Singuratatea depresivului

Happy Jesus"s Birth Day Clepsidra si celorlalti care sarbatoriti fie si simbolic aceasta zi ! La atei si basisti (care sunt tot atei) le doresc Saturnalii fericite !

craciun fericit tuturor, si tie Stevens, sa fim sanatosi.

Resident, ti-am lasat un mesaj pe privat! Cristina

Resident, ti-am lasat un mesaj pe privat! Cristina

Buna cristina maria dima, sunt Resident, imi cer scuze ca nu ti-am raspuns insa am avut niste probleme cu boala mea, singuratatea. Te rog, daca poti sa repeti mesajul catre mine pe privat ( Atentie, catre The Resident, nu catre vechiul cont Resident ). N-am vrut sa revin pentru ca nu vad sensul acestui forum si sincer sa fiu sunt de acord cu cineva de aici care spunea ca nu intelege care este relatia dintre bani si dragoste. Nici eu nu inteleg decat ca se face o diferentiere intre 2 clase sociale si ca se pune accentul prea mult pe imagine. Psihanalistul Freud avea o vorba..Societatea se opune fericirii..
Sistemul creeat de societate eu il inteleg, insa faptul ca 99% dintre oameni s-au adaptat si rad si se simt bine...asta nu inteleg.
Recomand, pentru cine n-a vazut pelicula Steaua fara Nume cu Florin Zamfirescu, sa o vizioneze.
Fara dragoste, totul este un FALS, noi traim in FALSITATE...

Bună The Resident...stai liniştit, sunt multe fete în lumea asta care au o oarecare gandire ca si a ta...ei bine, eu o am. Si am si o depresie de început sa zic...si o nevoie mare de cineva alături.dar nici eu nu găsesc, ca sti si tu, baietii din ziua de azi. in fine, ajungând la subiect, fi puternic, si eu încerc sa fiu. Si da-mi mesaj in privat, sa ne mai spunem of'urile si problemutele astea ale noastre. Te pup.

Salut,

Mi-a fost prescris lysanxia (ca substanta activa) si mi s-a dat de la farmacie Prazepam... pentru depresie si anxietate.
Am incercat sa caut un prospect in romana (eu sunt in belgia momentan) si nu am gasit.

Stie cineva de ce nu exista substanta asta si in Romania si care ar fi cel mai apropiat produs (am gasit ca Diazepamul, dar nu e ceva confirmat).
As fi recunoscator si pentru vreun feedback daca a incercat cineva asa ceva :)

Mersi,

lysanxia, pare sa fie un derivat de benzodiazepina. De asemenea pare a fi unic prin modul sau de actiune, insa chiar daca e bun, asemenea tuturor benzodiazepinelor nu se poate lua pe termen lung. In Romania nu se gaseste pentru ca romania nu e tara. Romania este un loc de care trebuie sa fugi.
Iata o lista cu denumirile celelalte comerciale ale lysanxia si tarile aferente: Austria: Demetrin, Belgium: Lysanxia, France: Lysanxia, Germany: Demetrin; Mono Demetrin, Greece: Centrac, Ireland: Centrax, Italy: Prazene; Trepidan, Macedonia: Demetrin, Prazepam, Netherlands: Reapam, Portugal: Demetrin, South Africa: Demetrin, Switzerland: Demetrin, Thailand: Pozapam; Prasepine.
Parerea mea personala este sa apelezi la un psihiatru si sa ceri k inlocuitori in romania Lexotan sau Diazepam. De ce ti le recomand pe acestea 2? deoarece sunt cele mai eficiente.
Dar, daca suferi de o anxietate mai serioasa, benzodiazepinele nu sunt solutia, decat de moment...incearca sa ceri medicului un antidepresiv care sa aiva si rol anxiolitic.
Sedarea nu este întotdeauna o solutie, pe când un antidepresiv actioneaza altfel asupra hormonilor afectati.
Ai grija de asemenea sa nu consumi alcool, sa nu fumezi, sa nu bei energizante sau sa faci abuz de cofeina. Fa Sport, miscare, citeste si ocazional ia complex de B-uri.
Si inca un sfat: Cauta sa nu te bazezi doar pe medicamente...vindecarea poate avea loc numai daca tu vrei sa-ti schimbi modul de viata.

În primul rand Mulţumesc mult pentru răspuns.
Referitor la Prazepam nu am nevoie sa mi se prescrie în România ca îl am deja aici (de la un psihiatru bineînţeles). Ceea ce nu am înţeles este de ce nu exista şi în România ca nu mi se pare ceva deosebit... parca à costat 2 euro sau aşa ceva :)

Referitor la tratament îl iau doar temporar în locul Anafranilului... cel puţin aşa am înţeles eu (e recenta situatia). Peste câteva săptămâni am din nou programare şi pana atunci o sa încep iau şi Escitalopram (seroplex parcă e substanta) care ar fi de fapt pentru depresie / anxietate. Nici ăsta parcă nu exista în România... echivalentul ar fi Cipralex.

