Meloterapia - Terapia prin muzica

Ce este meloterapia?

Meloterapia sau terapia prin muzică este o formă de psihoterapie care utilizează muzica în diferite forme și moduri pentru a îmbunătăți starea de sănătate fizică și mentală a individului. Terapeuții folosesc muzica pentru că este o formă de stimulare senzorială, care are efecte asupra psihicului (relaxare, dezvoltarea și îmbunătățirea unor abilități, exprimarea emoțiilor și sentimentelor într-o maniera non-verbală) și stării fizice (recuperare fizică, îmbunătățirea mișcării). Meloterapia este utilizată fie ca tratament de sine stătător, fie ca metodă complementară, alături de un tratament convențional. (1), (2), (3)

Terapia prin muzică nu are o istorie foarte lungă, chiar dacă beneficiile muzicii au fost recunoscute din antichitate, de filosofii perioadei. Începuturile meloterapiei datează din perioada celui de-al doilea război mondial, când medicii au considerat că muzica poate fi utilizată în tratarea soldaților care suferiseră traume și șocuri în urma exploziilor din război. (4)

În ultimul timp muzica și efectul său asupra creierului uman și a organismului în general au început să fie din ce în ce mai studiate, pentru că oamenii de știință au ajuns la concluzia că acestea sunt mult prea puțin înțelese. Studiile realizate până în prezent au demonstrat că există o diferență semnificativă în ceea ce privește rezultatele la testele academice între elevii și studenții care sunt antrenați în muzică și cei care nu sunt, în sensul că primii obțin rezultate mult mai bune decât ceilalți. Un alt studiu a arătat faptul că muzica pe care o ascultăm are rolul de a activa spontan acele zone ale creierului legate de reprezentarea spațiului. La nivelul oragismului muzica are capacitatea de a acționa asupra circulației sângelui: la pacienți care sufereau de boli vasculare și care au ascultat muzică pe placul lor s-a înregistrat o dilatare semnificativă a vaselor de sânge. (5), (6)

Cum funcționează meloterapia?

Terapia prin muzică presupune mai multe forme de realizare, care merg de la simpla ascultare de muzică, până la a crea muzică. Forma sub care se realizează terapia ține foarte mult de problema care trebuie tratată, de scopul terapiei, dar și de posibilitățile pacientului (creativitatea, abilități artistice, posibilitatea ca acestea să fie afectate de boli neuro-psihologice etc.).

• Improvizarea - presupune ca pacientul să se exprime liber, spontan, prin crearea de linii melodice, fie singur, fie împreuna cu terapeutul sau grupul de terapie. De obicei i se cere pacientului să exprime prin muzică sentimentele pe care le trăiește, evenimentele, situațiile și persoanele importante pentru el. Improvizarea se aplică pentru acele persoane care doresc să își dezvolte creativitatea, comunicarea, spontaneitatea.
• Interpretarea - pacientul cântă, fie vocal, fie la anumite instrumente, melodii deja existente. Se aplică celor care vor să-și dezvolte capacitatea de învățare, memoria, celor care au probleme de fluență în comunicare sau dificultăți de adaptare (atunci când interpretarea se realizează în grup). Instrumentele muzicale sunt indicate celor au dificultăți de coordonare motorie, persoanelor  impulsive sau copiilor, pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine lumea obiectelor.
• Compoziția - are o natură mai tehnică; pacientului i se solicită să scrie versuri, să compună melodii, să realizeze videoclipuri muzicale. Este similară cu compoziția în sensul că ajută pacientul să îți exprime liber emoțiile, grijile, temerile etc.
• Ascultarea de muzică - are o largă utilizare, pe fondul acesteia putând fi realizate discuții despre sentimentele și reacțiile trezite de muzică, dar și diferite activități: meditație, relaxare, asocieri libere etc. Prin ascultarea de muzică se dorește trecerea peste unele bariere care împiedică verbalizarea și exprimarea.

