Hepatitele B și C ar putea fi legate de un risc crescut pentru Parkinson

Persoanele infectate cu virusirile hepatice B și C ar putea avea un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boala Parkinson. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista Neurology.

Potrivit OMS, aproximativ 240 de milioane de persoane din lumea întreagă suferă de hepatita B și undeva între 130 și 150 de milioane de persoane sunt purtătoare a virusului hepatic C. Deși ambele tipuri de infecții pot duce la afecțiuni grave, multe persoane prezintă simptome ușoare și nici nu bănuiesc că sunt infectate. Hepatita B se răspândește prin contactul cu sângele și fluidele corporale ale persoanei infectate, iar hepatita C se contactează prin contactul direct sânge cu sânge.

În cadrul studiului de față, cercetătorii de la Universitatea din Oxford au analizat dosarele medicale din spital, aparținând unei mari baze de date din Marea Britanie. Au fost analizate dosarele persoanelor depistate pentru prima dată cu hepatită B, hepatită C, hepatită autoimună, hepatită cronică activă și virusul imunodeficienței umane (HIV), între anii 1999 și 2011. Dosarele acestor pacienți au fost comparate cu dosarele persoanelor având afecțiuni relativ minore - operație de cataractă, bătături, intervenție de înlocuire a rotulei. Cercetătorii au analizat doar dosarele pacienților care mai târziu au dezvoltat boala Parkinson, fapt valabil pentru toate categoriile de pacienți.

Meta-analiza a relevat faptul că persoanele cu hepatita B au fost cu 76% mai predispuse să dezvolte Parkinson, iar cei cu hepatita C au fost cu 51% mai predispuse la acest risc. Din 22.000 de persoane cu hepatită B, 44 au dezvoltat Parkinson, comparativ cu expectanța de 25 de cazuri din populația generală. Din 48.000 de persoane cu hepatita B, 73 au dezvoltat Parkinson, comparativ cu expectanța de 49 de cazuri din populația generală.

Persoanele cu hepatită autoimună, hepatită cronică activă și HIV nu au avut o rată mai ridicată de apariție a bolii Parkinson.

„Apariția bolii Parkinson este un fenomen foarte complex, cu factori atât genetici, cât și de mediu. Este posibil ca virusul în sine, sau tratamentul virusului să aibă un rol în apariția bolii, la fel cum se poate ca persoanele susceptibile la hepatită să fie susceptibile și la Parkinson. Sperăm ca identificarea acestor legături să ne ajute să înțelegem cum se dezvoltă boala Parkinson”, a declarat Julia Pakpoor, autoarea studiului.

Totuși, studiul are câteva limitări: nu a inclus factorii din stilul de viață care pot influența apariția bolii Parkinson, iar subiecții au fost exclusiv pacienți din spitale.

Sursa: MedicalXpress