Sincer eu încerc sa evit pe cât pot medicamentele şi astea s.ar putea sa fie cam tari pentru mine, dar m.am simţit rău cam acum o luna doua şi deşi eram conştient de boala şi încercăm să mă lupt cu ea simţeam nevoia unei medicaţii. Sper sa fie ok.

Dacă aţi mai luat aşa ceva spuneţi.mi şi mie cum vi s.a părut...
Încă o chestie... în Franţa, Belgia; Olanda se consuma mai ales bere şi vin... moderat bineînţeles. În cazul tratamentului ăsta e chiar absolut interzis alcoolul? Adică de ex un pahar de vin seara la masa...

Romania face parte din tarile slab dezvoltate sau mai pe scurt sarace. La nivel mondial se fac doua categorii de produse, de buna calitate si de proasta calitate. Cele de buna calitate merg spre tarile dezvoltate iar cele de proasta calitate merg spre romania.
Din punct de vedere al medicamentelor psihiatrice, nu e prima oara când marile companii retrag de pe piata un produs sau il distribuie numai in anumite tari. Tranxene, un medicament foarte bun, a fost retras de pe piata fara nici o explicatie, Distonocalm nu mai contine aceleasi ingrediente de calitate, e apa de ploaie, Stilnox si Depakine aproape ca nu se mai gasesc prin farmacii.
Exista 2 posibile variante: ori ei pastreaza cele mai bune medicamente pentru o anumita categorie de oameni, ori le scot de pe piata o perioada pentru ca mai apoi sa revina tot cu ele dar sub o alta denumire.
Anafranilul nu este un medicament bun, din cate imi amintesc da cosmaruri si anxietate, principiul cred ca este de blocare a Adrenalinei ceia ce nu este indicat.
Cipralex este si pentru depresie si pentru anxietate, pare insa sa aiva multe reactii adverse, dar asa sunt toate antidepresivele.
Oricum, la inceput s-ar putea sa te simti agitat sau sa nu simti nici o inbunatatire a starii de bine, daca in 3 saptamani nu incepe sa te ajute sau iti face rau, cere schimbarea tratamentului. Trebuie sa te opresti doar la tratamentul care simti tu ca te ajuta.
Daca vrei neaparat sa bei un vin la masa, sfatul meu este sa-l combini cu sifon...e bine sa nu bei vin imediat atunci când urmezi sa iei si medicamentele...spre exemplu daca medicatia o iei seara la culcare, vinul e bine sa-l bei dimineata sau la pranz.
Alcoolul nu face bine la sanatate, de aceia cauta sa eviti bauturile spirtoase tari.
Miscarea, odihna si consumul de apa, te pot face sa te simti mai bine.
Elimina orice factor de stres din viata ta, inclusiv gândirea negativa, asculta muzica si cauta sa socializezi cu persoane pozitive.
Nu pleca urechea la cei care sunt nemultumiti de tine sau care iti aduc acuze...totul e k tu sa fii multumit de persoana ta.

Multumesc mult pentru sfaturi si incurajari.

Sper sa fie ok... insa momentan sunt la inceput, am inceput tratamentul de 2-3 zile. Iau doar Prazepam, mi s-a recomandat o pastila seara de 10 mg, insa pentru ca ma moleseste rau si pentru ca a doua zi casc non stop, iau doar jumatate de pastila.

Inca nu am inceput sa iau Escitalopram, si sincer imi este cam "frica" ca de obicei in prima perioada resimt multe efecte secundare (asa am patit si cu anafranilul... dupa o perioada a fost ok).

Cam nasol asta cu alcoolul... eu pastilele le iau seara si de baut tot seara in timp ce citesc... o sa vad cum fac, cel mai probabil o sa renunt la alcool.

Inca o intrebare, cam la cat timp se fac vizitele la psihiatru (banuiesc ca de ex. in cazul meu fiind la inceput de tratament va fi ceva mai des). Am impresia ca ma cam stoarce de bani al meu :)

Fa-Ti asigurare.

Am o asigurare... pentru ca a fost prima data ici nu stiu exact cat suport eu si cat asigurarea, insa nu vreau sa incurajez astfel de comportament.

