Infecțiile orale transmise prin sex oral

Multă lume crede că infecțiile orale nu pot fi transmise prin sex oral. Aceasta este o eroare care ne expune unui risc mai mare de a fi infectați.

Dar ce înseamnă de fapt să ai o infecție cu transmitere sexuală (ITS) ? Ei bine, o astfel de infecție are o plajă mai largă de pacienți decât bolile cu transmitere sexuală (BTS) din simplul motiv că unele dintre aceste infecții sunt vindecabile iar altele nu produc simptome. Atunci când o infecție cu transmitere sexuală afectează funcționarea normală a organismului, devine o boala cu transmitere sexuală. (1)

În ceea ce privește infecțiile sexuale transmise prin sex oral, herpesul genital și gonoreea sunt mult mai răspândite prin sex oral în timp ce alte infecții cum ar fi sifilisul sau virusul HIV apar în cazuri rare. (2)

Factori de risc in transmiterea unei infecții orale prin sex oral

Există câțiva factori de risc care ar putea crește șansele de infecție în momentul expunerii la organele sexuale ale unui partener infectat. Mai jos sunt cele mai importante dintre ele: (3)

• o sănătate defectuoasă a cavității bucale, inclusiv prezența cariilor, sensibilitate gingivală, sau cancer oral
• existența unor răni în gură sau în apropierea organelor genitale
• expunerea la lichidul preseminal sau la lichidul seminal al unei persoane infectate.

Cum sunt transmise infecțiile orale prin sex oral?

Firesc, întrebarea următoare este „cum sunt transmise aceste infecții?”. Răspunsul este, în funcție de infecție, diferit, singurul lucru comun fiind că persoana infectată ia infecția de la un partener deja infectat. Persoana poate să știe că este infectată sau nu, având în vedere că unele infecții sexuale nu au simptome specifice.

De cele mai multe ori, infecțiile sunt transmise prin sex oral prin intermediul pielii și al părului sau prin contact cu fluidele corpului. (5)

Prin contactul pielii sau al părului

De exemplu, atât virusul Herpes simplex cât și sifilisul provoacă apariția unor răni în cavitatea bucală sau a unor vezicule genitale. Atunci când acestea sunt atinse de gura sau de zona genitală ale unui partener, infecția se transmite mai departe.
Păduchii genitali, pe de altă parte sunt transmiși între părul pubian și barba partenerului.

Prin contact cu fluidele corpului

Infecțiile sexuale pot fi transmise și prin intermediul unor fluide corporale precum lichidul preseminal, lichidul seminal, secrețiile vaginale, sau sângele.
Infecțiile sexuale sunt transmise când unul sau mai multe dintre aceste fluide (ale persoanei infectate) intră în contact cu răni sau inflamații ale gurii, organelor genitale, sau anusului. De asemenea, infecția se poate propaga și dacă fluidele vin în contact cu membrana subțire a ochilor sau cu celulele din gât.
Un astfel de contact este comun în cazul propagării virusului hepatitei B și C, dar și în cazul unor boli cu transmitere specific sexuală, precum gonoreea, chlamydia, sau virusul HIV.

Ce boli sunt transmise prin sex oral?

Cele mai comune infecții cu transmitere orală sunt herpesul genital, gonoreea și sifilisul. În cazuri rare, sunt transmise chlamydia, virusul HIV, păduchii genitali, verucile genitale, precum și hepatita A, hepatita B, și hepatita C. (5)

Herpes genital

Foarte contagios, herpesul genital este o infecție produsă de virusul Herpes simplex, infecția transmițându-se prin infecții ale pielii, răni sau zgârieturi. O mare parte a purtătorilor virusului nici nu știu că sunt infectați, herpesul fiind evident după apariția primelor simptome. (6)

• apariția unor bășici roșiatice sau a unor răni deschise în apropierea organelor genitale sau a anusului
• senzația de mâncărime în zona genitală, anală sau în partea de sus a picioarelor
• usturimi la urinare
• dureri în zona genitală
• dureri cronice de cap
• febră

Mâncărimile apar după 2-3 săptămâni de la infectare. La câteva zile după apariția mâncărimilor încep să apară mici bășici roșiatice care se sparg și sângerează. (6)

