Leucoreea

Leucoreea este un termen medical care descrie o secretie vaginala groasa, aderenta, alb-galbuie. Exista multiple cauze ale leucoreei, cea mai frecventa fiind dezechilibrul estrogenic. Cantitatea de secretie poate creste in infectiile vaginale sau bolile cu transmitere sexuala si poate dispare si reapare ocazional. Poate fi un simptom nonpatologic al conditiilor inflamatorii ale vaginului sau cervixului.

Leucoreea vaginala nu este anormala dar se modifica in cadrul infectiilor, neoplaziilor si a dezechilibrelor hormonale. Uneori apare inainte de prima menstruatie, fiind considerata un semn al pubertatii. Scurgerile vaginale sunt normale la toate femeile. Cantitatea leucoreei in cazurile fiziologice este atit de mica, incit nu este observata de femeie si nu determina disconfort. Dar in cazurile in care leucoreea este abundenta, aceasta este recunoscuta de catre pacienta.

Leucoreea poate fi o problema incomoda pentru femeile care au activitati sociale sau in fata partenerului de viata. Femeile trebuie informate ca leucoreea este normala in majoritatea cazurilor si caracterizeaza umectarea normala a vaginului.

Femeia care prezinta secretie vaginala abundenta albicioasa va acuza si slabiciune generala, letargie. Secretia este groasa si lipicioasa, de culoare alba, aparuta intre menstre. Mai poate fi acompaniata de cefalee la unele femei. Datorita leucoreei frecvente, pacientele pot acuza dureri lombare.

In general, leucoreea fiziologica nu necesita tratament. In cazul unei secretii crescute acompaniata de simptome precum slabiciunea si pruritul, pacienta trebuie sa consulte un medic. Acesta ii poate prescrie un antibiotic sau antifungic. Majoritatea cazurilor nu necesita tratament si pot fi controlate doar prin modificarea stilului de viata si a igienei locale. O secretie apoasa cu struri de singe indica o neoplazie, fiind important ca femeia sa se prezinte la medic imediat pentru a se exclude cancerul din diagnostic.

Cauze si factori de risc

Vaginul sanatos

Vaginul serveste drept pasaj intre exteriorul corpului si organele reproductive interne la femeie. pH-ul vaginal este acid, descurajand aparitia infectiilor. Acest mediu acid este realizat de micro-organismele normale rezidente in vagin. Un vagin sanatos produce secretii pentru a se curata si regla, asa cum saliva curata si controleaza mediul cavitatii bucale. Aceste secretii vaginale sunt normale. Orice afectare a echilibrului delicat al secretiilor vaginale favorizeaza formarea unui mediu propice infectiilor.

Leucoreea vaginala normala

Secretia vaginala normala este un fluid de lubrifiere produs de vagin. Vaginul nu are glande, bazindu-se pe alte metode de lubrifiere. Transportul de plasma prin peretii vaginali este considerata principala sursa a leucoreei, alaturi de mucusul secretat de glandele Bartholin, localizate imediat inferior, la dreapta si stinga introitusului.

Compozitie

Secretia vaginala contine:

• apa
• piridina
• squalen
• uree
• acid lactic
• alcooli complecsi si glicoli
• cetone si aldehide
• lactobacili si bifidobacterii
• celule epiteliale si leucocite.

Toate femeile au secretii vaginale. Secretiile normale pot fi clare, tulburi albicioase si/sau galbui cind se usuca pe lenjerie. Pot contine struri albe si uneori fi subtiri si aderente. Modificarile secretiilor normale pot apare ca rezultat al numeroaselor cauze, incluzind ciclul menstrual, factorii de stres emotional si fizic, alimentatia, sarcina, folosirea medicamentelor – incluzind contraceptivele orale si excitantele sexuale.

Efectele ciclului menstrual

Ciclul menstrual afecteaza mediul vaginal. Femeia poate observa o umiditate crescuta genitala si secretii clare la mijlocul perioadei dintre menstruatii. pH-ul vaginului fluctueaza in timpul ciclului, fiind cel mai putin acid in zilele imediat inainte si dupa menstruatie. Infectiile sunt astfel cele mai frecvente in aceasta perioada.