O sa merg de cate ori este nevoie, nu ma "zgarcesc" la consultatii, dar nici nu vreau sa merg aiurea... daia va intrebam cam care e frecventa la voi

Cam o data pe luna este frecventa generala. Depinde, daca apelezi la psihiatri in mod particular, contra cost ti se poate emite reteta valabila de la 2 la 6 luni. Si trebuie sa platesti si medicatia.
Daca, pe de alta parte, esti luat in evidenta la o policlinica a unui spital, asigurarea acopera partial sau total costul medicamentelor, iar consultul teoretic este gratuit.
Daca dispui de bani, parerea mea este ca decat sa platesti psihiatri si medicamente cu actiune extraterestra mai bine incearca tratamente noi, revolutionare, fara efecte adverse si chiar eficiente...o sa-ti dau cateva exemple de nume: A2X, Neuro Optimizer, 5-HTP, GABA, L-Glutamina, Rhodiola etc.
Sunt multe pe piata, costa, dar cel putin stii ca fac ceva bun pentru creier.

Am inteles.
Sincer mi se pare cam des sa mergi lunar la psihiatru, cu atat mai mult cu cat tratamentul e pe durata lunga de timp, efectele sunt la fel, etc.
In Romania mergeam o data la cateva luni (cam 3 luni) si primeam pastile pentru toata perioada. Aici vad ca e "moda" sa mergi mai des, dar sincer nici nu stiu ce pot sa spun medicului ca nu se simt efectele in doar 3 saptamani 1 luna.

Referitor la tratamentele revolutionare, sincer sunt cam sceptic... poate si pentru ca nu ma pricep deloc si nu-mi dau seama ce ar fi bun in interesant si ce e total inutil sau chiar daunator. ma gandesc ca la un medicament mai cunoscut exista intr-o oarecare masura o cunoastere despre efecte, reactii secundare, eficacitate, etc.

Plus ca eu nu mi-am ales niciodata medicamentele, ce mi-a dat doctorul aia am luat... eventual mai pun intrebari, ce face fiecare, ce as vrea eu sa faca, etc. dar nu am venit eu cu o propunere de medicament si nici nu am luat "de capul meu".

De fapt e bine sa mergi lunar la control, intr-o luna pot sa apara multe manifestari care nu trebuie trecute cu vederea.
Scepticismul tau nu te face sa te intrebi uneori si daca medicii psihiatri sunt medici adevarati? :-)
Sexoterapia ai incercat? ai o prietena? :-)

:) buna intrebare
Sincer, nu m-am indoit niciodata de medicii psihiatrii, dar nu cred in psihologi :) cu atat mai putin in sexologi.

Nu am o prietena si asta poate avea legatura cu starile mele, nu direct ci mai degraba indirect. O alta cauza e ca m-am mutat aici si am renuntat in Romania la prieteni, colegi de munca, familie etc. Nu pot sa zic ca imi este greu aici, dar este altceva si probabil ca in subconstient se simte lipsa. La nivel constient nu pot sa zic ca imi este foarte dor de casa, ca sufar dupa cineva, ca ma simt dezradacinat... totusi am avut o criza de vreo saptamana, deci se pare ca nu e chiar cum cred eu, cel putin pentru organism :)

Legat de partea sexuala, nu am fost niciodata foarte dependent de sex, sau obsedat, nici macar nu pot sa zic ca simt vreo placere cu totul deosebita. Mi se pare ceva de baza, primar, fun, dar fara sa ma faca dependent in vreun fel de asa ceva sau sa ma faca sa consider sexul dincolo de o nevoie/placere "ieftina". Adica nu cred ca are legatura cu partea psihica... ma refer in cazul meu bineinteles, nu vorbesc despre altii.

Un medic psihiatru nu-ti ofera suport psihic decat pastile...un psiholog bun te poate ajuta sa-ti recapeti încrederea in tine, trebuie sa intelegi ca încrederea in propria persoana reprezinta cel mai important lucru...medicatia psihiatrica te demotiveaza. Desigur ca ai nevoie acum, dar ideea este sa te vindeci nu doar sa maschezi o stare.
Libido nu ai de la pastile sau in general nu ai simtit niciodata o placere deosebita?
Sexul este o placere ieftina numai daca-l faci c-o prostituata.cu fata pe care o iubesti faci dragoste, te implici emotional.
Si da, are legatura cu partea psihica, pe unii oameni ii face fericiti in mod natural.
In Belgia fetele sunt vulgare si consuma alcool la greu, nu?
Mi-a spus un amic, nici el n-a reusit sa-si faca o prietena acolo.
Se pare ca problema cu fetele e o problema generala, peste tot in lume.
Multi baieti sufera de singuratate, iar pe ele nu le intereseaza decat distractie si bani.
Cel putin e bine ca tu ai reusit sa-ti schimbi domiciliul intr-o tara mai civilizata, te descurci pe cont propriu si asta e bine.
Oricum in romania nu gaseai un loc de munca potrivit, toti sefii de aici cauta sa te umileasca pe salarii de nimic.cel putin acolo salariile sunt mai generoase...

