Hipotensiunea

Hipotensiunea reprezintă valoarea anormal scăzută a tensiunii arteriale. La multe persoane, o tensiune mai scăzută nu are nicio consecință negativă, dar uneori acest lucru înseamnă că nu ajunge suficient sânge la creier, inimă și alte părți ale corpului. Efectele hipotensiunii depind de cauza și forma sa de manifestare, dar și de fiecare organism în parte.

Tensiunea arterială scăzută poate avea diverse cauze. În foarte multe cazuri, tensiunea arterială apare ca urmare a imposibilității organismului de a adapta tensiunea arterială suficient de rapid la nevoi - de exemplu, atunci când vă ridicați brusc în picioare. Există și persoane care au tensiunea arterială constituțional scăzută, fără a avea vreo boală și de obicei nu au niciun simptom. Totuși, hipotensiunea poate fi datorată și unor boli. De exemplu pierderile mari de sânge, anemiile, infecțiile severe sau infarctul pot cauza hipotensiune cu răsunet important în corp.

Simptomele hipotensiunii pot include:

• Amețeală
• Oboseală
• Greață
• Vedere încețoșată
• Leșin

În general, hipotensiunea necesită investigații și tratament doar atunci când cauzează simptome sau există riscul ca acest lucru să se întâmple. Când este posibil, tratamentul bolii de bază este pe primul loc.

Există măsuri care sunt recomandate de către medic pentru a evita episoadele de hipotensiune. Dintre acestea, creșterea aportului zilnic de lichide și suplimentarea cu sare a alimentației sunt eficiente pentru multe persoane. Când acestea nu reușesc să țină sub control simptomele, pot fi prescrise medicamente care cresc tensiunea arterială. (1, 2)

Tensiunea arterială normală și hipotensiunea

Tensiunea arterială este presiunea (forța) pe care sângele o exercită asupra pereților vaselor. Arterele sunt vasele care duc sângele cu oxigen de la inimă la țesuturi. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt sub 120/ 80 mmHg. Deoarece primele tensiometre foloseau mercur, tensiunea arterială se măsoară în milimetri coloană de mercur (mmHg). Primul număr semnifică tensiunea arterelor când inima pompează sânge (sistolică), iar al doilea, când inima se odihnește (diastolică). Este normal ca valoarea tensiunii să varieze pe parcursul zilei, în funcție de ce activitate faceți. De obicei, tensiunea arterială evoluează astfel:

• Crește când faceți activitate fizică (dar la persoanele care fac sport regulat, tensiunea când se odihnesc este scăzută)
• Crește când sunteți agitat, nervos, foarte activ
• Scade în timpul somnului
• Scade după masă (deoarece mai mult sânge se duce către tractul digestiv)
• Scade când stați în căldură sau aveți febră (vasele de sânge se dilată)

Peste valoarea 120/ 80 mmHg sunt definite diferite grade de prehipertensiune și hipertensiune arterială.

Nu există un consens în ceea ce privește valoarea ce constituie o tensiune arterială prea scăzută, deoarece efectele asupra organismului sunt variabile de la o persoană la alta. În general, hipotensiunea apare la valori sub 90/ 60 mmHg. Hipotensiunea posturală se definește printr-o scădere rapidă a tensiunii sistolice cu măcar 20 mm Hg sau a diastolicei cu măcar 10 mmHg, la ridicarea în picioare. (3, 4)

Cauze de hipotensiune

Hipotensiunea poate fi asimptomatică și fără semnificație, cauzată de boli cu evoluție acută (rapidă) sau de afecțiuni ori medicație cronică (pe termen lung). Cele mai comune cauze și tipuri de hipotensiune sunt:

• Deshidratarea - pierderea excesivă de lichide (însoțită de consumul insuficient), prin piele (transpirație) sau tractul gastrointestinal (vărsături, diaree) duce la scăderea volumului de sânge din vase. Acest lucru înseamnă că scade forța exercitată de sânge pe pereții arterelor și scade tensiunea arterială.
• Anumite medicamente - diuretice și alte medicamente administrate pentru hipertensiune, beta-blocante, antidepresive scad tensiunea arterială.
• Hipotensiunea mediată neuronal - aceasta este un tip de tensiune arterială scăzută ce are cauze incomplet elucidate. Se pare că inima transmite greșit semnale legate de tensiunea arterială către creier, „raportând” o tensiune arterială prea mare după ce ați stat în picioare o perioadă îndelungată. Rezultatul este scăderea numărului de bătăi cardiace pe minut, ceea ce reduce și mai mult tensiunea.
• Hipotensiunea ortostatică - nu se știe exact de ce apare scăderea tensiunii la ridicarea bruscă în picioare, la unele persoane. Se bănuiește că deshidratarea, vârsta înaintată și existența hipertensiunii arteriale cresc riscul de a face această formă de hipotensiune. Totuși, ea poate apărea și ca urmare a unor boli severe de inimă sau dezechilibre hormonale.
• Hipotensiunea postprandială - scăderea semnificativă a tensiunii arteriale după masă poate fi asociată cu alți factori favorizanți (vârsta, deshidratarea).
• Infecții severe - temperatura, deshidratarea și evoluția procesului infecțios (toxine bacteriene) duc la scăderea tensiunii arteriale. Aceasta poate fi un semn al gravităiții infecției. Infecțiile importante netratate pot duce la șoc septic, amenințător de viață.
• Cauze endocrine (hormonale) - diabet zaharat (prin afectarea sistemului nervos), boala Addison (în care corpul atacă glandele suprarenale, care produc hormoni ce mențin tensiunea arterială crescută).
• Boli de inimă - infarctul de miocard („atac de cord”), insuficența cardiacă, anumite defecte de valve cardiace duc la scăderea tensiunii deoarece inima nu mai are resursele pentru a pompa sânge cu o forță suficiente în artere.
• Șoc hipovolemic: pierderile mari de sânge duc la scăderea tensiunii arteriale, până la colapsul („închiderea”) vaselor. Poate fi datorat traumatismelor, arsurilor, rupturi de vase și hemoragie internă (disecție de aortă), bolii renale cronice în stadiul terminal și altor cauze.
• Șoc anafilactic - această reacție alergică severă evoluează cu producerea unei substanțe care dilată vasele de sânge din corp, astfel încât tensiunea arterială poate scădea sub valoarea normală.
• Alte cauze: anemia severă, statul prelungit la pat pot cauza scăderea tensiunii arteriale. (2, 3)

Aș putea avea hipotensiune arterială?

Persoanele care au în mod normal valori mai mici ale tensiunii pot să nu resimtă vreo consecință negativă a acestui lucru, ci să afle valoarea tensiunii la o evaluare de rutină. Mai ales atunci când se instalează brusc sau este severă, hipotensiunea poate cauza următoarele simptome:

• Amețeală
• Senzație de pierdere a echilibrului, cădere
• Senzație de slăbiciune
• Dificultăți de concentrare
• Confuzie
• Vedere încețoșată sau „negru în fața ochilor”
• Piele rece, palidă, umedă
• Greață
• Leșin (pierdere a conștienței pentru o perioadă foarte scurtă de timp)

Aceste manifestări apar din cauza reducerii fluxului de sânge către creier. Mai frecvent, simptomele se instalează:

• După o masă bogată
• Când vă ridicați brusc în picioare (mai ales la persoanele în vârstă)
• Când stați mult timp în picioare (mai ales la persoanele tinere) (2, 5)

Când este hipotensiunea arterială o urgență?

Hipotensiunea este o urgență atunci când este o consecință a unui tip de șoc. Acestea pot fi:

• Anafilactic (alergic)
• Septic (infecțios)
• Cardiogenic (afectare a inimii, de exemplu infarct sau aritmii importante)
• Hipovolemic (pierdere de sânge)

Semnele și simptomele prezente în aceste situații pot fi puțin sugestive la început. Confuzia, amețeala și tulburarea vederii sunt frecvent printre primele semne ale hipotensiunii din șoc. În funcție de tipul de șoc, hipotensiunea poate cauza și:

• Piele rece și palidă, cu o rețea de vase albăstrui vizibile imediat sub piele (șoc cardiogenic sau pierdere de sânge)
• Puls și respirație rapide
• Respirație dificilă, zgomotoasă, sufocare (șoc anafilactic)
• Senzație de căldură, înroșirea pielii, urmate de răcirea sa și transpirații abundente (șoc toxic)
• Somnolență și confuzie marcate
• Pierderea conștienței (comă)

Toate tipurile de șoc pot evolua spre comă și pot fi și fatale dacă nu sunt tratate la timp. Apariția acestor semne impun apelarea numărului pentru urgențe 112. (3)

Când te prezinți la medic și la ce să te aștepți

Dacă aveți oricare dintre simptomele hipotensiunii, este bine să vă contactați medicul de familie pentru o evaluare. O valoare mai mică a tensiunii nu impune neapărat un consult medical, dacă aceasta nu s-a instalat brusc sau nu este însoțită de niciun fel de simptom.

