schizofrenie de patru ani

@don7frye
Daca ar fii sa-ti dau un sfat ar fii sa-ti iei tratamentul recomandat sa vorbesti cu doctorul tau pana vei reusi sa gasesti cel mai adecvat tratament sau daca e posibil, sa nu mai ai nevoie de el, ceea ce nu e si cazul meu..care sunt condamnata pe viata la doza zilnica de medicamente.Cel mai important lucru e sa cauti sa faci lucrurile care iti fac placere si sa fii inconjurat de oameni care sa te inteleaga care sa-ti fie alaturi in clipele dificile.Eu sunt o persoana plina de umor desi ma caracterizeaza introvertismul caci gandesc mult si vorbesc putin(acum am facut o exceptie de la regula)dar am primit curajul de a merge mai departe vazand disperarea din ochii apropiatilor atunci cand faceam crize!
Fii optimist si bucura-te de viata, viseaza cu ochii deschisi atunci cand vrei dar cand deschizi ochii si dai de realitate fa un singur lucru:ZAMBESTE!
Ia-ti visele pe rand si incearca sa le realizezi, iar cand ceva nu-ti iese nu te demoraliza exista timp pentru toate..era un citat "NUMAI UN NEBUN POATE VISA LA O REGINA".
Nu putem fii toti Dan Diaconescu sau Gigi Becali asa cum nu a mai existat un alt Einstein sau un alt Mozart dar toti suntem unici in felul nostru..

Sper ca nu te-am suparat cu ceva iti doresc multa sanatate si mai mult optimism!!!

Inca ceva Don7frye:am zis ca-ti dau un sfat si au fost mai multe!

Poate stiti vreo fantana ceva, vreun izvor tamaduitor de unde daca bei apa reusesti sa te vindeci de orice boala ! :(( Stie cineva, produce retard sau dementa boala asta ? Ca parca din ce in ce gandesc mai greu si tin minte mai greu orice incerc sa memorez.

don7frye, vrei sa vorbim pe messenger ?

don7frye, da, e posibil sa scapi complet de boala asta.
Tratamentul este asa :
- zici de 3 ori pe zi timpe de 10 minute "La dracu cu doctorii psihiatrii care mi-au bagat in cap ca am schizofrenie !"
- stai departe de oameni bolnavi.
- ai incredere in tine ! ai fost dotat din nastere cu tot ce-ti trebuie ca sa fii un om in toata regula.
- gindeste liber, fara frica.

Eu de pilda m-am simtit vizibil mai bine dupa ce am tinut cont de un studiu ca asta:

ARTICOLUL COMPLET:
http://alergic.wordpress.com/2009/12/09/creierul-tau-si-graul-i/
-
Conexiunea glutenului: asocierea dintre schizofrenie şi boala celiacă
.
.
REZULTATE: O reducere drastică a simptomelor schizofreniei, dacă nu remisie completă a fost observată într-un subgrup de pacienţi cu schizofrenie.
CONCLUZIE : Studii epidemiologice la scară largă şi experienţă clinică sunt necesare pentru a confirma asocierea dintre gluten şi schizofrenie, cu trimitere către mecanismul ce stă la baza apariţiei acestei asocieri.

Am sa incerc si eu o cura fara produse pe baza de faina sa vad ce o sa se intample. De vorbit pe messenger mi-ar face placere insa pur si simplu nu pot. Sunt intr-o faza in care imi vine foarte greu sa comunic. De asta zic, boala asta cred ca produce retard sau ceva. Am cateva ganduri care imi staruie in minte si acestea sunt legate de boala. Nimic nou, pot sa ma pun de-a curmezisul.

Exista specialisti care au facut o legatura intre depresia la varsta tanara si prost tratata si dementa senila...Eu zic sa nu va speriati si sa luati tot ce e bun de la cei care v-au sfatuit pe forum.Deocamdata ce e cu Dumneavoastra cred ca tine mai mult de un mecanism psihologic si anume de lipsa de concentrare a atentiei, care are drept corolar slabirea memoriei.Chiar nu vad de ce trebuie sa va ingrijorati, poate treceti si printr-o pasa depresiva, constientizati problema, insa n-o veti putea invinge cu vointa(si asa vointa are de suferit).Tineti legatura si cu medicul!El ce zice?

Stimate domnule don7frye,

Treceti printr-o faza de depresie. Uitati-va un pic peste topicul cu Depresia si anxietatea - simptome si mecanisme ca sa intelegeti exact ce se intampla la nivelul organismului in momentul in care apare depresia.