Aceste forme de terapie se pot combina, iar terapia se poate realiza fie individual, fie în cadrul unui grup. (1)

Argumente pro și contra

Meloterapia este o formă de terapie care presupune exprimarea pacientului într-o formă non-verbală, fiind similară din acest punct de vedere terapiei prin arta sau terapiei prin dans. Deși unele efecte benefice ale muzicii sunt unanim acceptate, terapia prin muzică are atât beneficicii, cât și contraindicații. Iată câteva dintre acestea:

Argumente pro

• Prin intermediul muzicii se poate crea un mediu confortabil și sigur pentru pacient, iar efectele negative sunt aproape inexistente dacă terapeutul este o persoană bine instruită, care cunoște mecanismul terapeutic al muzicii (2)
• Muzica este o formă de tratament care nu este costisitoare și este disponibilă oricui dorește să o încerce (7)
• Terapia prin muzică se adresează unei palete largi de pacienți, de la copii la bătrâni, de la persoane sănătoase, la bolnavi care suferă de tulburări de motricitate sau de afecțiuni psihice. (8)
• Cercetarile au arătat că muzica stimulează creierul să producă acele substanțe care ne fac să ne simțim bine, respectiv eliberarea de dopamină în creier (9)
• Meloterapia oferă posibilitatea de exprimare fără a folosi cuvintele, atât persoanelor sănătoase, cât și celor care suferă de tulburări psihice, pentru care este mult mai dificil să se exprime verbal (10)

Argumente contra

• Dacă muzica aleasă nu este adecvată nevoilor sau vârstei pacientului, terapia poate duce la efecte nedorite sau la o accentuare a simptomelor de anxietate, depresie, sentimente negative etc. (8)
• Terapia prin muzica este contraindicaă (sau ar trebui să fie aplicată cu precauție) în cazul celor care suferă de epilepsie indusă acustic și tulburări de stres post-traumatic. (11)
• Muzica poate suprasolicita senzorial acele persoane care suferă de tulburări la nivel psihic, precum autismul, demența sau psihoza, ceea ce, în unele cazuri, poate duce la reacții comportamentale agrsive. (12)
• Fiecare persoană interpretează muzica prin sistemul său propriu, subiectiv, de aceea uneori poate fi dificil pentru terapeut să aleagă muzica adecvată pentru pacientul său, pentru că nu poate prezice efectul pe care unele melodii îl pot avea asupra sa. Melodii care par a fi vesele pot fi asociate de către pacient cu evenimente triste, care în loc să îl relaxeze și să îl liniștească, îi pot amplifica  anxietatea și neliniștea.
• Terapeutul trebuie să fie foarte atent și la conținutul muzicii pe care pacientul îl ascultă, pentru că știm foarte bine că de multe ori refrenul sau părți din melodii ne rămân în memorie și revin obsesiv, indiferent dacă acea melodie ne place sau nu, dacă are un mesaj pozitiv sau unul negativ. În cazul unor persoane depresive sau care suferă, o melodie care aparent nu are legătură cu starea lor, le poate face rău dacă mesajul respectiv ajunge să fie integrat în modul lor de a gândi. (13)
• Unii critici consideră că ființa umană știe să aleagă intuitiv acei stimuli pozitivi și să se ferească de cei negativi, care îi pot face rău; muzica este unul dintre stimulii pe care îi alege pentru că știe că muzica o poate relaxa, liniști, îi poate aduce acele emoții pozitive de care are nevoie. Cu alte cuvinte, nu muzica ne face bine, ci răspunsul nostru emoțional ne ajută în îmbunătățirea stării de spirit sau de sănătate. (6)

Efectul terapeutic al meloterapiei - Ce arată studiile?

Terapia prin muzică a fost și este încă intens studiată. Oamenii de știință au mers mai departe de efectul relaxant și calmant pe care muzica îl oferă celui care o ascultă și au încercat să vadă ce se intâmplă în cazul în care terapia prin muzică este aplicată unor bolnavi care suferă de diverse afecțiuni. Rezultatele pe care le-au obținut au fost fie contradictorii, fie pozitive, însă insuficiente, fie negative. De aceea concluzia generală este că cercetarea trebuie să continue și să fie amplificată pentru ca rezultatele să fie unanim acceptate.