Exista doua tipuri de leucoree: fiziologica si inflamatorie. Primul tip este descris de aproape toate femeile si este rezultatul mecanismelor de aparare ale corpului pentru restabilirea echilibrului chimic vaginal. De asemenea secretia pastreaza flexibilitatea vaginala si a tesuturilor adiacente. Apare cind nivelul estrogenic este crescut.

Leucoreea inflamatorie apare cind mucoasa vaginala este tumefiata si congestiva. Frecvent secretia galbui-albicioasa emana un miros neplacut, indicind o infectie. Acest tip de leucoree cuprinde si secretia vaginala cauzata de bolile cu transmitere sexuala sau postpartum (lohiile).

Principala cauza a leucoreei la femei este dezechilibrul hormonal. Se mai poate datora unor obiceiuri igienice neadecvate si a anemiei feriprive. Si femeile cu diabet zaharat pot prezenta leucoree abundenta. Leziunile vaginale pot declansa secretia albicioasa asociata cu prurit. Uneori indigestia si constipatia au ca rezultat o leucoree crescuta.

Leucorea datorata functionarii anormale a splinei

Leucoreea secundara pierderii functiei normale splenice este excesiva, alba si mucoida, similara albusului, datorata modificarilor patologice ale functiei deficitare digestive si de transport ale splinei. Este acompaniata de simptome precum:

• scaderea apetitului
• distensie abdominala
• emanciere
• slabiciune a membrelor inferioare
• edeme.

Semne si simptome

Leucoreea este un termen care descrie fluidele biologice continute sau eliminate de vagin. De fapt, leucoreea este un simptom si nu o boala. Subiectiv si obiectiv este expresia unei afectari functionale sau organice. Desi simptomul poate apare intr-o varietate de conditii constitutionale sau sistemice, cel mai adesea este consecinta unor leziuni ale organelor reproductive. Simptomul poate apare la orice virsta, in copilarie, in perioada reproductiva sau in menopauza si senescenta.

Desi leucoreea poate acompania diferite boli locale sau sistemice, este un simptom predominant intr-un grup particular de boli. Investigata atent poate conduce la descoperirea unor leziuni severe, cum sunt neoplasmele, sifilisul, tuberculoza sau alte boli.

Aceasta poate avea culoare, consistenta si miros diferite. In timp ce majoritatea secretiilor vaginale sunt normale si reflecta diferite stadii ale ciclului menstrual, unele pot fi rezultatul unei infectii, cum sunt cele cu transmitere sexuala.

Orice modificare a culorii sau a cantitatii si mirosului leucoreei poate fi un semn de infectie vaginala. Infectiile vaginale sunt foarte comune, majoritatea femeilor suferind de cel putin o infectie vaginala in timpul vietii.

Urmatoarele semne si simptome pot indica o infectie vaginala:

• scurgeri vaginale asociate de prurit, eritem local sau eruptii
• leucoree persistenta, abundenta
• senzatie de arsura a pielii in timpul urinarii
• secretie vaginala brinzoasa, galbuie, verzui-gri, urit mirositoare, cremoasa.

Clasificarea leucoreei

• ciclica – secretie vaginala groasa si alba, fara miros, apare la inceputul si la sfirsitul ciclului, fiind normala
• ovulatorie – secretie vaginala clara si lipicioasa, apare in timpul ovulatiei
• lichid amniotic sau ruptura membranelor fetale – secretie clara, modifica pH-ul vaginal peste 4,5 si apare in sarcina
• candida – secretie vaginala groasa, alba, brinzoasa, apare in infectia cu levuri, cervix inflamat
• trihomoniaza – secretie copioasa, verzuie, coagulata
• gonoree – secretie vaginala cremoasa alba sau galbuie, fara miros
• chlamidia – secretie vaginala purulenta, urat mirositoare
• vaginoza bacteriana – secretie subtire, gri-verzuie, cu miros de peste stricat.

Termenul de blenoree este folosit adesea pentru a descrie secretia de mucus din uretra si vagin, iar blenoragia descrie un exces al acestei secretii, referindu-se in mod special la secretia din gonoree.

Examenul fizic

Trebuie sa cuprinda vizualizarea vulvei, vaginului si a cervixului pentru a descoperi leziuni si/sau eritem si un examen bimanual pentru mase tumorale pelvine sau sensibilitatea la mobilizarea cervicala.