La femei veziculele apar în apropierea vaginului, a organelor genitale externe, a fundului, a anusului și a colului uterin. La bărbați, acestea apar pe scrot, penis, fund, anus, și uretră (între vezica urinară și penis). (6)

În general, herpesul genital este răspândit altor parteneri sexuali chiar dacă pacientul urmează un tratament. Mai mult, în cazul femeilor însărcinate, virusul este transmis fătului, afectând dezvoltarea creierului și a organelor interne, în cazurile cele mai grave provocând chiar moartea sa. (3)

Gonoree

Gonoreea este una dintre cele mai comune infecții sexuale bacteriene. Aceasta poate crește în cavitatea bucală, în gât, pe ochi sau în jurul anusului. Primele simptome apar după 10 zile de la expunere, dar există și cazuri în care pacienții află de boală după luni întregi lipsite de simptome. Primele semne și simptome ale gonoreei sunt: (2, 7, 8)

• eliminarea unei secreții mai groase sau sangvinolente din penis și vagin
• senzație de arsură la urinare
• menstruații mai abundente, dar și sângerări intermenstruale
• testicule umflate
• dureri la defecare
• apariția unei scurgeri albe, verzi, sau galbene la bărbați
• mâncărimi în jurul anusului.

Netratată, gonoreea duce la boala inflamatorie pelvină (întâlnită și sub numele de BIP sau anexită) la femei și în cazuri rare, la infertilitate la bărbați. (7, 8)

De asemenea, în cazul existenței unei sarcini, aceasta poate fi ectopică (extrauterină), iar la naștere copilul poate suferi de orbire, infecții ale articulațiilor sau boli ale sângelui. În cazuri rare apar probleme de inimă, iar din cauza gonoreei ambele sexe sunt mai predispuse la infectarea cu virusul HIV. (3)

Sifilis

Sifilisul este o infecție bacteriană manifestată prin apariția unor răni apărute pe penis la bărbați sau în jurul vaginului sau pe pereții vaginali la femei. Infecția este transmisă prin contactul oral, vaginal, anal, penian, sau anal cu zona afectată. (2)

Simptomele sifilisului apar în patru etape: primar, secundar, latent și terțiar. Un caz particular este sifilisul congenital, caz în care boala este transmisă de la mamă la fătul nenăscut. (2, 3)

Primele semne și simptome ale sifilisului sunt: (3, 6)

• apariția unor răni mici nedureroase în zona care a avut contact direct cu infecția, în general pe organele genitale, rect, limbă sau buze – acestea apar de la 10 zile până la trei luni de la expunere (sifilis primar)
• apariția unor eczema roșii sau roșii-maronii pe diverse zone ale corpului inclusiv în palmă sau în talpa piciorului (sifilis secundar)
• febră
• oboseală cronică
• senzație de disconfort
• sifilis latent – fără simptome
• stare de confuzie, paralizie, lipsă de coordonare (primele semne ale sifilisului terțiar)
• paralizie
• orbire
• demență
• dureri cronice de cap
• schimbări de comportament

În ciuda simptomelor care variază de la prezența unor răni care dispar în timp și revin la câteva luni, sifilisul este tratabil.

Evitarea drumului la doctor însă duce nu doar la agravarea simptomelor ci poate conduce, în cele mai grave cazuri, la afectarea sistemului nervos, a inimii și chiar la moarte. Mai mult, o persoană infectată cu sifilis are un risc mai mare de a fi infectată cu virusul HIV.

Chlamydia

Chlamydia este o infecție bacteriană a tractului genital. La început nu există simptome de infectare, acestea apărând după 1-3 săptămâni de la expunere. Cele mai comune semne și simptome ale chlamydia sunt: (3, 9)

• usturimi și senzație de arsură la urinare
• mâncărimi în zona genitală
• dureri abdominale
• scurgeri vaginale la femei
• scurgeri peniene la bărbați
• dureri în timpul actului sexual
• sângerări între menstre la femei
• dureri testiculare la bărbați

Lipsa tratamentului adecvat poate cauza apariția bolii inflamatorii pelvine, care poate duce la infertilitate, sarcină extrauterină și naștere prematură. Odată bebelușul născut, chlamydia poate infecta ochii, dar și sistemul respirator nou-născutului. (3)