Si apoi mergeti la doctor sa va prescrie un antidepresiv usor. Veti depasi imediat momentul.

Cu pace si mai multa hotarire, domnule !

Clara

Is destul de pastilat si asa. Imi este frica sa mai iau si altceva, iau 5 pastile pe zi pentru schizofrenie : 2 depakine la 500 si 3 serdolect.In plus antidepresivele afecteaza si mai mult memoria, numai de asta nu am eu nevoie !

In lipsa antidepresivelor s-ar putea ca criza de memorie si atentie sa se adanceasca.E un cerc vicios aici...Poate ar fi necesara si putina psihoterapie?Credeti ca v-ar ajuta?

M-am uitat pe Serdolect, nu prea puteti lua SSRI in combinatie cu el, raman la ideea cu ceva psihoterapie...Daca Dumneavoastra agreati ideea...

Domnule don7frye,

Incercati daca puteti sa reduceti din doza de Depakine. Dumneavoastra nu luati nici un medicament pentru depresie. Depakine-ul in cantitati asa mari adanceste gradul de depresie. V-o spun experienta mea si a cunostintelor care l-au folosit. Vedeti cum va simtiti cu 750 Depakine sau cu 500. Si daca nu e bine si simtiti ca virati, reluati doza initiala de 1000 mg.
V-ar fi foarte util un antidepresiv. Dar incercati intai cu Depakine-ul.

@pulberedestele: De ce la toti care m-am plans ca m-a lasat memoria mi-au spus ca ei cred ca e vorba de atentie si de concentrare si nu de memorie.

Domnule don7frye,

Si pe mine m-au lasat si memoria si atentia si concentrarea.

Dar nu le mai bag in seama.

Accept boala ca atare si merg asa mai departe incercand sa ma bucur de lucrurile care imi fac placere.

Aceste simptome fac parte ori din boala ori sunt efecte secundare ale medicamentelor pe care e absolut necesar sa le luam zilnic.

Luati-le ca atare si incecati sa va adaptati cat mai usor si mai fara stres si emotii la viata pe care o duceti.

Cu pace, multa sanatate va doresc !

Clara

Si din ce sa traiesc imi spui si mie ? Poate tie iti place sa stai la tata mamei, scuze de expresie. Sa ma trezesc la 40 de ani fara situatie materiala, fara slujba, neinsurat si asa mai departe. Acum stau pe capul parintilor si traim cum putem din 1300 de lei pensie a lu tata. Dar cand parintii mei vor deceda eu ce voi face oare? Oare nu e indreptatita disperarea mea?

Domnule Don7frye,

Imi pare rau ca treceti printr-o asemenea situatie si credeti-ma sincer ca va inteleg. Dar sa stiti ca si eu trec culmea, printr-una identica. Aceeasi suma. Pentru o intreaga familie. 4 persoane.

Am avut norocul insa de a putea lucra 8 ani dupa terminarea primei facultati, cu carte de munca. Dupa care in urma celui de-al treilea episod psihotic acut, m-am pensionat pe caz de boala (la stabilirea pensiei punandu-se ca vechime si prima facultate).

In plus, la boala mea, mi-am facut si indemnizatie de handicap (234 lei) fara de care nu ma puteam descurca.

Eu zic insa sa ne linistim si sa luam lucrurile logic.

In conditiile in care nu aveti si nu ati avut carte de munca niciodata, parintii sa va faca un contract cu Casa de Pensii de care apartineti, unde trebuie sa depuneti minim 10 lei pe luna, pentru a obtine pensia aceea minima de 350 de lei pe luna cand veti avea varsta de pensionare sau anticipat, daca va pensionati ca mine pe caz de boala.

Acum, in prezent, faceti rost de toate biletele de iesire din spital si alcatuiti dosarul pentru indemnizatia de handicap care va ofera pe langa cei 234 lei lunar (mai bine astia decat nimic) si alte facilitati (transport RATB, metrou, tren, impozite, gratuite, medicamente gratuite sau aproape gratuite, bilete pe jumatate din suma la tratament in statiune - 18 zile cazare, masa cu 117 lei... Ce ziceti ?). E foarte usor de intocmit dosarul pentru indemnizatia de handicap, boala dumneavoastra sunt sigura ca se incadreaza si nu veti avea nici o problema.

In conditiile in care veti realiza aceste lucruri si veti obtine initial certificatul de handicap, in momentul decesului unuia dintre parinti, pe baza certificatului de handicap, veti avea dreptul la jumatate (am impresia) din pensia pe care a avut-o el. E mai bine asa ? Aceasta este legislatia dupa care functionam la ora actuala.

