O nouă abordare împotriva inflamației cronice: nanocorpii

Conform cercetătorilor de la Universitatea din Bonn, utilizarea nanocorpilor, pe care aceștia îi descriu drept anticorpi de mici dimensiuni personalizați, ar putea determina dizolvarea unor complexe moleculare cu potențial de activare a sistemului imunitar.
Bernardo Franklin, profesor la Institutul de Imunitate de la Spitalul Universitar Bonn, afirmă că aceste complexe determină apoptoza celulară, în cele din urmă, iar conținutul celular ajunge în structurile de vecinătate, având potențial inflamator asupra țesuturilor în care pătrunde. De aceea, profesorul și echipa sa au folosit nanocorpi pentru a determina la șoarecii de laborator evitarea răspunsului inflamator determinat de aceste fenomene.

În vederea efectuării studiului, cercetătorii au folosit șoareci de laborator cu simptome asemănătoare reumatismului articular și gutei umane, obținând informații genetice necesare producerii de anticorpi personalizați prin intermediul probelor de sânge. Astfel, aceștia au reușit să înglobeze nanoparticulele în bacterii, cu scopul producției acestora în cantități crescute. Particularitatea acestora, ce îi diferențiază de anticorpii întâlniți în mod normal în organism, este dată de dimensiunile lor reduse, ceea ce le facilitează pătrunderea în țesuturi la care alți agenți nu pot ajunge. Rezultatele experimentului au certificat o reducere a inflamației șoarecilor de laborator și o îmbunătățire a stării lor generale de bine.

În plus, studii anterioare au arătat faptul că aceste complexe moleculare ce determină inflamația țesuturilor au un potențial efect negativ și la nivel cerebral, putând determina leziuni grave ale creierului. Conform profesorului Franklin, aceste complexe se găsesc la acest nivel sub forma unui „nucleu de cristalizare” pentru proteina Aß, care se acumulează în formațiuni de dimensiuni crescute în cadrul pacienților ce suferă de boala Alzheimer. Acesta presupune că moleculele în cauză sunt responsabile de acest fenomen, ceea ce înseamnă că nanocorpii pe care echipa sa i-a creat în decursul acestui studiu pot avea efecte benefice și asupra acestei afecțiuni neurologice. Profesorul menționează faptul că va investiga această posibilitate în studiile viitoare pe care le va conduce. Cu toate acestea, acesta concluzionează afirmând că așteptările nu ar trebui să fie mari pe termen scurt, întrucât rezultatele se vor putea traduce în terapii medicamentoase în timp, în decursul unui număr mare de ani.

sursa: Science Daily
foto: Franklin Lab / University of Bonn