Palpitatiile - un simptom atat de frecvent
Autor: Centrele ARES
Palpitatiile sunt un simptom des intalnit, descrise ca batai ale inimii pe care bolnavii le simt si ii incomodeaza, determinate de schimbari ale frecventei si/sau ale ritmului cardiac. Ele pot fi un semn de afectare cardiaca sau pot sa apara si la indivizi normali dupa eforturi fizice mari, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente, stress.
Cauzele palpitatiilor
Cardiace : tulburari de ritm : extrasistole supraventriculare, ventriculare, tahicardii paroxistice supraventriculare şi ventriculare, flutterul atrial, fibrilaţia atrială, tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara, boala de nod sinusal, etc. Palpitatiile pot apare pe cord indemn sau pe teren patologic : insuficienta cardiaca, valvulopatii ( stenoze, insuficiente valvulare, malformatii cardiace, etc)
Cauze extracardiace mai frecvente : dereglari endocrine (hipertiroidia, feocromocitomul, menopauza), medicamente (adrenalina, efedrina, tiroxina, miofilina), toxice (alcool, ceai, cafea, cacao, tutun), efort fizic, stresuri psihice, emoţii puternice.
Palpitatiile pot fi descrise de pacient in diferite moduri, cum ar fi "strivire", "zbatere" sau "falfait", iar in majoritatea cazurilor va fi evident ca acuzele constau intr-o senzatie de tulburare a batailor inimii. Sensibilitatea la modificarile activitatii cardiace a diferitilor indivizi difera foarte mult. Pacientii cu boli cardiace organice si cu tulburari cronice ale frecventei cardiace, ritmului sau volumului-bataie tind sa se obisnuiasca cu aceste anomalii si adeseori sunt mai putin sensibili in asemenea situatii decat pacientii normali.
Importanta palpitatiilor:
Sunt palpitatii care au o durata foarte scurta ( secunde ) si care nu au simptome de insotire ( stare generala influentata, cu dispnee, durere retrosternala, ametela, astenie ). In general acestea au corespondent EKG extrasistole ( atriale sau ventriculare ) izolate si nu pun viata in pericol, mai ales daca ele survin pe un cord sanatos.
Durata mai lunga a palpitatiilor ( zeci de minute, ore, zile ) pot insemna tulburari mai grave ale ritmului cardiac ( fibrilatie atriala, flutter atrial, tahicardie paroxistica supraventriculara, boala de nod sinusal, etc ) pentru care pacientul trebuie sa se prezinte neaparat la medical cardiolog pentru tratament de specialitate. Ritmul palpitatiilor poate fi regulat sau neregulat, cu simptome de insotire tolerate diferit de fiecare pacient. Survenite pe un cord patologic sunt necesar de investigat.
Abordarea pacientului cu palpitatii Investigatia primara necesara este electrocardiograma (EKG) pentru a vedea tipul aritmiei.
Ulterior metoda de evaluare a unui pacient cu palpitatii este monitorizarea continua (Holter EKG), in special daca palpitatiile apar zilnic. Pentru indivizii cu simptome mai putin frecvente, o varietate de aparate pot fi purtate mai multe zile si activate de pacient in momentul cand resimte palpitatiile. Trebuie reamintit ca multi pacienti au neregularitati asimptomatice ale ritmului cardiac.
Testul de efort este uneori de valoare, pentru a reasigura atat pacientul, cat si medicul ca efortul sustinut nu produce o aritmie ingrijoratoare. In general, aritmiile care dispar in timpul efortului sunt mai probabil sa fie benigne fata de cele care apar la efort.
Studiul electrofiziologic si ablatia cu unde de radiofrecventa poate fi tratmentul curativ modern al episoadelor repetate de tahicardie paroxistica supraventriculara sau fibrilatie, flutter atrial.hipoglicemia, simptomele de menopauza sau starile de anxietate.
Cauzele palpitatiilor
Cardiace : tulburari de ritm : extrasistole supraventriculare, ventriculare, tahicardii paroxistice supraventriculare şi ventriculare, flutterul atrial, fibrilaţia atrială, tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara, boala de nod sinusal, etc. Palpitatiile pot apare pe cord indemn sau pe teren patologic : insuficienta cardiaca, valvulopatii ( stenoze, insuficiente valvulare, malformatii cardiace, etc)
Cauze extracardiace mai frecvente : dereglari endocrine (hipertiroidia, feocromocitomul, menopauza), medicamente (adrenalina, efedrina, tiroxina, miofilina), toxice (alcool, ceai, cafea, cacao, tutun), efort fizic, stresuri psihice, emoţii puternice.
Palpitatiile pot fi descrise de pacient in diferite moduri, cum ar fi "strivire", "zbatere" sau "falfait", iar in majoritatea cazurilor va fi evident ca acuzele constau intr-o senzatie de tulburare a batailor inimii. Sensibilitatea la modificarile activitatii cardiace a diferitilor indivizi difera foarte mult. Pacientii cu boli cardiace organice si cu tulburari cronice ale frecventei cardiace, ritmului sau volumului-bataie tind sa se obisnuiasca cu aceste anomalii si adeseori sunt mai putin sensibili in asemenea situatii decat pacientii normali.
Importanta palpitatiilor:
Sunt palpitatii care au o durata foarte scurta ( secunde ) si care nu au simptome de insotire ( stare generala influentata, cu dispnee, durere retrosternala, ametela, astenie ). In general acestea au corespondent EKG extrasistole ( atriale sau ventriculare ) izolate si nu pun viata in pericol, mai ales daca ele survin pe un cord sanatos.
Durata mai lunga a palpitatiilor ( zeci de minute, ore, zile ) pot insemna tulburari mai grave ale ritmului cardiac ( fibrilatie atriala, flutter atrial, tahicardie paroxistica supraventriculara, boala de nod sinusal, etc ) pentru care pacientul trebuie sa se prezinte neaparat la medical cardiolog pentru tratament de specialitate. Ritmul palpitatiilor poate fi regulat sau neregulat, cu simptome de insotire tolerate diferit de fiecare pacient. Survenite pe un cord patologic sunt necesar de investigat.
Abordarea pacientului cu palpitatii Investigatia primara necesara este electrocardiograma (EKG) pentru a vedea tipul aritmiei.
Ulterior metoda de evaluare a unui pacient cu palpitatii este monitorizarea continua (Holter EKG), in special daca palpitatiile apar zilnic. Pentru indivizii cu simptome mai putin frecvente, o varietate de aparate pot fi purtate mai multe zile si activate de pacient in momentul cand resimte palpitatiile. Trebuie reamintit ca multi pacienti au neregularitati asimptomatice ale ritmului cardiac.
Testul de efort este uneori de valoare, pentru a reasigura atat pacientul, cat si medicul ca efortul sustinut nu produce o aritmie ingrijoratoare. In general, aritmiile care dispar in timpul efortului sunt mai probabil sa fie benigne fata de cele care apar la efort.
Studiul electrofiziologic si ablatia cu unde de radiofrecventa poate fi tratmentul curativ modern al episoadelor repetate de tahicardie paroxistica supraventriculara sau fibrilatie, flutter atrial.hipoglicemia, simptomele de menopauza sau starile de anxietate.