Respiratia grea sau Dispneea cardiaca
Autor: Centrele de Excelenta ARES
Dispneea reprezinta senzatia de respiratie dificila, definita subiectiv prin senzatia de "lipsa de aer", iar obiectiv, prin tulburarea frecventei, amplitudinii si/sau a ritmului miscarilor respiratorii. Dispneea ocupa printre primele locuri in simptomele cardiace care atrage atentia de la inceput asupra unei boli cardiovasculare.
Dispneea poate fi de origine bronhopulmonara, otorinolaringologica, neurologica, metabolica sau cardiaca. Printre cauzele bronhopulmonare se gasesc afectiunile bronsice (astm, bronsita cronica, prezenta unui corp strain sau a unei tumori pe bronhii), afectari pulmonare (edem acut, infectie sau tumora a plamanului, embolie pulmonara), anomalii ale pleurei (pleurezie, pneumotorax) sau ale custii toracice (scolioza grava) jenand miscarile plamanului. Cauzele otorinolaringologice sunt mai ales laringitele la copil, tumori le laringelui la adult. Cauzele neurologice sunt, in principal, coma si unele boli ale sistemului nervos. Printre cauzele metabolice, poate fi vorba de o diminuare a oxigenarii tesuturilor, cum ar fi in cursul hemoragiilor.
Vizand bolile cardiace, dispneea demasca cel mai frecvent insuficienta cardiaca.
Dispneea de efort este primul semn de insuficienta cardiaca. Initial apare la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedand sau ameliorandu-se la intreruperea efortului; examenul clinic remarca tahipnee si reducerea amplitudinii miscarilor respiratorii.
Dispneea de repaus cu ortopnee este o forma mai grava de insuficienta cardiaca stanga, debitul cardiac neputand fi asigurat nici in repaus. Bolnavul sta in pozitie sezanda cu capul pe doua, trei perne, prezentand polipnee inspiratorie.
Dispneea paroxistica nocturna reprezinta o forma acuta de insuficienta cardiaca stanga, care poate sa apara in infarct miocardic acut, valvulopatii (stenoza mitrala, stenoza aortica), hipertensiunea arteriala, aritmii paroxistice (tahicardie ventriculara, fibrilatie,flutter atrial). Acest tip de dispnee este mai frecventa noaptea, dar poate aparea si ziua si poate fi declansata de eforturi fizice, regim hipersodat,etc
Astmul cardiac se manifesta prin dispnee marcata, frecvent nocturna, insotita de anxietate marcata. Pacientul prezinta tuse, expectoratie, transpiratii care se amelioreaza prin pozitia ortopneica.
Edemul pulmonar acut este o forma agravata de dispnee paroxistica determinat frecvent de valori mari ale tensiunii arteriale si/sau patologie ale valvelor cardiac stangi, cu aparitia unui transudat hematic care inunda alveolele si caile respiratorii. Necesita tratament de urgenta bolnavul putand deceda prin asfixie datorita invadarii pulmonare cu aceste secretii.
Dispneea Cheyne-Stokes poate aparea uneori la bolnavii cu insuficienta ventriculara stanga. Apare frecvent nocturn, bolnavul trezindu-se in perioada de apnee, ceea ce determina o insomnie rebela. Daca dispneea apare in timpul zilei, ea determina intreruperea vorbirii, pacientul putand chiar sa-si piarda cunostinta.
Daca respiratia este dificila, la efort ulterior in repaus acesta denota progresia insuficientei cardiace. Impune evaluarea functiei cardiace ( frecvent ecografie cardiaca) si tratament corespunzator.
Dispneea poate fi de origine bronhopulmonara, otorinolaringologica, neurologica, metabolica sau cardiaca. Printre cauzele bronhopulmonare se gasesc afectiunile bronsice (astm, bronsita cronica, prezenta unui corp strain sau a unei tumori pe bronhii), afectari pulmonare (edem acut, infectie sau tumora a plamanului, embolie pulmonara), anomalii ale pleurei (pleurezie, pneumotorax) sau ale custii toracice (scolioza grava) jenand miscarile plamanului. Cauzele otorinolaringologice sunt mai ales laringitele la copil, tumori le laringelui la adult. Cauzele neurologice sunt, in principal, coma si unele boli ale sistemului nervos. Printre cauzele metabolice, poate fi vorba de o diminuare a oxigenarii tesuturilor, cum ar fi in cursul hemoragiilor.
Vizand bolile cardiace, dispneea demasca cel mai frecvent insuficienta cardiaca.
Dispneea de efort este primul semn de insuficienta cardiaca. Initial apare la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedand sau ameliorandu-se la intreruperea efortului; examenul clinic remarca tahipnee si reducerea amplitudinii miscarilor respiratorii.
Dispneea de repaus cu ortopnee este o forma mai grava de insuficienta cardiaca stanga, debitul cardiac neputand fi asigurat nici in repaus. Bolnavul sta in pozitie sezanda cu capul pe doua, trei perne, prezentand polipnee inspiratorie.
Dispneea paroxistica nocturna reprezinta o forma acuta de insuficienta cardiaca stanga, care poate sa apara in infarct miocardic acut, valvulopatii (stenoza mitrala, stenoza aortica), hipertensiunea arteriala, aritmii paroxistice (tahicardie ventriculara, fibrilatie,flutter atrial). Acest tip de dispnee este mai frecventa noaptea, dar poate aparea si ziua si poate fi declansata de eforturi fizice, regim hipersodat,etc
Astmul cardiac se manifesta prin dispnee marcata, frecvent nocturna, insotita de anxietate marcata. Pacientul prezinta tuse, expectoratie, transpiratii care se amelioreaza prin pozitia ortopneica.
Edemul pulmonar acut este o forma agravata de dispnee paroxistica determinat frecvent de valori mari ale tensiunii arteriale si/sau patologie ale valvelor cardiac stangi, cu aparitia unui transudat hematic care inunda alveolele si caile respiratorii. Necesita tratament de urgenta bolnavul putand deceda prin asfixie datorita invadarii pulmonare cu aceste secretii.
Dispneea Cheyne-Stokes poate aparea uneori la bolnavii cu insuficienta ventriculara stanga. Apare frecvent nocturn, bolnavul trezindu-se in perioada de apnee, ceea ce determina o insomnie rebela. Daca dispneea apare in timpul zilei, ea determina intreruperea vorbirii, pacientul putand chiar sa-si piarda cunostinta.
Daca respiratia este dificila, la efort ulterior in repaus acesta denota progresia insuficientei cardiace. Impune evaluarea functiei cardiace ( frecvent ecografie cardiaca) si tratament corespunzator.