Medicul vă va adresa numeroase întrebări privind apariția simptomelor (în ce moment al zilei, ce activitate făceați, cât de des au apărut, etc.). Veți fi rugat să oferiți informații și despre orice alte boli pe care le aveți, medicamentele pe care le luați (nu omiteți suplimentele nutriționale sau medicamentele naturiste) și istoricul de sănătate al familiei. Atunci când medicul de familie are suspiciuni privind cauzele simptomelor dvs. și nu are la dispoziție suficiente metode de investigație, vă poate oferi o trimitere către cardiologie.

Dacă hipotensiunea reprezintă o urgență, veți fi tratat imediat în camera de urgențe, abia după stabilizare urmând investigațiile amănunțite realizate de către un medic specialist. (1)

Cum se pune diagnosticul

Principala metodă diagnostică pentru această afecțiune este măsurarea tensiunii arteriale. Pentru a obține o citire corectă, tensiunea se măsoară la câteva minute după ce ați intrat în cabinetul medicului și v-ați liniștit. Urinați înainte de acest test, deoarece necesitatea de a urina poate crește valoarea tensiunii. În general, tensiunea arterială se măsoară stând pe scaun sau semi-întins. Atunci când se suspectează anumite tipuri de hipotensiune - de exemplu, cea care apare la ridicatul în picioare, se vor face mai multe măsurători în diferite situații. O scădere a tensiunii arteriale cu 15-30 mmHg atunci când vă ridicați în picioare este semnificativă pentru hipotensiunea posturală. Tensiunea arterială este măsurată înainte și la mai multe intervale după masă, atunci când există suspiciunea hipotensiunii post-prandiale. Cel mai adesea, tensiunea scade la 30-60 de minute după masă.  

Pentru a identifica hipotensiunea posturală sau cea care apare la statul prelungit în picioare (mediată neuronal), se poate utiliza masa înclinată. În acest test, sunteți fixat pe o masă care își schimbă înclinația, în timp ce medicul vă urmărește starea și semnele vitale. Multe persoane cu hipotensiune mediată neuronal leșină la acest test.

Pentru a exclude (sau confirma) o altă boală care poate produce hipotensiune, se pot realiza numeroase investigații, unele de rutină, iar altele mai specifice:

• Electrocardiogramă și ecocardiografie (pentru a vedea cât de bine funcționează inima)
• Hemoleucogramă
• Panou metabolic - glicemia, funcția renală, mineralele din sânge, etc.
• Hormonii tiroidieni
• Analize ale urinei
• Radiografii (ale toracelui și/sau abdomenului) (1, 2, 3, 4)

Ce trebuie să știi despre tratament

Tratamentul hipotensiunii arteriale se realizează diferit, în funcție de cauză. Atunci când este cazul, se investighează și se tratează boala de bază care determină hipotensiunea - de exemplu, tratamentul cu hormoni tiroidieni în caz de hipotiroidie. Există și medicamente care pot avea ca efect secundar reducerea tensiunii arteriale. Prezentați medicului dvs. toate medicamentele pe care le luați și discutați o posibilă schimbare a substanței incriminate.

În general, medicamentele care cresc tensiunea arterială sunt recomandate doar în ultimă instanță, deoarece hipertensiunea pe care o pot determina are efecte grave asupra inimii. vaselor, nervilor, etc. Medicamentele care pot fi utilizate (doar cu prescripție medicală) sunt:

• Fludrocortizon - crește retenția de sare și apă, umplând vasele
• Midodrină - realizează contracția vaselor mici de sânge de la periferia corpului, crescând astfel presiunea în artere
• Dihidroxifenilserină - previne hipotensiunea la ridicarea în picioare
• Ocreotid - se poate folosi pentru combaterea tensiunii scăzute după masă

Atunci când hipotensiunea constituie o urgență, tratamentul urmărește să:

• Refacă volumul de sânge care circulă prin artere - prin perfuzii cu diferite soluții sau sânge, când pierderile de sânge sunt mari
• Descopere cauza șocului și să o trateze cât mai rapid (de exemplu prin stimularea contracțiilor cardiace în șocul cardiogen sau tratarea infecției în șocul septic) (3, 6)