Da, sincer eu incerc sa ma motivez si sa ma remontez singur. Psihiatrul ma ajuta o perioada cu pastile, dar eu nu sunt genul sa devin dependent de ele, voi forta eliberarea. Sigur, trebuie sa si reusesc, dar daca nu reusesc revin la pastile si incerc din nou, adica nu mi s-a intamplat pana acum sa deznadajduiesc. Recunosc totusi ca este frustrant, mai ales ca la mine in familie nu au fost cazuri asemanatoare si de multe ori ma intreb ce am eu de sunt asa... dar imi trece :)) Cu psihologul mi se pare ca stai mai mult la povesti si tot incearca sa gaseasca ca in filme vreun episod din copilarie cand te-a muscat un catel ca sa faca legatura cu boala ta de acum, plus ca multi nici nu au niciun fel de pregatire medicala... insa nu am fost niciodata la psiholog asa ca nu trebuie sa tina nimeni cont de parerea mea.

Legat de fete, ce sa zic, sunt si asemanari si deosebiri. Sincer evit sa pun o eticheta pentru ca nici nu sunt de asa mult timp incat sa stiu foarte bine. Ce am observat ca sunt mai reci, mai ambitioase si independente insa, nu pun mare pret pe aspect si ingrijirea asta de zi cu zi (nu isi fac unghiile ca ale noastre, insa citesc infinit mai mult... deci depinde ce cauta fiecare), consuma mai mult alcool ce-i drept, dar mi se par mai vulgare si usuratice romancele sincer. Legat de distractie, intradevar si ele cauta distractia, insa nu si banii ca in Romania unde daca ai bani nu conteaza daca esti marlan, incult, misogin, urat, stau toate gagicile dupa tine pentru ca le oferi o masa in club si doua bauturi. Aici ele isi cumpara singure si fac alegerile in functie de alte variabile (mai bune sau mai rele).

Legat de munca, e ok, insa sincer si nu pot sa zic ca in tara era foarte rau. Doar ca, per total, e mai bine aici :)Depinde acum si cum e fiecare construit si isi face viata... eu nu am venit in strainatate sa fac foamea si sa strang bani sa-mi fac casa cu etaj la tara in Romania. Nu ca ii judec pe cei 80% care fac asta... suntem doar diferiti.

Partea mai nasoala este ca, din pacate, trebuie din cand in cand sa luam pastile :))

Sincer din analiza mea, nu vad sa ai vreo boala psihica...faptul ca lumea s-a racit si nu toti se pot adapta la schimbare nu inseamna ca sunt nebuni.
Mie mi se pare ca esti inteligent.
Ti s-a intamplat tie pentru ca pui suflet in actiunile tale, vezi tu, oamenii nesimtiti nu se imbolnavesc niciodata pentru ca nu au constiinta.
Tu esti o persoana normala, lumea in care traim nu este normala si de aceia cauta sa te eticheteze, ca ai anxietate sau depresie, când de fapt in realitate poate ca esti doar nefericit, poate ca aveai alte asteptari de la viata si poate ca nu o data, cei in care aveai incredere te-au dezamagit.
Lumea in care traim azi e ignoranta, ei nu se gândesc la probleme k noi, ei nu despica firul in 4 pentru analize filozofice existentiale, ei merg pe principiul de turma fara pastor considerând ca numai viata pe care o avem noi aici conteaza.
Ce fata isi paraseste iubitul dintr-o relatie de 7 ani, numai k mai tarziu sa-si gaseasca sfarsitul pe centura in Italia?
Ce studenta se suie in masina cu oricine si face 2 milioane in 5 minute?
Ce fete bune se drogheaza si beau pana vomita in cluburi private cu usile inchise?
Ce sfinte chipurile credincioase cauta iubirea, dar daca se poate sa aiva casa, masina si bani? Fetele care se duc cu marlani, inculti, misogini si urati. Frumoase in exterior si moarte in interior.
Daca as fi stiut ca am vreo problema asa cum cred altii despre mine, m-as fi resemnat cu ideea ca trebuie sa-mi accept soarta si sa traiesc singur dupa propria-mi nebunie, dar când stiu ca arat bine, sunt inteligent, am un potential imens, ma doare ca am permanent o karma negativa, ca nu mai pot sa rad când ii vad pe altii cum rad degajati pe strada.
Când am fost internat in spital am vorbit cu un tanar casatorit, avea o nevasta foarte frumoasa insa el era extrem de depresiv, mi-a povestit ca a avut o sansa la un trai mai bun, dar a pierdut trenul, atunci aveam doar 22 de ani, n-am inteles ce a vrut sa spuna, am crezut ca este doar trist si l-am incurajat, deabia acum, la 35 de ani realizez ce a vrut sa spuna...toate se fac la timpul lor, daca nu prinzi anumite ocazii in viata, la un moment dat nu mai opreste nici un tren in gara ta.
Obisnuiam sa cred ca in viata toate se intampla cu un scop, acum nu mai inteleg de ce trebuie sa fiu anxios, depresiv si singur.