În cazurile cele mai grave, conduce la artrită reactivă, conjunctivită, dureri articulare și răni la nivelul picioarelor. La ambele sexe crește riscul de infecție cu virusul HIV. (3)

Virusul HIV

Virusul HIV poate fi transmis atunci când persoana infectată intră în contact cu fluidele corporale ale unei persoane sănătoase. Deși, transmis mai rar prin sex oral, virusul HIV este periculos mai ales pentru că poate fi transmis printr-un număr mare de fluide: sânge, scurgeri vaginale, lichid seminal, lichid pre-seminal, scurgeri rectale, lapte matern. (2, 6)

Contactul dintre persoana infectată și persoana sănătoasă poate avea loc în două moduri: (2)

• prin atingerea unei răni deschise, indiferent cât de redusă ca diametru
• prin atingerea pereților vaginali

În cazul sexului oral, fluidele corporale ale persoanei bolnave ar trebuie să intre în contact cu o membrană zgâriată sau cu o rană în zona orală sau genitală a partenerului. (2)

Cele mai comune simptome ale infecției cu virusul HIV sunt: (6)

• febră
• migrenă
• oboseală cronică
• dureri de gât
• eczeme
• inflamarea ganglionilor limfatici
• pierderi în greutate
• diaree
• probleme ale sistemului respirator
• transpirații nocturne
• frisoane sau febră pentru câteva săptămâni

Deși nu există un antidot pentru virusul HIV, administrarea de medicamente antivirale prelungesc viața purtătorului. (3)

Păduchi genitali

Păduchii genitali sunt mici insecte de culoare galben-gri și lungi de aproximativ 2 mm, care se hrănesc cu sânge și stau pe părul pubian. Aceste insecte sunt transmise de la o persoană infectată la una sănătoasă prin contact fizic. (10, 11)

Cele mai întâlnite simptome ale păduchilor genitali sunt: (12)

• mâncărimi în zona genitală
• apariția unor semne albastru-bluemarin pe piele de la mușcăturile păduchilor
• febră
• senzație de iritare.

Păduchii genitali dispar odată ce pacientul folosește o loțiune de permetrină 1% sau un amestec de piretrină și butoxid piperonil. Urmând acest tratament, simptomele, păduchii genitali și ouăle acestora vor dispărea după maximum 14 zile. De asemenea, este recomandată evitarea contactului sexual de orice natură pe durata tratamentului, precum și spălarea lenjeriei și hainelor cu care persoana infectată a intrat în contact. (14)

Veruci genitale

Verucile genitale sunt unele dintre cele mai răspândite infecții genitale dar care sunt transmise în cazuri rare prin sex oral. Infecția, produsă de virusul Papilloma uman (HPV) se răspândește atunci când o persoană sănătoasă intră în contact cu aceste veruci. Simptomele apar abia după prime săptămâni: (2, 15, 16)

• apariția uneia sau mai multor excrescențe în apropierea zonei genitale sau a anusului
• mâncărimi sau sângerări în zona genitală sau a anusului

Tratamentul verucilor genitale depinde de dimensiunea și culoarea lor. Astfel, tratarea verucilor genitale variază de la aplicarea săptămânală a unei creme (acasă sau la clinică, în funcție de gravitate), până la o intervenție chirurgicală de îndepărtare. (15)

Cum previi bolile transmise prin sex oral?

Singura modalitate de a evita transmiterea infecțiilor prin sex oral este evitare activității sexuale de orice natură. Cum acest lucru este posibil în puține cazuri, alternativa de a reduce riscul de infecție implică: (2, 4, 17, 18)

• testarea regulată pentru infecții cu transmitere sexuală a tuturor partenerilor implicați
• folosirea prezervativelor sau a unor benzi subțiri din latex care se plasează peste anus sau vagin
• evitarea activității sexuale de orice natură cu o persoană cu semne evidente ale unei infecții cu transmitere sexuală

Pentru evitarea existenței sau a răspândirii infecției, partenerii trebuie să fie deschiși unul cu celălalt, iar la apariția primelor anomalii să se adreseze doctorului pentru testare.