Neuroprogramarea lingvistică - NLP

Neuroprogramarea lingvistică (NLP) este un program de terapie și training care devine din ce în ce mai popular, inclusiv în România și care își propune să ne influențeze pozitiv viața, începând de la postura corporală și încrederea în sine, până la aspecte mai complexe, precum cariera. În acest scop traininguri de NLP au fost oferite angajaților din companii mari precum HP, McDonald's, IBM sau NASA.

Neuroprogramarea lingvistică susține că poate aduce oamenilor succesul în orice domeniu și-ar dori aceștia, prin aplicarea unor tehnici simple și rapide de modificare a limbajului, comportamentului și stilului cognitiv, conform unor modele de excelență specifice oamenilor de succes din acea zonă de activitate. (1)

Ce este neuroprogramarea lingvistică?

Programul de neuroprogramare lingvistică constă într-un demers de schimbare a sinelui, proces în care individul învață o serie de tehnici de observare, comunicare și persuasiune, pentru ca în final să poată obține ceea ce își propune. Ideea de bază în NLP este că ne putem „reprograma” creierul, cu alte cuvinte ne putem modela emoțiile, gândurile și comportamentul prin imitarea celorlalți care prezintă acele calități pe care ni le dorim.  (2)

Bazele NLP-ului au fost puse la începutul anilor '70 de către Richard W. Bandler și John Grinder, care și-au propus să dezvolte un model terapeutic practic și rapid, care să fie mai eficient decât terapiile existente la momentul respectiv. Punctul teoretic de pornire al acestui model este o idee care se cunoștea deja în psihologie - „Harta nu este teritoriul”. Această metaforă se referă la subiectivitatea noastră și la reprezentările pe care fiecare și le creează inconștient despre lume; noi operăm cu reprezentări, care de cele mai multe ori sunt distorsionate față de realitatea obiectivă. Terapeutul, conform NLP, trebuie să lucreze asupra „hărții” pentru a putea face o schimbare la nivelul comportamentului, gândurilor și emoțiilor noastre.

Un alt concept esențial în teoria neuroprogramării lingvistice este sistemul primar de reprezentare. În construirea „hărții” oamenii se folosesc de cele cinci simțuri, însă utilizează cu preponderență unul din cele cinci - acesta fiind sistemul primar de reprezentare. Pentru ca un terapeut să poate lucra eficient cu clientul său, NLP susține că sistemul de reprezentare al celor doi trebuie să se potrivească. (3)

Fiecare din cele trei concepte din componența numelui programului are o semnificație pentru definirea acestuia:

• neuro – se referă la procesarea la nivel neurologic a informațiilor cu care intrăm în contact și pe baza cărora se formează „harta”
• lingvistic – informațiile pe care le primim din exterior sunt interpretate și conceptualizate cu ajutorul limbajului
• programarea – se referă la procesele cognitive implicate în luarea deciziilor, găsirea de soluții și comportamentul nostru ca reacție la reprezentările pe care ni le creăm

NLP propune un program de reorganizare a reprezentărilor („harta”), astfel încât să ajungem la rezultatele pe care ni le dorim. (4)

NLP a devenit în scurt timp extrem de popular, iar fondatorii săi nu s-au sfiit să afirme că programul de  neuroprogramare lingvistică poate remedia mult mai rapid decât alte terapii anumite tulburări și probleme (de exemplu depășirea fobiilor și a dificultăților de învățare s-ar putea realiza în cadrul unei singure ședințe, susțineau terapeuții NLP). Nici astăzi adepții acestui program nu sunt mai prejos și promovează intens presupusele efecte rapide și benefice ale NLP. (5)

Cum funcționează NLP?

Primul scop al terapiei prin NLP este ca terapeutul să reușească să identifice sistemul primar de reprezentare al clientului său, prin observarea mai multor aspecte non-verbale: tonul vocii, postura corporală, anumite particularități ale limbajului, modul în care privește (mișcarea ochilor) sau respiră, cuvintele pe care le folosește etc. Cu cât terapeutul are mai multă experiență, cu atât mai mult se presupune că îi este mai ușor să realizeze această identificare. Definitorii pentru identificarea sistemului primar de reprezentare ar fi, conform NLP, direcția mișcării ochilor și sesizarea anumitor cuvinte utilizate de individ. Odată stabilit tipul sistemului de reprezentare primar (vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv sau gustativ, dintre care primele trei sunt cele mai întâlnite), următorul obiectiv este de potrivire a sistemului de reprezentare al clientului cu cel al terapeutului.
(6)

Neuroprogramarea lingvistică folosește numeroase tehnici și metode, care pot fi utilizate individual sau combinate.

