Nașterea în maternitățile baby friendly (prietene cu copilul)

În paralel cu creșterea numărului de cezariene la cerere și a tendinței de a da un caracter medical nașterii, în ultimii ani există un curent care își face tot mai simțită prezența și care pune un accent mai mare pe aspectul natural al nașterii, pe necesitatea și importanța alăptării și pe asigurarea condițiilor care să ofere nou-născutului un start optim în viață.

Ideea nașterii într-o maternitate baby friendly se înscrie în acest trend și este astăzi foarte popular, inclusiv în România, chiar dacă nu la același nivel ca în Occident. Ce înseamnă însă conceptul de baby friendly, de ce era nevoie de el şi unde putem beneficia de servicii medicale care respectă acest concept?

Ce este o maternitate baby friendly?

În 1991 UNICEF și Organizaţia Mondială a Sănătăţii au lansat inițiativa transformării spitalelor și maternităților din întreaga lume în centre „baby friendly” (în traducere „prietene cu copilul”) care să susțină și să promoveze alăptarea, pentru a reduce astfel mortalitatea infantilă. În urma numeroaselor studii s-a demonstrat faptul că laptele matern este în majoritatea cazurilor alimentul cel mai bun pentru copii, inclusiv pentru cei prematuri.

Scopul unei maternități baby friendly

De ce a apărut necesitatea unor spitale și maternități „baby friendly”? Pentru că este foarte importantă informarea, susținerea și ajutorul concret oferit mamelor în privința alăptării din partea sistemului de sănătate, prin personalul medical și a condițiilor oferite pentru alăptare.

Alăptarea copilului este o activitate pe care mamele o învață, iar uneori începutul nu e deloc ușor, mai ales atunci când se confruntă cu dureri la nivelul sânilor, după ce au trecut printr-o cezariană sau când copilul refuză să fie alăptat.

Alăptarea nou-născuților s-a dovedit a fi benefică nu doar asupra sănătăţii pe termen lung a copiilor, dar şi a mamelor. La copii s-a observat rolul preventiv al laptelui matern împotriva infecţiilor respiratorii, dermatitei atopică, diabetului etc. În urma unei meta-analize a studiilor realizate privind  efectul alăptării asupra obezităţii la copii s-a ajuns la concluzia că bebeluşii hrăniţi cu lapte matern au şanse mai mici de a deveni obezi decât cei hrăniţi cu lapte praf. Cu cât copilul este alăptat pentru o perioadă mai lungă de timp, cu atât are şanse mai mari de a avea o greutate corporală normală. (1)
Mamele care alăptează imediat după naștere se recuperează în general mai bine, au șanse mai mari de a ajunge la greutatea de dinainte de sarcină și un risc mai mic de a dezvolta cancer de sân sau ovarian. (2)

Condițiile respectate de o maternitate baby friendly

Pentru ca o maternitate sau spital să obțină și să-și păstreze acreditarea de „prieten cu copilul”, acestea trebuie să îndeplinească 10 condiții, care se referă la:
1. Existența unei politici scrise privind alăptarea, care să fie cunoscută personalului și să fie afișată la vedere
2. Instruirea personalului în vederea implementării acestei politici
3. Informarea mamelor despre beneficiile alăptării
4. Promovarea necesității de a alăpta nou-născutul în primele cinci minute după naștere sau imediat după ce mama este fizic în stare (dacă nașterea a avut loc prin cezariană)
5. Sprijinul concret oferit de personalul medical mamelor în învățarea alăptării și a metodelor de menținere a lactației
6. Hrănirea nou-născuților exclusiv cu lapte matern (doar dacă indicațiile medicale sunt altele)
7. Încurajarea sistemului rooming in (nou-născutul nu stă separat de mamă, în salonul rezervat bebelușilor, ci în aceeași cameră cu ea, încă de la naștere)
8. Susținerea alăptării la cererea bebelușului
9. Nu se recomandă utilizarea suzetelor sau a tetinelor în hrănirea nou-născuților, pentru a evita interferența cu alăptarea
10. Sprijinirea dezvoltării grupurilor de suport pentru alăptare și informarea mamelor despre existența acestora (3), (4)
 