Diagnostic

In stabilirea diagnosticului etiologic in cazul unei leucoree abundente se recomanda efectuarea urmatoarelor proceduri:

• examenul frotiului proaspat al secretiei vaginale si cervicale, examenul cu cimp intunecat fiind uneori necesar
• frotiul colorat Giemsa
• culturi de rutina sau pe medii speciale
• evaluarea continutului celular prin microscopia frotiului, ca indicator al activitatii estrogenice
• biopsia poate fi recomandata pentru diagnostic histologic.
• determinarea pH-ului vaginal si cervical.

Frotiul secretiei vaginale

O mostra din secretia vaginala va fi preparata cu solutie salina sau hidroxid de potasiu, pe o lama de sticla si observata la microscopul optic.
Examenul microscopic al leucoreei fiziologice arata leucocite si celule epiteliale de descuamare a peretilor vaginali (culoarea albicioasa), lactobacili. Preparatul umed va fi inspectat pentru a observa trichomonas mobile, chlamidii sau gardnerella adesea acoperite de celule epiteliale grupate. Se adauga apoi 5% hidroxid de potasiu pentru a lega celulele sangvine ajutind in vizualizarea hifelor de candida si a sporilor.
Examinarea frotiului colorat Gram identifica diplococii gram-negativi, adesea bacteriile predominante si helmintii. Daca este posibil se va face cultura fluidului vaginal pe medii anaerobe si aerobe pentru a identifica patogenii bacterieni. Mediul thioglicolat este cel mai util in cultura organismelor Gardnerella.

Testarea pH-ului vaginal

pH-ul vaginului este normal acid (3,8-4,5). Scurgerile de lichid amniotic creste pH-ul la peste 4,5. De asemenea suprapopularea bacteriana, cum se intimpla in vaginoza bacteriana si trichomoniaza, poate creste pH-ul. Infectiile levurice nu modifica pH-ul vaginal.

Test PCR si de detectare rapida a Ag

Testul de amplificare a acizilor nucleici si a detectarii rapide a antigenilor efectuat pe o mostra din lichidul vaginal este indicat pentru diagnosticul trihomoniazei, cu timp de citire in 45 de minute.

Tratament

Terapia este ghidata in functie de etiologia leucoreei, cuprinzind doar modificari igieno-dietetice sau asociind sin tratament local si/sau sistemic antibiotic sau antifungic.

Modificarea dietei alimentare

Alimentatia este importanta in vaginita si leucoree, recomandindu-se reducerea aportului de carbohidrati rafinati si cresterea consumului de proteine pentru a acidifia urina si secretiile vaginale. Alimentele bogate in Lactobacillus trebuie consumate frecvent, asa cum este iaurtul, kefirul si laptele acru nepasteurizat. Suplimentele utile cuprind vitamina C pentru cresterea tolerantei colonului, complexul vitaminic B (50-200 mg/zi), vitamina A (10.000-25.000 UI/zi pentru maxim o luna), vitamina E (400 UI/zi) si citrat de Zn (50 mg/zi). In cazul candidozei vaginale un regim cu bacterii Lactobacillus si Bifido ajuta in restabilirea unei flore intestinale normale, precum si consumul vegetalelor bogate in fructo-oligozaharide care sunt fermentate exclusiv de aceste bacterii.

Sfaturi pentru prevenirea leucoreei:

• igiena personala este importanta in prevenirea oricaror tipuri de infectii; se va mentine zona genitala uscata dupa fiecare dus
• nu sunt recomandate dusurile excesive mai ales cu produse iritante care vor distruge micro-organismele vaginale, agravind leucoreea
• daca leucoreea este abundenta se recomanda folosirea absorbantelor externe pina la consultul medical
• consultul medical este foarte important pentru a preveni extinderea infectiei la uter si trompe uterine
• se recomanda hidratarea si dieta sanatoasa
• se recomanda evitarea actelor sexuale prea frecvente sau viuroase si a masturbarii repetate
• femeile diabetice trebuie sa-si controleze glicemia regulat
• nu se va purta lenjerie strimta, sintetica
• sexul protejat si monogam este unul din factorii importanti in prevenirea infectiilor recurente vaginale
• nu se recomanda folosirea uleiurilor pentru lubrifierea genitala
• evitarea folosirii deodorantelor sau a parfumurilor in zona genitala
• stergerea din anterior spre posteriorul zonei genitale dupa mictiune sau defecatie.