O tehnică de bază este „modelarea”. Aceasta constă în identificarea diferențelor dintre modelele de comportament ale oamenilor de succes dintr-o anumită arie de activitate și ale celor mediocri. Aceste modele de excelență (concretizate în limbaj, strategii, comportamente) sunt apoi adoptate de către cei care își doresc succesul în acea direcție, după ce în prealabil persoana își identifică propriul model de comportament. (4)

Alte metode și tehnici folosite frecvent în NLP sunt:

• ancorarea (inducerea unei anumite stări, emoții),
• recadrarea (modificarea unui răspuns emoțional la o anumită amintire),
• hipnoza,
• meta-modelul (identificarea gândurilor și credințelor limitative, pentru ca ulterior să fie îndepărtate),
• reflectarea (imitarea subtilă a anumitor comportamente ale persoanei cu care interacționăm). (7)

Argumente pro și contra

Neuroprogramarea lingvistica este un curent extrem de controversat, iar polemica este menținută pe de o parte de susținătorii care pretind că efectele sunt semnificative și reale, iar pe de altă parte de criticii care invocă lipsa dovezilor științifice care să demonstreze validitatea ideilor și metodelor folosite de NLP.

Argumente pro

• neuroprogramarea lingvistica propune tehnici rapide și simple pentru obținerea unor efecte remarcabile
• trainingurile și programele de dezvoltare personală pot fi realizate atât individual, cât și la nivel de grupuri, companii sau organizații globale (4)
• pe lângă atingerea obiectivelor de bază (schimbarea majoră a unui comportament sau obținerea succesului într-un anumit domeniu), NLP acționează benefic și asupra altor aspecte personale: îmbunătățește comunicarea, orientează individul spre auto-cunoaștere, reduce stresul, crește încrederea în sine etc.
• aria de aplicabilitate a NLP este foarte largă, începând de la cursuri de dezvoltare personală, până la programe de terapie, care își propun să rezolve anumite tulburări (8)

Argumente contra

• NLP susține că modul de gândire și comportamentul anumitor oameni de succes au fost studiate pentru a se identifica modele de gândire și comportament; din aceste tipare au fost selectate o serie de tehnici care să ajute pe oricine își dorește o schimbare și obținerea succesului într-o anumită arie; ceea ce nu iau în calcul acești specialiști este că nimeni nu poate spune care model este corect (având în vedere personalitățile diferite ale oamenilor de succes); de asemenea, ei omit factorul genetic în această ecuație a transformării: chiar dacă ne-am însuși modul de comportament sau de gândire al lui Einstein, creierul nostru nu are aceeași capacitate ca a sa; (2)
• principiile și procedurile propuse de NLP pentru schimbare nu sunt demonstrate a fi funcționale și eficiente
• efectul placebo este dificil de separat de un posibil efect al NLP, iar eficiența unei terapii nu poate fi demonstrată decât dacă se dovedește că funcționează mai bine decât efectul placebo;
• în explicarea rezultatelor pozitive pe care pretind că le-au obținut cei care au urmat un program de NLP este foarte posibil să intervină și alte variabile: de exemplu, este greu de spus dacă aceste efectele se datorează într-adevăr tehnicilor specifice NLP („reflectarea” de exemplu) sau pur și simplu necesității individului de a se concentra pe observarea unui interlocutor de la care are ce învăța;
• una din concluziile unei meta-analize privind eficiența NLP, care va fi detaliată în cele ce urmează, a fost că orice program intensiv de dezvoltare personală care durează 21 de zile, așa cum s-a realizat într-un studiu, are mari șanse să dea rezultate, indiferent de plauzibilitatea conceptele și ideilor pe care se bazează; o explicație ar putea fi faptul că într-o interacțiune terapeut-pacient, ambii au așteptări ridicate în privința reușitei programului, de aceea sunt motivați să investească resurse pentru a obține realmente rezultate benefice (1)
• programul NLP oferă iluzia unei schimbări majore a sinelui, tentând numeroase persoane cu presupusele efecte benefice asupra dezvoltării personale și chiar a terapiei; în realitate este un curent  ale cărui efecte secundare sunt încă necunoscute
• dacă NLP ar avea într-adevăr rezultatele pe care le pretinde, acestea ar revoluționa domeniul neuroștiințelor și al psihoterapiei, devenind practica principală în terapie, ori acest lucru nu s-a întâmplat până acum (3)
• nu există o cale rapidă de a ne schimba psihicul, așa cum pretinde că o poate face NLP (1)
• studiile nu au reușit să demonstreze teoria NLP conform căreia oamenii ar avea un mod anume de a-și reprezenta realitatea, respectiv sistemul primar de reprezentare

Este validitatea NLP demonstrată?

