abordare în tratamentul sarcoidozei

Un grup de cercetători de la Universitatea Medicală din Viena și Centrul de Medicină Moleculară (CeMM), a identificat o nouă strategie terapeutică pentru tratarea sarcoidozei, o boală inflamatorie complexă. Studiul lor, publicat recent în Lancet Rheumatology, evidențiază succesul inhibării unei căi de semnalizare specifice în tratamentul granuloamelor cutanate, deschizând astfel noi căi terapeutice pentru sarcoidoză și afecțiuni inflamatorii similare.

Sarcoidoza este o afecțiune inflamatorie dificil de tratat, afectând aproximativ 15-20 de persoane din 100.000. Boala se caracterizează prin formarea unor mici aglomerări de celule inflamatorii, numite granuloame, în organele afectate. Aceste granuloame pot perturba țesutul normal și pot duce la inflamație și fibroză, limitând funcționalitatea organelor afectate.

Despre studiu

Cercetătorii de la MedUni Viena și CeMM s-au concentrat asupra posibilităților noi de tratament al sarcoidozei, alegând calea de semnalizare mTOR (ținta mecanistică a rapamicinei), cunoscută pentru reglarea metabolismului și creșterii în multe tipuri de celule. Activarea mTOR a fost observată în granuloamele pacienților din diferite țesuturi. Studiul clinic a inclus 16 pacienți cu granuloame cutanate și ale altor organe, tratați la Departamentul de Dermatologie.

Utilizarea inhibitorului mTOR - sirolimus

Cercetătorii au utilizat inhibitorul mTOR sirolimus, aprobat inițial în 1999 pentru prevenirea respingerii organelor transplantate. Acesta a arătat rezultate promițătoare în modele preclinice de sarcoidoză.

Rezultatele tratamentului

Tratamentul cu sirolimus a fost administrat inițial topic (sub formă de cremă), apoi sistemic (ca soluție orală) pentru a testa efectul asupra granuloamelor cutanate. Tratamentul topic nu a avut succes, posibil datorită dificultății de a penetra granuloamele compacte din piele. În schimb, tratamentul sistemic a fost eficient pentru 7 din 10 pacienți care au finalizat studiul, unii chiar experimentând regresie completă după 4 luni de tratament, fără recidivă până la 2 ani mai târziu. Pacienții care au răspuns la tratamentul sistemic au avut o expresie mTOR mai mare în fibroblastele granulomului decât cei care nu au răspuns.

Implicații și studii viitoare

Studiul sugerează, de asemenea, un efect al tratamentului sistemic asupra granuloamelor din alte organe vitale, deși este dificil de tras concluzii concrete datorită numărului mic de pacienți. Cercetătorii plănuiesc acum un studiu clinic multicentric cu mai mulți pacienți pentru a confirma rezultatele cutanate și pentru a testa în continuare eficacitatea medicamentului, în special în implicarea pulmonară, prezentă la 90% dintre suferinzii de sarcoidoză. "Având în vedere raritatea sarcoidozei și faptul că inhibitorii mTOR, precum sirolimusul, nu mai sunt sub patent, interesul industriei pentru cercetare este limitat. Acest lucru arată importanța studiilor inițiate de investigatori și a cercetării academice", subliniază Georg Stary, evidențiind caracterul academic al acestui studiu, finanțat de Fondul pentru Știință și Tehnologie din Viena.