Cred ca m-as descrie mai mult ca un om normal :)
Insa am avut acum cam doua luni, timp de o saptamana, un fel de criza: transpiram puternic, aveam ameteli, nu ma puteam concetra, moleseala, simteam ca lesin, etc. Acum au trecut, mai am oarecare reminiscente, dar minore... insa am fost la psihiatru pentru ca nu vreau sa mai am un episod ca asta in viitor.

Legat de ce zici, tu cred ca te stresezi prea tare de ce fac ceilalti. Nici mie nu-mi place si nu inteleg de ce o fata draguta traieste cu vreo rapandula de baiat sau invers si sunt frustrat pentru ca mi-ar placea sa gasesc si eu o persoana potrivita, insa nu pot sa zic ca ma afecteaza foarte mult. Fiecare are experientele sale, 'norocul' sau, si nu trebuie nici sa fim invidiosi nici sa dispretuim prea mult chestiile astea. Daca o fata sau baiat vrea sa se imbete pana vomita, e dreptul ei/lui, noi trebuie sa acceptam asta ca pe o decizie a sa, fara sa il dispretuim pentru asta sau mai rau sa-l uram.

La fel si cu momentele in viata cand nis e intampla anumite chestii nu trebuie sa fin tot timpul genul 'Gica contra' adica daca noi nu avem o relatie sa fim invidiosi pe cei care o au, sau daca noi avem o relatie mai tarziu in viata sa ne spunem ca ce bine era sa fi fost mai devreme sau ca am pierdut trenul, si viceversa adica daca o avem la inceput sa spunem ca ce fraieri am fost ca noi nu ne-am trait viata ca altii si nu ne-am distrat ci ne-am casatorit si acum crestem puradeii :))

Cam asta... intra-devar, pe tine s-ar putea sa te ajute un psiholog sau terapeut, sa stati de vorba si sa schimbati pareri, impresii, etc.

Salut!
Ma numesc Iulian si am 26 de ani. Pot spune ca ma regasesc in problema ta, insa, eu am si ceva kilograme in plus, care ma doboara din punct de vedere psihic. In urma cu 10-11 ani am suferit o depresie (m-am culcat sportiv si dupa un an m-am trezit un cazan de grasime). Din aceasta cauza, m-am izolat foarte mult cu toate ca primesc injectii cu moral de fiecare data cand ies sa ma plimb, sa fac miscare, dar ma doboara singuratatea. Degeaba mi se spune ca sunt un baiat frumos, ca e pacat sa nu slabesc, etc.
Nu stiu ce vreau de la viata, mi-am facut abonament la sala, vreau sa incep un program de aproximativ un an in care sa intru pe drumul cel bun, am incredere ca pot face asta si sunt mai pregatit ca niciodata.
Deja sunt intr-una din serile acelea de nesomn, in care ma gandesc care este rolul meu pe pamant. Nu neg ca m-am gandit, fugitiv ce e drept, la rolul meu in aceasta lume si ce s-ar intampla daca termin lupta subit, dar sunt prea fricos.
Acum privesc cu detasare faptul ca am avut ganduri negre, dar incerc sa lupt cu mine insumi si sa incetez sa mai fiu o povara pentru cei dragi. Paradoxal, sunt tipul de om pe care ti-l doresti mereu in preajma, care stie sa faca omul sa zambeasca si care nu te lasa la greu.
Sunt confuz, poate de aici si lipsa de coerenta, dar am simtit nevoia sa iti zic ca nu esti singur. Cel mai negativist om din lume iti spune ca noi avem ceva al nostru, care o sa vina cand e trebuie. Am incredere ca peste o perioada cand am sa mai intru pe aici si sa aduc vesti bune in ceea ce ma priveste, o sa aud si despre tine/voi la fel. In urma cu cateva luni am scris si n mesaj asemanator, cu lacrimi in ochi, consider ca am facut un progres si am reusit sa depasesc faza aia.
Niapte buna si sa ne auzim cu bine!