Dietă și mod de viață

Există măsuri utile pentru combaterea hipotensiunii, în special dacă aceasta nu are o cauză clară (sau tratabilă). Acestea sunt adesea recomandate deprimă intenție tuturor persoanelor cu hipotensiune ce durează de mai mult timp și includ:

• Consumul crescut de lichide și sare. Deshidratarea duce și la o scădere a volumului de sânge din vase, ceea ce determină reducerea tensiunii arteriale. Consumând suficiente lichide pe tot parcursul zilei, puteți preveni episoadele de hipotensiune. Unele persoane pot fi sfătuite să își crească aportul de sare din dietă, deoarece aceasta „ține apa” în vase. Nu faceți acest lucru decât la recomandarea medicului.
• Ridicați-vă lent în picioare. Dacă suferiți de hipotensiune ortostatică, este foarte important să nu vă ridicați brusc, în special la trezire. Acordați organismului timp să își regleze tensiunea arterială. Din poziția culcat, ridicați-vă puțin (semi-întins) și stați câteva minute, apoi petreceți câteva minute în șezutla marginea patului, înainte de a vă ridica în picioare.
• Nu vă încrucișați picioarele atunci când stați pe scaun. Această poziție, în special dacă este prelungită, poate restricționa fluxul de sânge prin venele din membrele inferioare, iar atunci când vă veți ridica, sângele nu va ajunge suficient de repede la inimă, iar tensiunea va scădea.
• Evitați situațiile care declanșează simptomele. Căldura excesivă poate determina episoade de hipotensiune la numeroase persoane. Statul mult timp în picioare, situațiile care cauzează anxietate, frică sau disconfort pot determina hipotensiune mediată neuronal.
• Consumați mese mici și frecvente. Acest lucru ajută la prevenirea episoadelor de hipotensiune postprandială.
• Evitați alcoolul. Acesta poate precipita episoadele de hipotensiune prin deshidratare.
• Consumați cafea (în limite normale). O ceașcă de cafea dimineața poate preveni episoadele de hipotensiune. Consumul ei în prejma meselor poate reduce hipotensiunea post-prandială, deoarece cauzează evacuarea mai lentă a alimentelor din stomac.
• Purtați ciorapi de compresiune. Aceștia pot crește volumul de sânge care se întoarce la inimă din venele membrelor inferioare, scăzând astfel riscul de hipotensiune. Achiziționați-i doar la recomandarea medicului, întrucât există mai multe modele, cu dimensiuni și grade de compresiune diferite.
• Recunoașteți hipotensiunea și luați măsuri. Când simțiți primele simptome ale hipotensiunii (amețeala, slăbiciunea, tulburarea vederii, senzația de leșin), întindeți-vă pe pat, cu picioarele mai ridicate decât corpul. Poziția de ghemuit, cu capul între picioare, este și ea eficientă pentru creșterea tensiunii arteriale. (3, 4, 6)

Concluzii - de reținut

• Hipotensiunea arterială este definită ca o scădere a tensiunii arteriale sub valorile normale, suficient de mult încât să producă simptome. De obicei, sunt considerate valori hipotensive cele sub 90/ 60 mmHg, dar există variații mari între indivizi.
• Dacă aveți în mod normal valori mici ale tensiunii, dar nu aveți niciun simptom, nu aveți motive de îngrijorare.
• Hipotensiunea ortostatică apare mai des la vârstinici, la ridicarea în picioare. Un alt tip similar este hipotensiunea postprandială (după masă). Hipotensiunea mediată neuronal este mai frecventă la tineri și apare după statul prelungit în picioare. Aceste episoade durează doar câteva secunde sau minute.
• Există și numeroase boli care pot cauza hipotensiune, cum sunt cele ale inimii (infarct, aritmii) sau tiroidiei. Atunci când este posibil, se identifică și se tratează boala care determină hipotensiune.
• Măsurile de modificare a dietei și a stilului de viață sunt primele și cele mai importante recomandări făcute persoanelor cu hipotensiune arterială. Vârstnicii sunt mai predispuși la episoade de hipotensiune, care pot duce la pierderea conștiinței, căzături și fracturi. Din acest motiv, ei și persoanele care îi au în îngrijire trebuie să fie bine informați despre metodele de prevenire sau combatere a episoadelor hipotensive.
• Medicamentele care cresc tensiunea arterială sunt recomandate rar și cu multă precauție, din cauza riscului de efecte adverse importante. (3, 4)