 Iată cateva categorii de afecțiuni și tulburări și modul în care studiile au arătat că meloterapia acționează asupra lor:

Terapia prin muzică pentru anxietate

Terapia prin muzică s-a dovedit a avea un potențial de reducere a anxietății pe care pacienții o experimentează înainte de intervenții și proceduri medicale. O meta-analiză realizată de institutul Cochrane a evaluat o serie de studii care au folosit „intervenții muzicale” ca substitut pentru sedativele administrate în mod obișnuit pentru reducerea anxietății înainte de operația chirurgicală. Deși nu toate au respectat o metodologie riguroasă de testare clinică, concluzia acestora a fost că meloterapia poate avea efecte benefice prin reducerea anxietății, liniștirea și calmarea pacienților, fără a produce efecte secundare, așa cum fac medicamentele și sedativele. (14)

Terapia prin muzică pentru schizophrenie și tulburări asemănătoare

Studiile din această arie au arătat că dacă sunt realizate suficiente ședințe de meloterapie, muzica poate fi benefică pentru îmbunătățirea stării mentale a acestor bolnavi. Aceasta nu înseamnă însă că muzica poate vindeca tulburările respective. (15)

Terapia prin muzică pentru cancer

Meloterapia nu poate trata sau preveni nicio formă de cancer, însă poate avea efecte benefice în ceea ce privește starea de spirit a bolnavilor, reducerea anxietății și fricii sau ameliorarea efectelor adverse ale medicamentației convenționale (stările de greață, amețelile). În cazul copiilor bolnavi de cancer studiile au arătat că prin terapia prin muzică aceștia devin mai comunicativi și mai cooperanți față de tratament. De asemenea, într-un studiu, copiii bolnavi de leucemie care au ascultat muzică în timpul unei puncții lombare au experimentat o durere mai mică și au avut un nivel mai mic al bătăilor inimii și al ritmului bătăilor inimii decât cei care nu au ascultat muzică. Terapia prin muzică nu are însă efecte asupra stării de oboseală, iar în ceea ce privește durerea, rezultatele sunt insuficiente și contradictorii. (3)

Terapia prin muzică pentru autism

În ceea ce privește copiii cu autism, pentru care comunicarea este foarte dificilă și care au probleme de comportament, terapia prin muzică ar putea fi o potențială alternativă. Trei studii au fost analizate de cercetătorii de la institutul Cochrane, care au arătat un efect al meloterapiei superior efectului placebo în cazul acestor copii, însă rezultatele obținute nu pot fi încă generalizate din cauza numărului mic de subiecți și a unor metode experimentale care ar trebui îmbunătățite. De aceea, și în acest domeniu este nevoie de cercetări suplimentare. (16)

Terapia prin muzică pentru recuperarea în urma atacului de cord

Un studiu realizat pe pacienți care suferiseră recent un atac de cord a arătat faptul că expunerea la muzică nu doar că le-a grăbit perioada de recuperare fizică, dar a avut efecte pozitive și asupra funcțiilor cognitive. (6)

Terapia prin muzică pentru durere

În cadrul unei analize a studiilor privind metodele convenționale și alternative de reducere a durerii nașterii, o serie de tratamente și remedii au fost luate în considerare. Terapia prin muzică a avut rezultate contradictorii: în unele studii ascultarea unei muzici liniștite în timpul ultimului trimestru de sarcină și înainte de naștere nu a avut efecte de relaxare sau de reducere a nevoii de a lua anestezice pentru durere, în timp ce în alte studii ascultarea muzicii a redus semnificativ durerile nașterii și a crescut nivelul de satisfacție al proaspetelor mămici. Pentru că nu există încă un consens în ceea ce privește efectul muzicii în obstretică, sunt necesare studii suplimentare. (17)
O altă analiză a luat în calcul tratamentul prin muzică pentru durere la modul general. Deși rezultatele au arătat o reducere a durerii și a nevoii pacienților de a lua calmante, cercetătorii nu sunt convinși de relevanța și de magnitudinea pe care un tratament bazat pe muzică o poate avea în managementul durerii, de aceea, și în aces caz, este nevoie de studii suplimentare. (18)