Salut Iulian,

Ce sa zic, nu stiu daca sunt eu in masura sa dau sfaturi...
In primul rand cand mai ai ganduri de "rolul tau in lume si terminat subit lupta" trebuie sa pui mana pe telefon si sa-ti faci o programare la psihiatru. El sigur te poate ajuta. Eu nu am avut niciodata astfel de ganduri, la mine se manisfesta putin altfel depresia sau anxietatea... in plus eu am preferat sa lupt cat pot cu starile astea. Cateodata chiar imi face placere, de ex. la un moment dat aveam ameteli mari in spatii deschise (nu neaparat agorafobie, dar ma simteam rau)... imi amintesc ca mergeam ca un motan pe langa zid ca imi era friga sa nu cad daca o luam direct prin spatiul larg deschis, in acelasi timp imi propuneam sa ma fortez, sa vad cat rezist, imi spuneam ca e doar o senzatie, ca pot sa lupt cu ea. Trageam de mine intr-un fel sau altul... incerc pe cat pot sa evit medicamentele, sa ma fac bine "de la sine".

Partea cu greutatea e doar un efect al bolii tale... daca nu era greutatea, era frumuseatea, parul sau culoarea ochilor, etc. Si eu mai am chestii din astea (de ex. ma consider scund... am 1.70 ceea ce nu e mult pentru un baiat). Incearca sa slabesti daca e important pentru tine dar nu te stresa prea mult... nu cred ca esti gras, ci doar bolnav :)

Alta chestia e socializarea, ea rezolva multe probleme. Eu de ex. m-am mutat in alta tara si am suferit, de fapt sufar si acum de singuratate... mi-am gasit online niste grupuri de straini amestecati cu care ies sa vizitam cate ceva, sau sa alergam, sau sa mancam impreuna. Chestii din astea, banale, dar care te vor ajuta mult... chiar fara sa-ti dai seama

Cititul iar ajuta (cel putin in cazul meu), mai ales cand nu poti evita singuratatea, studiu (citeste ceva despre sportul care iti place tie de ex.), uita-te la un film bun, etc.

Gata cu sfaturile, mai lasam si pe altii :))
Bafta!

Iulian., Buna, am citit tot ce ai scris tu si sincer ma regasesc total in afirmatiile tale, cu o singura exceptie, care in cazul tau ar putea face diferenta in bine si anume faptul ca esti tanar, esti foarte tanar si sansele ca sa-ti revii la normal sunt imense.
Ingrasarea poate sa-ti dea batai de cap atat fizic cat si psihic. In afara de factorii genetici ingrasarea provine de la depresie, medicatie psihiatrica sau sedentarism.
Faptul ca ti-ai facut abonament la sala este primul pas, bine gandit de tine, pentru a iesi din aceasta stare de tristete.
Nimeni nu stie exact care este rolul nostru pe pamant, vei observa pe parcursul vietii tale oameni buni sau oameni rai, oameni saraci sau oameni bogati, temerari care lupta pentru o cauza si oameni indiferenti care se lasa doar purtati de val, nici unul nu are garantia ca intra in gratiile Divinitatii si pana la urma toti mor.
Multi cred ca trebuie sa se casatoreasca, sa faca copii si sa-i creasca si asta e viata, dupa cativa ani se iau la bataie si dau divort, copii ajung la femeie iar barbatul se trezeste singur, cu parul alb, la o varsta la care cu greu mai poate schimba ceva, in ce a investit el? si pentru ce a luptat?
Trebuie sa intelegi ca lumea s-a schimbat, femeile nu se simt singure si nu mai au nevoie de barbati. De fapt daca stai sa analizezi istoria omenirii, femeile nu au avut niciodata nevoie de barbati decat in contextul in care lor le era imposibil sa se afirme in societate. Dreptul la vot, dreptul la studii, dreptul la munca, dar si libertatea de a experimenta tot mai multe relatii, o face pe femeia moderna sa se considere o rasa superioara barbatului, caruia ea nu vrea sa se mai supuna sau pe care doreste sa-l controleze. Tu trebuie sa te intrebi daca ai nevoie de o astfel de femeie sau mai astepti pana gasesti o prietena adevarata care sa te trateze egal.
Nu uita ca asa cum viata este doar o imagine, asa este si femeia, frumoasa in exterior si putreda in interior.
Singuratatea pentru unele persoane, in special baieti, este o boala grea, care te mananca pe interior precum cancerul, dorinta ta de-a experimenta dragostea sau frumusetea unei relatii este una fireasca insa raportata la zilele noastre este o misiune grea de indeplinit.
Nimeni nu mai cauta dragoste, toata lumea vrea bani si sa traiasca bine.
Daca nu reusesti sa-ti creezi o situatie sociala, cat de cat buna, vei avea mari probleme in a lega o relatie durabila cu o fata. Iti spun asta din propria experienta.
Nici-o femeie nu te tine daca n-aduci bani in casa, nici macar Maica Tereza.
Daca mai ai nevoie de sfaturi, in legatura cu orice, nu uita sa scrii aici.
Succes la Sala!