În ciuda popularității ridicate și a utilizării programului de neuroprogramare lingvistică pe scară largă (companii de renume, școli, universități, armată, NASA), în manualele academice din domeniul psihologiei și al neuroștiințelor nu este prezentat acest curent. În plus, prea puține referiri s-au făcut în literatura de specialitate la dovezile științifice care să susțină fundamentele teoretice și rezultatele pe care pretinde că le obține acest program. Mai mult decât atât, Richard Bandler, unul dintre fondatori, a considerat NLP-ul o artă și nu o știință, de aceea nici nu a încercat să demonstreze empiric afirmațiile lor.

Meta-analiză a tuturor studiilor privind NLP

În 2010 un cercetător polonez, Tomasz Witkowski, a publicat o meta-analiză a tuturor studiilor științifice care au urmărit demonstrarea eficienței NLP. O bază de date cu toate aceste articole din întreaga lume a fost realizată de Universitatea din Bielefeld din Germania, fiind considerată cea mai cuprinzătoare sursă de informare în privința NLP-ului. Dintr-un total de 315 studii publicate în perioada 1974-2009 care făceau referire la NLP, doar 33 dintre acestea au luat în considerare atât teoria pe care se bazează, cât și ipotezele formulate de susținătorii acestui program (restul de articole au fost considerate irelevante din punct de vedere al aportului empiric pentru analiză).

Din cele 33 de studii rămase și analizate detaliat:

• 9 studii au obținut rezultate favorabile pentru NLP (27, 3%)
• 18 studii au demonstrat lipsa de validitate a NLP (54,5%)
• 6 studii au ajuns la rezultate contradictorii (18, 2%)

Din aceste trei categorii, cea a studiilor care au invalidat principiile și procedurile NLP au avut calitatea cea mai ridicată a metodologiei experimentale de realizare, prin urmare acestea oferă gradul cel mai mare de credibilitate a rezultatelor. În plus, aceste studii au putut fi replicate, obținându-se aceleași rezultate.

Concluziile

Concluzia meta-analizei este că neuroprogramarea lingvistică nu a fost întemeiată pe baza unor dovezi empirice, având în vedere că mai mult de jumătate din studiile realizate în domeniu nu susțin validitatea ideilor pe care le are la bază și nici presupozițiilor legate de modul în care acționează. Au fost invalidate ipotezele NLP conform cărora oamenii ar utiliza un sistem de reprezentare principal în situații diferite și că mișcarea ochilor ar putea ajuta la identificarea unui astfel de sistem de reprezentare.

Trecând prin toate aceste studii, T.  Witkowski a observat un anumit trend în istoricul cercetării NLP: majoritatea studiilor au fost realizate în anii '80 și puțin la începutul anilor '90, după care numărul lor a scăzut considerabil, orientându-se spre testarea unor concepte secundare sau plecând de la premisa că NLP este într-adevăr validă. Autorul sugerează însă că lumea științifică și-a pierdut interesul față de NLP atunci când a observat că nu este susținut de dovezile științifice.

O altă observație a cercetătorului în urma analizei pe care a realizat-o a fost că baza de date este folosită preponderent de cei care susțin NLP ca un argument al cercetării care s-a realizat în domeniu, fără să știe că de fapt majoritatea studiilor indică de fapt contrariul: lipsa de validitate a principiilor și metodelor de schimbare propuse de NLP.

Rezultatele acestei meta-analize au fost în acord cu rezultatele obținute de alte analize sistematice realizate anterior. (3), (6)

În ciuda lipsei de dovezi privind eficiența, neuroprogramarea lingvistică continuă să câștige noi adepți, atrași mai ales de ideea obținerii în mod rapid și simplu a unei schimbări care să îi ducă spre succes. NLP a devenit o afacere extrem de profitabilă, oferind clienților din lumea întreagă traininguri, programe de dezvoltare personală și ședințe de terapie.