Lectura în dezvoltarea copilului școlar

Importanța lecturii în dezvoltarea intelectuală armonioasă a copiilor este un fapt cunoscut, demonstrat de numeroase studii și în general, greu de combătut.

Adoptarea cititului ca un obicei constant de către juniori e o modalitate excelentă de a stimula imaginația, de a-și dezvolta vocabularul, capacitățile de înțelegere, învățare și analogie, de a-și antrena atenția și memoria.
Din păcate, în condițiile avalanșei tehnologice de astăzi, mulți dintre copii descoperă ecranul calculatorului sau al tabletei înainte de a păși în lumea minunată a cărților.

De ce ar trebui copiii să citească? Cum își pune amprenta lectura asupra dezvoltării acestora? Poate fi stimulată dragostea pentru cărți?

Mai citesc copiii de astăzi?

Organizația National Literacy Trust din Marea Britanie a elaborat în 2012 un raport ce a vizat peste 20000 de copii și adolescenți, care au fost chestionați privind obiceiurile de lectură.

Ce au arătat rezultatele:

• aproape un sfert citesc foarte rar sau nu citesc deloc în afara școlii
• peste 50% preferă să se uite la televizor în loc să citească
• 17% mărturisesc că s-ar simți rușinați (!) dacă ar fi surprinși de prieteni în timp ce citesc
• chiar și obiceiul de a citi reviste, benzi desenate sau articole de pe site-uri a scăzut cu până la 20%

Cât despre situația din țara noastră, conform unui raport din 2008 elaborat de Comisia Europeană, peste 50% din copiii de vârstă școlară din România au probleme cu înțelegerea unui text, în mare parte din lipsa exercițiului. De cele mai multe ori, lecturile obligatorii de la școală sunt abordate prin prisma unor interpretări standard, „prefabricate” în culegeri și pe numeroase site-uri de referate, copiii nefiind stimulați să aprofundeze cu adevărat ceea ce citesc.

Lipsa lecturii la vârsta copilăriei și adolescenței are un cuvânt de spus și pentru dezvoltarea obiceiurilor și preocupărilor viitorului adult. În Statele Unite ale Americii, jumătate dintre adulți au dificultăți în a citi și înțelege o carte potrivită unui elev de clasa a VIII-a.

Un studiu IRES din 2011 arată că 1 din 5 români nu citește deloc cărți. Un alt sondaj  desfășurat în România, în anul 2012, pe un eșantion de aproape 8000 de respondenți, a arătat faptul că cel mai frecvent motiv pentru care adulții nu obișnuiesc să citească este acela că se plictisesc foarte repede și nu au răbdare să ducă o carte la bun sfărșit, ori abilitatea de a se dedica unei lecturse formează de obicei în copilărie sau în adolescență.

Amprenta lecturii pentru dezvoltarea copilului

Cititul nu trebuie privit ca pe o simplă abilitate, pentru că nu poate fi suprapus numai cu noțiunea de alfabetizare.

Cititul este, în fapt, o activitate complexă, care pe lângă capacitatea de a descifra un text, de a-l parcurge, solicită și capacitatea de a percepe, de a reflecta asupra secvenței citite, de a o integra în contextul anumitor cunoștințe deja acumulate și de a o trata dintr-o perspectivă critică.

Nu este un secret faptul că adesea, copiii care învață bine la școală sunt cei care apreciază cel mai mult lectura.
Această realitate e confirmată și de o cercetare pe 6000 de copii, realizată  în 2013 de Institutul pentru Educație din cadrul Universității din Londra, care arată că acei copii care citesc de plăcere în timpul liber au rezultate mai bune la învățătură.

Micii iubitori de lectură au demonstrat rezultate mai bune atât la testele de vocabular și ortografie, cât și la cele de matematică, fapt care arată că lectură are un impact și asupra capacității de analiză, abstractizare și procesare a informațiilor.

Coordonatorii acestui studiu notau că principalul efect al cititului de bunăvoie este dezvoltarea vocabularului,însă nu sunt de neglijat nici efectele asupra asimilării de noi informații. Citind, copiii exersează și abilitatea de a se concentra și de a anticipa modul de desfășurare al evenimentelor. Având un „arsenal” lexical bogat, vor dovedi mai multă pricepere în a se exprima oral și în scris.