Pai stai mai cum femeia nu se simte singura si barbatul da ?! Ceva nu e okey aici in ce zici.
Ca si daca nu are nev de barbati, atunci ii e bine facand altceva, asa si noi la fel, nici noi nu avem nev de ele, ca ptr un sex poti sa-l faci si altfel ffff simplu, poti sa te duci la o prostituata, dai 50 lei si gata, deci sunt metode.
Poti avea prieteni, te intalnesti, te vizitezi unul pe altul, faci ce-ti place, ce e musai musai sa ai pe una sa-ti manance zilele ? Viata e frumoasa si fara, e cam urata cu, in general.
Femeia si barbatul sunt proiectati diferit, in general ce ai in comun cu ele ? Nu prea ai, iar dragostea aia cand e tare, e drogare, nu e nimic real, vrem sa fim drogati ? Nu vrem, ca dupa aia ne trezim in realitate si ne dam seama ca ne-am nenorocit viata de tot cuplandu-ne cu cine nu trebuie.

Eu am 3-4 prieteni f buni, daca n-as avea depresia de la chimia defecta, ar fi f bine, ma vizitez cu ei aproape zilnic, jucam table, glumim, radem, ne mai plimbam, ma mai uit la TV, ma joc la calc, deci am multe pasiuni. Asa ca nu inteleg ce atata disperare sa fim drogati cu Feniletilamina adica aia de-ti la mintile cand te indragostesti ca sa-ti footi norocul apoi, ca si cum nu putem face multe alte lucruri frumoase.
Nu vezi ? Cu cat timpu trece, cu atata relatia se duce intre femeie si barbat, la prietenie e pe dos, cu cat trece timpul, cu atata prietenia intre barbat si barbat se leaga mai tare, ca va leaga n pasiuni, va intelegeti altfel.
Baza relatiei cu o femeie e amageala si drogarea, baza relatiei cu un baiat e real ceva in comun si de aia tine stabil in timp.
Asa ca treziti-va baieti si nu va mai doriti o prostie.

Solutia e sa se trateze de depresie cu medicatie buna, sa se duca la sala mai departe si sa-si vada de treaba fara sa creada ca lipsa unei relatiii e cauza depresiei lui, depresia te face sa percepi singuratatea f urat dar e fals de fapt, poti sa nu fi singur dar nu neaparat sa ai o femeie langa tine.

Da ma Costy2008, ai dreptate, dar am mai zis-o si repet, sexul e una, il poti face si cu o prostituata dispusa sa-ti indeplineasca orice fantezie si dragostea e alta. Daca ai o iubita langa tine, care tine la tine, care are sentimente pentru tine, poti sa-ti gasesti acea liniste de care ai nevoie, simti ca traiesti cu cineva si pentru cineva si asta te motiveaza, te face fericit.
Problema este cea pe care ai spus-o si tu, ca femeile in ziua de azi iti mananca zilele, prin urmare daca inainte luptai pentru a gasi idealul, fericirea, femeia, acuma descoperim cu mare deznadejde ca femeia, cândva simbolul vietii, feminitatii si iubirii nu a devenit altceva decat o cursa, o amagire si o complicare inutila a vietii.
Drogul ala al dragostei de care zici tu, oricum e mai bun decat drogurile psihiatrice pe care le luam noi. Pe bune acuma, cu ce te-au ajutat pe tine vreodata medicamentele psihiatrice?
De ce sa traiesti cu impresia ca ai tu o chimie defecta? Cum poti calcula cate defecte chimice ai tu si cate iti creeaza zilnic medicatia?
Pe de alta parte sfatul pe care l-ai dat tu lui Iulian este foarte bun, adica socializarea cu prieteni cum faci tu, sportul si anumite pasiuni, dar astea merg in tinerete doar, eu ma gândeam la viitor, poate omul vrea sa se aseze la casa lui, sa-si faca o familie. Nu cred ca o iesire cu prietenii rezolva problema singuratatii, dupa care ce faci? te întorci la aceiasi casa pustie?
Chiar daca suferim de depresie, asta nu inseamna ca trebuie sa fim condamnati la singuratate si izolati k niste leprosi. Peste 40 de milioane de americani sufera de anxietate si depresie, cu toate astea nimeni nu pune eticheta pe ei asa cum fac la noi in romania.
E clar ca n-avem noroc la femei...n-are legatura inaltimea, culoarea parului sau a ochilor, medicatia pe care o luam, daca e sa te placa cineva, te accepta oricum ai fi, s-a tampit si lumea in care traim noi dar e clar ca si noi avem ghinion.

