Interactiunea gazda-parazit in bolile infectioase

Desi in ultimele decenii s-au facut  progrese remarcabile in ceea ce priveste metodele de preventie, diagnostic si tratament, bolile infectioase continua sa afecteza un numar impresionant de indivizi la nivel planetar, constituindu-se intr-o importanta cauza de invaliditate si deces. Aparitia antibioticelor a adus speranta eradicarii definitive a bolilor infectioase; dupa al Doilea Razboi Mondial s-a inregistrat o explozie de informatii si metode in domeniul cercetarii farmaceutice, urmata de posibilitatea utilizarii in practica medicala a unor substante antimicrobiene, pana atunci necunoscute sau recent inventate. Cu toate acestea, lumea vie a microorganismelor, confruntata cu un nou inamic (antibioticul), si-a dezvoltat o serie de mecanisme proprii, pentru a contracara efectele chimioterapiei moderne. Astfel a aparut „rezistenta la antibioticele” pe care initial le-am crezut infailibile.

Rezistenta la antibiotice se dezvolta intr-un ritm alarmant, pentru toate tipurile de agenti patogeni.
O serie de afectiuni despre care s-a crezut ca au fost anihilate, au reaparut, manifestandu-se de data aceasta mult mai agresiv (tuberculoza, holera, reumatismul articular acut).

Globalizarea si deplasarea rapida a populatiei dintr-un capat in celalalt al planetei, au permis contractarea unor infectii cu agenti patogeni necunoscuti lumii moderne. Cu toate ca medicina acestui secol e mai avansata ca oricand, inca exista factori agresori (virusul Ebola, virusul HIV) in fata carora suntem neputinciosi.

Recent a fost demonstrat  rolul  agentilor infectiosi in etiologia unor afectiuni care pana acum erau considerate a fi non-infectioase: infectia cu bacteria Helicobacter pylori este implicata in aparitia ulcerului si a cancerului gastric; virusul papiloma favorizeaza aparitia cancerului de col uterin; virusul Epstein-Barr contribuie la aparitia unor limfoame (cancer la nivelul tesutului limfoid si ganglionilor limfatici) si a bolii Hodgkin.

Suntem martorii unui razboi pe viata si pe moarte, intre lumea medicala si cea microorganismelor patogene, razboi care nu se va finaliza curand, si care va continua sa faca multe victime umane.

Exista situatii in care agresivitatea patogenilor a fost favorizata chiar de tratamentele administrate unor populatii, in scop curativ. Tratamentul imunosupresiv (care scade imunitatea organismului), aplicat cu scopul de a preveni rejetul grefei la pacientii transplatati sau pentru tratarea unor boli neoplazice ori inflamatorii, favorizeaza expunerea pacientului in fata unor infectii oportuniste. Infectia cu virusul HIV contribuie la compromiterea imunitara a celor afectati; de asemenea, gripa si sifilisul determinina grade mai reduse de imunosupresie in randul indivizilor infectati. Toate aceste evenimente care se insotesc de scaderea capacitatii de aparare a gazdei, vor fi acompaniate de aparitia unor infectii cu efect devastator (generate uneori chiar de flora bacteriana indigena, pana atunci nepatogena).

Aparitia procesului infectios este conditionata de realizarea contactului gazda-agresor (gazda-microb). Comportamentul sexual, comportamentul alimentar, arealul geografic, mediul inconjurator, toate acestea influenteaza  realizarea  contactului declasator, gazda-agresor. Agentul patogen provine cel mai adesea din exterior, insa in unele situatii boala poate fi declansata de un patogen cantonat de  mult timp in interiorul corpului uman (situatia de purtator asimptomatic).

Bolile infectioase nu apar izolat, de obicei ele apar intr-o comunitate, atunci cand un individ sau un grup populational este expus unei surse de infectie. Raspandirea bolii se poate face de la o sursa externa (de exemplu: apa sau alimentele contaminate), urmata de afectarea unui grup largit de indivizi sau infectia se poate transmite de la individul bolnav la individul sanatos.

Anamneza amanuntita (discutia cu pacientul despre aparitia si evolutia simptomelor) este foarte importanta atunci cand suspectam o boala de etiologie infectioasa; vom chestiona pacientul pentru a afla informatii sugestive despre: calatorii recent efectuate in zone cu risc endemic, comportament considerat  riscant, contactul cu animalele sau alte medii potential contaminate, precum si despre conditiile de viata si munca.

De exemplu, imbolnavirea de malarie este influentata de zona in care individul calatoreste; exista tulpini rezistente la antibiotice, localizate in anumite regiuni geografice; patunderea in aceste perimetre se poate solda cu infectarea turistului; de aici rezulta cat de important este istoricul bolii in elucidarea posibilelor cauze de imbolnavire. Omiterea unor detalii sugestive in discutia cu pacientul, poate orienta catre un diagnostic gresit, avand ca rezultat decesul pacientului.

De asemenea, comportamentul sexual riscant (prostitutie, promiscuitate), va conduce cel mai probabil la contractarea unor infectii cu transmitere sexuala; motodele contraceptive incorect utilizate, pot contribui la imbolnavirea individului.

Daca pana acum am vorbit despre factorii externi care favorizeaza aparitia bolii in populatie, trebuie sa notam ca exista si factori care tin stric de organismul gazdei. Varsta, istoricul imunizarilor, starea de nutritie, existenta unei sarcini in evolutie sau comorbiditatile (bolile asociate), toate acestea pot conduce la cresterea riscului de infectie dupa o prima expunere la o sursa contaminata. Insasi o serie de anomalii ale sistemului imunitar uman vor favoriza dezvoltarea unor infectii grave.

Manevrele medicale cu efect traumatizant asupra organismului, favorizeaza aparitia infectiilor; in spital exista o flora microbiana care de obicei este rezistenta la antibioticele uzuale, aceasta flora va genera infectiile nosocomiale (intraspitalicesti). Tratamentul cu antibiotice (acestea perturba flora microbiana autohtona), punctiile venoase si inciziile chirurgicale, toate acestea reprezinta factori de risc pentru aparitia infectiilor intraspitalicesti.
Confruntarea gazda-parazit afecteaza inevitabil ambii combatati prin reactiile complexe declansate de contactul lor. Gazda este dotata cu mecanisme complexe de aparate antiinfectioasa pe care patogenul va incerca sa le depaseasca. Vurusii, bacteriile si paraziitii vor utiliza metode ingenioase pentru a eluda aceste bariere de protectie, in drumul lor spre generarea bolii. Fiecare microorganism este unic, in ceea ce priveste strategia de invadare si compromitere a organismului uman.