Prin lectură, copiii intră în contact cu expresii, idei, contexte care sunt întâlnite mai rar în viața de zi cu zi, fapt care le stimulează imaginația și capacitatea de înțelegere.  Cărțile creează adesea lumi în care copiii își pot imagina că sunt supereroi sau că trăiesc o viață plină de aventură.

De asemenea, lectura îi poate ajuta pe copii să înțeleagă alte culturi decât cea căreia îi aparțin și să accepte diferențele dintre persoane.

Poveștile, care sunt de obicei primele lecturi cu care copiii intră în contact, pot facilita familiarizarea cu obiceiuri (de exemplu, necesitatea de a oferi, compasiunea, înțelegerea față de semeni) și noțiuni sociale de bază (trecerea timpului, salutul ș.a.)
Poveștile sunt de fapt, o necesitate umană. Avem nevoie să ne explicăm anumite fenomene ale existenței noastre prin povești și să ne transpunem în alte dimensiuni decât cea în care trăim. Astfel e de înțeles faptul că operele ficționale sunt atât de apreciate și la vârsta adultă.

Cititul de opere ficționale pune la încercare imaginația, capacitatea de vizualizare, stimulând mintea copiilor să „călătorească” printre imagini noi.

Lectura, indiferent că este vorba de opere ficționale sau de texte cu caracter non-ficțional, pune la îndemână concepte, informații, conexiuni valoroase pentru cultura generală a copilului. Cărțile sunt resurse inepuizabile de cunoaștere, care vor influența dezvoltarea intelectuală a viitorului adult.
Căpătând de mici obișnuința de a citi, școlarii își vor forma, până la vârsta adolescenței și a maturității o bază solidă de cunoștințe din toate domeniile, cu care pot opera atât în context educațional, cât și în viața de zi cu zi.

Cercetarea anterior amintită relevă și un alt fapt încurajator, ce susține faptul că orice copil are o șansă la dezvoltare și educație, indiferent de mediul din care provine: cititul din proprie inițiativă practicat în mod regulat este determinant pentru dezvoltarea cognitivă a copilului într-o măsură mai mare decât  studiile pe care le au părinții.

Cititul îi poate ajuta pe copii să se relaxeze și să depășească momentele neplăcute de peste zi, contribuind la o stare optimă a sănătății emoționale. Pierzându-se în lumea fantastică a personajelor preferate, copiii pot uita, măcar pentru moment, de supărările mărunte.

Mai multe studii și analize arată că cititul influențează și sănătatea mintală a viitorului adult. Cititul regulat este asociat cu un risc de demență cu 35%  mai mic decât în cazul persoanelor care nu citesc.

Cum îi facem pe copii să citească?

E o intrebare al cărei răspuns nu e deloc simplu. Forțarea copilului, contrângerea, imperativul nu sunt eficiente în a convinge un copil să descopere lumea cărților. Orice îndemn care este resimțit ca o obligație va fi ignorat, iar rezultatul așteptat poate să fie dezamăgitor.

Inducerea plăcerii lecturii la copiii de vârstă școlară e un proces de durată, care e bine să înceapă la vârste cât mai mici, de preferat cu mult înainte de înscrierea la școală.
Este adevărat că nu toți copiii descoperă plăcerea de a citi la aceeași vârstă, însă cu cât această deprindere este dobândită mai devreme, cu atât mai bine. De ce? Odată cu vârsta școlară, copiii tind să asocieze lectura cu școala, cu lecturile obligatorii impuse de programa de învățământ, cu notele și contrângerea lecțiillor.

Introducerea obiceiului lecturii trebuie făcută treptat, încă de la vârsta de 1-2 ani. Aflați aici mai multe despre importanța cărților în dezvoltarea preșcolarilor.

Trebuie să țineți cont că nu toți copiii au un gust nativ pentru literatură. Ideal este să experimentați, să îi oferiți cât mai multe alternative de lectură. Dacă nu apreciază creațiile literare, poate va găsi mai interesant să citească non-ficțiune, pe teme care i se par interesante.