Maternităţi baby friendly în România

La nivel mondial există centre „prietene cu copilul” în aproximativ 152 de țări. Și în România sunt o serie de maternităţi şi spitale din ţară care au primit deja sau sunt în curs de a primi acreditarea de a fi maternități baby friendly. (5)

Inițiativa UNICEF a fost introdusă în România în 1996. Dincolo de scopul principal de a promova și susține alăptarea, proiectul a avut și alte obiective adiacente: îmbunătățirea alimentației mamelor și a copiilor și scăderea abandonului nou-născuților în spitale. În 2008 existau deja 35 de spitale și maternități care adoptaseră politica baby friendly și tot mai multe s-au arătat interesate de această acreditare. Pe termen lung obiectivul este ca toate maternitățile din România să devină „prietene cu copilul”. 

În prezent există 29 de maternități publice și 3 maternități private acreditate, iar 3 îndeplinesc doar parțial criteriile necesare (acestea sunt considerate a fi „angajate să devină” baby friendly). (6), (7)

Nașterea baby friendly

Dincolo de condițiile, informațiile și suportul oferit de o maternitate „prietenă cu copilul”, există și alți factori legați de naștere și de perioada imediat următoare care sunt benefici pentru sănătatea nou-născutului, dar care nu sunt stipulați în criteriile acreditării unei maternități baby friendly.

Travaliul este benefic pentru copil, având numeroase efecte pozitive inclusiv pentru cei care se nasc prin cezariană, după ce mama a trecut prin travaliu. Când organismul mamei se pregătește pentru naștere, anumiți hormoni sunt secretați pentru a o ajuta să facă față durerilor. Simultan sunt stimulate și glandele adrenale ale copilului să secrete catecolamine, substanțe chimice care generează stresul fetal. Acesta acționează pe mai multe niveluri, ajutând copilul să depășească eficient tranziția din uterul mamei spre lumea exterioară, prin:

• menținerea plămânilor expandați pe durata nașterii, ceea ce îl ajută să elimine lichidul amniotic și apoi să respire
• intensificarea fluxului sanguin către organele vitale (creier, inimă, rinichi)
• creșterea energiei nou-născutului, ceea ce îl ajută să reziste până când este alăptat (8)

Tăierea cordonului ombilical la 2-3 minute după naștere sau când acesta nu mai pulsează se pare că ar crește nivelul de fier din sângele nou-născutului, a arătat o meta-analiză realizată de Institutul Cochrane. Deși nu a fost stabilit timpul necesar de așteptare până la tăierea cordonului, studiile fiziologice au arătat că la un minut după naștere aproximativ 80 ml de sânge sunt transferați din placentă în organismul copilului și până la 100 ml la 3 minute după naștere. (9)

Imediat după naştere, așezarea copilului pe pieptul mamei, în contact direct cu pielea (skin-to-skin) este considerată și ea benefică pentru nou-născut. În acest fel bebeluşul se linişteşte după trauma naşterii, beneficiază de căldura corpului mamei şi în acelaşi timp preia din bacteriile “bune” de pe pielea ei, care îl vor proteja împotriva infecţiilor. Când nașterea are loc prin cezariană, iar starea mamei nu permite așezarea nou-născutului pe pieptul ei, în unele cazuri se pune copilul pe pieptul tatălui. Contactul skin to skin se recomandă să fie repetat și mai târziu după naștere, mai ales în cazul prematurilor, care se refac astfel mult mai rapid. (10)

Este încurajată alăptarea la sân cât mai aproape de momentul venirii pe lume a bebeluşului și până la o oră maximum. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea sugarului până la cel puțin 6 luni. În maternitățile baby friendly nu este permisă oferirea de mostre de lapte praf părinţilor pentru că se consideră că acest lucru ar putea descuraja mamele să alăpteze copiii la sân.

Din păcate nu toate aceste aspecte sunt luate în considerate în maternitățile din România, nici în cele private, nici în cele acreditate a fi „prietene cu copilul”. În aceste condiții mama este cea care e bine să se informeze și să solicite, acolo unde este posibil, punerea lor în aplicare.