Infecția cu virusul Epstein-Barr (EBV)

Infecția cu herpes virusul 4, cunoscută drept infecția cu Epstein-Barr, reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții din familia herpes virusurilor, fiind întâlnită peste tot în lume, mai ales în rândul tinerilor și a liceenilor. (1)

Infecția cu Epstein-Barr are un agent etiologic viral, și poate fi cunoscută de către populație sub mai multe denumiri, precum:

• mononucleoza infecțioasă
• boala sărutului.

Infecția este atât de frecventă, încât este posibil ca unele persoane să fi avut deja această afecțiune, cândva, fără să fie conștiente de acest lucru. (1, 2)

Mononucleoza infecțioasă este foarte frecventă, reprezentând aproximativ 50% dintre infectările la copil, în Statele Unite. Aproximativ 95% dintre adulți au experimentat cel puțin odată în viață o infecție cu Epstein-Barr. (3)

Cum se transmite infecția cu Epstein-Barr?

După numele pe care îl are această afecțiune, boala sărutului, se poate deduce cu ușurință că principala cale de transmitere este prin intermediul salivei.

Infecția cu EBV este o boală contagioasă, ce are o perioadă de incubație între patru și șase săptămâni. Perioada de incubație este definită drept perioada în care cineva este expus la un anume virus până când apar simptomele. (3)

Alte căi frecvente de transmitere pot fi:

• Utilizarea la comun de periuțe de dinți sau căni cu persoane ce au o infecție activă cu EBV
• Prin sărut
• Sânge
• Contact sexual prin intermediul lichidului seminal
• Transplant de organe (1, 2)

Infecția poate avea mai multe stadii, după cum urmează:

• primoinfecția sau infecția primară: perioada de debut a bolii, când individul se infectează propriu-zis
• stare latentă: reprezintă o stare inactivă, în care virusul este prezent în organism, fără a manifesta însă simptome și fără a fi contagios. (1)

Orice infecție ce se află în stare latentă se poate reactiva atunci când există anumiți factori predispozanți. În starea latentă persoana nu are nici simptome și nici nu poate transmite infecția mai departe. (1, 2)

Factorii predispozanți pentru reactivarea bolii pot fi:

• stresul
• menopauza
• scăderea imunității
• imunodepresie provocată de anumite boli subiacente, precum infecția HIV, stadiul SIDA sau chimioterapicele pentru tratarea cancerului (3)

Simptomatologia infecției cu Epstein-Barr

Simptomele pot fi variate, precum:

• febră
• fatigabilitate
• odinofagie (dureri în gât)
• ganglioni limfatici inflamați la nivelul axilei sau cervical (cel mai frecvent)
• splenomegalie: splina de dimensiuni crescute
• mărirea dimensiunii ficatului
• mialgii
• erupții cutanate (1, 2)

Majoritatea simptomelor se mențin pentru aproximativ 2-4 săptămâni, după care se remit. Cel mai frecvent senzația de oboseală este cea care mai poate persista pentru câteva săptămâni în plus. Splenomegalia poate fi un simptom mai puțin întâlnit. (1, 2)

Cum poate afecta infecția cu Epstein-Barr organismul?

Virusul provoacă infecția organismului prin atașarea de celulele albe, limfocitele B, ce au rol de a proteja organismul și de a combate infecțiile. Prin atașarea particulelor virale de limfocitele B, acestea nu mai pot apăra organismul, cauzând simptomele specifice bolii. (3)

Cum se poate diagnostica infecția cu Epstein-Barr?

Cel mai frecvent, diagnosticul este unul clinic, astfel încât testele funcționale nu reprezintă o necesitate pentru a reuși să puneți un diagnostic corect. (1, 2)

Dacă este însă necesar sau diagnosticul este unul incert, se mai pot realiza o serie de teste în plus, care să susțină diagnosticul, dar care nu sunt realizate de rutină, precum:

• antigen precoce: anticorpi direcționați împotriva antigenului precoce apar cel mai frecvent pe parcursul infecției active și dispar după câteva luni
• antigen nuclear: anticorpi direcționați împotriva antigenului nuclear pot fi detectați de-a lungul vieții
• antigenul capsidei: acești anticorpi apar la debutul infecției. (2)