Ba da, am depresie endogena adica chimica intrucat a inceput pe la 12, 5 ani fara nici o schimbare de mediu, apoi a remis total cam 2 ani jumate tot in acelasi mediu si apoi a reinceput declinul permanent dar ireversibil, asa ca aia e, oricat vrei tu sa fugi de dereglarea chimica data de gene defecte, nu prea reusesti, asta e adevarul, exista doua depresii, exogena si endogena, ultima n-are treaba cu mediul.
Cu femeia nu e asa, asa au fost mereu, doar ca inainte de 1990 nu aveau ce sa aleaga, 80 % din oameni avand aceleasi venituri si situatie financiara, ce dragoste ? aia era si este la inceput, asa e de cand lumea, nu doar acuma, dupa aia aleluia, rar cazuri fericite si dupa.

Este corect cu casa pustie, in domeniul asta trebe facut ceva, trebuie sa stai cu cineva acasa clar, nu stiu de unde ideea ca te considera lumea ceva nasol, eu pe unde ma invart si am zis ca am depresie nu a fost problema deloc.
Nu ne place vreuna, ca daca ne-ar placea nu mai conta, aici e problema, exact cum spui si tu.
Si pot sa-ti confirm ca cel putin la mine NU a contat situatia financiara, orice ma dadeam, nici nu conta, am testat special ca sa vad daca asta conteaza, deci gresesti amarnic aici cum ca toata lumea doar bani urmareste ! In prima faza oricine urmareste o companie placuta, cel putin la tinerete, abia dupa 45 ani in colo te uiti mai mult la finante.
Aud multi baieti care nu au prietena ca n-au bani, eu nu am pupat chestia asta vreodata :)), nu s-a ajuns acolo de fapt, nici nu o mai interesa cate vile as avea, ce venituri as avea sau nu stiu ce slujba f bine platita as avea.

Drogul dragostei este bun doar in cazul in care nu face rau dupa, dar in general face ! Si cum se poate ajunge si la suicid uneori, nu stiu cat de "mai bine" e. Rar sa te iubeasca si celalalt la fel si sa se termine simultan ca sa plecati fiecare fara sa suferiti, deci dupa ce trece aia, apare reversul si nu-ti va conveni, plus ce pe baza acestui drog "bun" poti sa-ti footi viata de tot formand o relatie pe baze false. E bine sa te placi la nivel decent doar, normal, fara euforii obsesii si alte tampenii. Ma simt bine cu tine, imi place cat de cat cum arati, avem ce discuta, hai sa incercam o relatie normala, nu am nevoie de sunat de 10 ori pe zi si alte aberatii din astea, iar cand pica, nu mai suferi deloc asa tare, e un echilibru.

Medicatia la mine a mers doar Buprenorphina, si da, merge uneori, urca tonusul, dispar suferintele, sunt cum s-ar zice cat de cat mai okey oricum ar fi.
Daca nu merge medicatia nu inseamna ca nu merge ca e de la mediu neaparat, mediu doar apasa pe problema deja existenta, atat, nu merge medicatia ca nu se potriveste pur si simplu.
Si sa stai cu una pe care nu o suporti e mai rau decat de unul singur.

@ The Resident

Medicamentele psihiatrice nu ajuta pe nimeni niciodata cu nimic. Industria asta e o industrie fantoma care baga apa de ploaie in pastile.

Am fost azi sa fac Litemia la Obregia. Toti oamenii care stateau la ditamai coada sa se interneze o faceau pentru ca nu aveau unde locui pe ploaia asta.

Stai calm. Mergi inainte !

Ce medicament e asta Costy? Buprenorphina, e opioid? e ca metadona?
Da, ai dreptate, dupa ce te desparti intr-o relatie e foarte greu, iti iese pe nas toata dragostea. Pai sunt multi care s-au sinucis, sunt si politisti care s-au sinucis cu arma din dotare ca ia parasit iubita sau nevasta.
Prin urmare dragostea este un fel de autosugestie, adica tu iti inchipui ca persoana de langa tine te iubeste, gata am inteles.
Clara, tu tot mai iei Litiu?
Da, pai oamenii stateau la coada pentru ca mai sunt si oameni sarmani pe lumea asta. Asta-i cel mai grav lucru, sa fii si sarac si bolnav.

Iau litiu. Litiu e in principal pt bipolari.