Cum pot fi copiii școlari apropiați de lectură? Sfaturi practice

• încă de la vârste mici, e bine să-i cumpărați copilului atlase cu animale, plante sau mai târziu, geografice și istorice. Veți surprins să observați că va memora cu ușurință speciile, va învăța orașele țării și chiar unele capitale ale lumii și va dezvolta un simt al orientării în spațiu și timp.
• Cu ajutorul acestora, îl puteți introduce, de exemplu, în istoria Egiptului Antic și îl puteți stimula mai târziu să citească legende pe această temă.
• obișnuiți-l să memoreze poezii simple, în afara programului de la școală.
• cumpărați-i reviste cu benzi desenate – i se vor părea amuzante și ușor de citit; va reuși chiar și așa să acumuleze expresii noi, să își antreneze atenția și va ajunge să se identifice cu unii eroi.
• procurați un dicționar explicativ și creați obișnuința de a-l folosi alături de copil, ori de câte ori acesta nu cunoaște înțelesul unui cuvânt. În acest fel va înțelege cât de pline de informații sunt cărțile și cum pot veni în ajutor în situațiile de zi cu zi.
• e bine să citiți în preajma lui, pentru a observa cât mai des la dumneavoastră această îndeletnicire și a o percepe ca pe un model de urmat.
• cumpărați-i un joc precum Scrabble și permiteți-i să își invite prietenii acasă pentru a se juca împreună; implicați-vă și dumneavoastră, pe cât posibil, în joc, pentru a-i oferi ocazia de a învăța cuvinte noi.
• oferiți-i posibilitatea de a citi mai multe genuri de texte ficționale, pentru a le descoperi pe cele care îi plac. Odată ce observați că îndrăgește un anumit tip de cărți (cărți științifico-fantastice, mistere, povestiri umoristice, legende istorice ș.a.m.d), stimulați-i aceaste pasiuni, fără a-l obliga să citească împotriva voinței sale texte pe care nu le îndrăgește.
• dacă respinge lectura, preferând să se dedice altor activități (sport, șah) sau dacă observați că e interesat de un anumit domeniu (avioane, mașini, meșterit), îi puteți oferi reviste tematice, care i se vor părea mai ușor de citit.
• îi puteți propune copilului înscrierea într-un club de lectură, unde să poate împărtăși impresii pe marginea operelor citite cu alții copii de vărsta lui. Acest tip de activitate este totodată și un bun prilej de socializare și de stimulare a spiritului competitiv (va dori să țină pasul cu lecturile amicilor).
• chiar dacă obiceiul de a-i citi chiar dumneavoastră copilului e mai degrabă destinat copiilor preșcolari, care nu știu să citească, îl puteți adapta pentru a ușura lectura în cazul copiilor care mărturisesc că au dificultăți în a se concentra. O idee este să îl rugați să citească cu voce tare, promițându-i că veți citi dumneavoastră următorul capitol și apoi veți discuta împreună paginile citite. Aceasta e o metodă care vă permite, în același timp, să petreceți mai mult timp cu copilul și să vă asigurați că înțelege în mod corespunzător ceea ce citește.
• o modalitate prin care copiii școlari pot fi stimulați să citească mai mult, odată ce au deprins obiceiul lecturii, este de a începe serii de cărți populare, ce conțin mai multe volume (de exemplu, Harry Potter). Odată ce va fi „prins” de acțiune și va îndrăgi eroii, va dori să citească toată seria și petrecând un timp însemnat citind, va dezvolta o atitudine pozitivă spre acest tip de activitate.
• o idee bună este să mergeți împreună la bilbiotecă de cel puțin două ori pe lună și să cereți recomandarea bibliotecarului, pentru a indica cele mai potrivite cărți pentru vârsta sa.
• amenajați-i în cameră o mini-bibliotecă unde să includeți volume esențiale pentru vârsta sa, dar și reviste, benzi desenate și cărți tematice. Permiteți-i să o decoreze cum vrea și din când în când, să își aleagă singur de la librărie câte o carte pe care o dorește. Va fi mândru să contribuie la colecție.
• Din când în când, pentru a redescoperi cărțile din biliotecă, îl puteți antrena într-un proces de reorganizare a cărților pe culori, în ordine alfabetică, în funcție de mărime sau gen.
• dacă este invitat la aniversări, îl puteți stimula să ofere drept cadou cărți, pentru a înțelege valoarea și utilitatea acestora.

Poate că nu este ușor să-i insuflați copilului dumneavoastră plăcerea lecturii, însă rezultatele merită toate eforturile!