Deși există aceste teste, este important de reținut faptul că diagnosticul nu necesită realizarea lor de rutină, deoarece poate fi cu ușurință pus de către un clinician experimentat, pe baza simptomelor și a unor analizare uzuale de sânge. (1, 2)

Tratamentul infecției cu Epstein-Barr

La momentul actual, nu există un tratament sau vaccin specific, astfel încât, tratamentul este unul simptomatic, în funcție de ceea ce îl deranjează cel mai tare pe pacient. (1, 2)

Având în vedere că infecția este cauzată de un virus, precum herpes virus 4, nu este recomandată administrarea de antibiotice, deoarece acestea au efect doar asupra infecțiilor cauzate de bacterii, nu și asupra celor cauzate de virusuri.

Se recomandă:

• hidratare adecvată
• odihnă suficientă
• antipiretice pentru scăderea febrei, dacă este cazul
• analgezice, precum nurofen sau ibuprofen
• evitarea sportului sau ridicarea de greutăți pentru o perioadă de timp, mai ales atunci când există modificări ale dimensiunii splinei (2)

Care pot fi complicațiile infecției?

• ruptura splinei
• anemie
• trombocitopenie: număr scăzut de trombocite
• hepatită
• miocardită
• afectare nervoasă

Este recomandat să mergeți la un medic atunci când aveți simptome caracteristice, deoarece uneori, netratate se pot agrava. Există pacienți care acuză durere în gât marcată pentru alimente solide, dar uneori și pentru lichide, motiv pentru care se recomandă evaluarea medicală. (2)

Ebstein-Barr în contextul Covid-19

Patologiile cu Ebstein-Barr și Covid-19 sunt cauzate de doi agenți virali diferiți, precum herpes virus 4, respectiv coronavirus. Există studii care susțin faptul că prin reactivarea infecției cu Epstein-Barr, există riscul ca persoana respectivă să manifeste simptome asemănătoare bolii Covid-19. (2)

Există și alte boli care pot conduce către simptome mai severe de Covid-19, precum:

• diabetul zaharat
• lupusul eritematos sistemic
• artrita reumatoidă (2)

Poate infecția cu Epstein-Barr să provoace cancer?

Virusul Epstein-Barr este un virus cu proprietăți oncogenice, care poate declanșa anumite tipuri de cancer. (2)

Conform Societății Americane de Cancer, principalele cancere asociate cu EBV pot fi:

• Cancer nazofaringian
• limfomul Burkitt
• Limfomul lui Hodgkin
• Adenocarcinom gastric (2)

Acest lucru nu trebuie să reprezinte un lucru major de îngrijorare, deoarece deși infecția este frecventă în rândul populației, datele arată că doar 1% din numărul total de cancere la nivel mondial sunt produse de EBV. (2)

Cum poate preveni virusul Epstein-Barr?

Pentru infecția cu EBV nu există un vaccin specific, dar se pot lua în calcul unele măsuri de igienă cu scopul prevenirii infecției, precum:

• Nu împărțiți alimente sau băuturi cu cineva care este confirmat cu EBV
• Evitați să sărutați pe cineva care are deja boala
• Folosiți metode de protecție atunci când aveți contacte sexuale cu cineva infectat cu EBV
• Spălați-vă mâinile frecvent (2, 3)

Pot merge la serviciu sau la școală dacă sunt infectat cu virusul Epstein-Barr?

De regulă, ar trebui să evitați școala, serviciul sau evenimente unde se află multe persoane, deoarece boala este una contagioasă. Este recomandat să rămâneți acasă până când simptomele încep să se remită.

Recomandări

Infecția cu Epstein-Barr este foarte frecventă în rândul populației, în special la tineri și la adolescenți, motiv pentru care nu trebuie să vă îngrijorați atunci când contactați boala.

Este însă recomandat să luați un tratament simptomatic, să apelați la un medic dacă simptomele se agravează și să evitați expunerea în medii aglomerate pentru a nu răspândi infecția și altor persoane.

De asemenea, dacă știți pe cineva ce este confirmat cu această infecție este recomandat să evitați contactul cu aceasta.