Sper sa va mai fi linistit.

Multa sanatate si pace va doresc si numai nu disperati ! Pentru orice se pot gasi solutii. Da ?

Aveti grija de dumneavoastra !

Clara

P.S.: In ceea ce priveste gasirea pe viitor a unui loc de munca si recuperarea starii dumneavoastra de sanatate astfel incat sa ii faceti fata, doctorii mi-au spus de cazuri care si-au facut tratamentul corespunzator cativa ani si si-au revenit si si-au putut relua activitatea. Cazuri concrete. La fel si in privinta familiei. Nu aduce anul ce aduce ceasul. Stati linistit. Aveti rabdare sa va echilibrati din toate punctele de vedere si totul o sa fie bine. Veti vedea !

A fost unul din parinti sa se intereseze de acea indemnizatie de handicap si a fost respinsa cererea pe baza ca nu stie daca e schizofrenie decat dupa 2 ani de tratament. De lucrat am lucrat vreun an jumate, cam atat, asta dupa ce m-am lasat de facultate.
Din cate vad eu dvs sunteti o persoana inteligenta, stiti o gramada de lucruri, ati facut o facultate. De ce nu va cautati un loc de munca si va complaceti in situatia asta? La mine lucrurile sunt mult mai grave. Mie mi-a fost frica de cand ma stiu eu cam de orice, din cauza asta cred ca m-am si imbolnavit. . Cautam solutii in mintea mea, gandeam foarte mult si inca o fac insa din pacate gandeam si gandesc prost. Problema care este?!? Daca stai in casa cum stau eu toata ziua, cu exceptia cand ma duc la pescuit, nu te faci bine niciodata. Probabil ca si la dvs e o situatie similara, cred ca a devenit chiar o obsesie siteul asta de postati atat de multe mesaje !

Cu un an jumate de pe cartea de munca as putea sa obtin pensia minima pe caz de boala?

Domnule Don7frye,

In obtinerea indemnizatiei de handicap conteaza diagnosticul pus de medic si actele doveditoare: biletele de iesire din spital si referatul facut de medicul curant asupra starii dumneavoastra de sanatate. Nu trebuie neaparat sa aveti schizofrenie ca sa obtineti certificat si indemnizatie de handicap. Eu am tulburare afectiva bipolara si am obtinut-o. Altii obtin doar cu depresie. Deci medicul sa va stabileasca corect diagnosticul, ii spuneti ca va trebuie pentru obtinerea certificatului de handicap si o luati de la capat. Nu e ceva foarte complicat intocmirea acestui dosar. Dar trebuie sa aveti internari ca sa dovediti ca intradevar sunteti suferind de o boala.

Daca ati terminat facultatea si aveti diploma la zi vi se pune ca vechime la obtinerea unei pensii.

Exista si persoane care au lucrat un an si jumatate (fara sa faca facultate) si care au obtinut pensie. Mergeti la comisia de pensii pe caz de boala de care apartineti si vedeti daca va incadrati. Trebuie sa existe o corelatie intre varsta dumneavoastra si anii de pe cartea de munca.

Pentru mine site-ul acesta nu este o obsesie ci doar un mod de a-mi petrece timpul, atunci cand pot sa fac acest lucru. Un mijloc de comunicare cu cei care se confrunta cu suferinte asemanatoare. Mie comunicarea imi face foarte bine la afectiunea mea si cred ca oricaruia dintre noi. Un mijloc de informare. Poate o incercare de a-i ajuta pe cei care sunt la inceput de drum cu aceste boli si care sunt panicati... Cam asa ceva... Mai fac si alte lucruri in general in afara de a posta pe site.

Nu pot lucra deoarece nu am energia fizica de a ma tine pe picioare si nu pot lua nici medicamente pentru asta, eu fiind bipolara. La mine depresia se manifesta prin lipsa de energie. Daca iau antidepresive virez in ceva mult mai grav care se numeste manie.

Poti sa-mi spui si mie te rog ce pastile iei? Si ai avut vreodata stari de manie? Cum se manifesta alea?

Episoadele maniacale

1. Se caracterizeaza printr-o exaltare generala ce cuprinde mai multe sectoare ale vietii psihice si afective a individului astfel:

* Mimica mobila, privire stralucitoare, expresie joviala si euforica, atitudie amicala;
* Comportamentul se remarca printr-o mare labilitate motorie;
* Limbajul este logoreic, însotit adesea de o gestica larga si dezordonata;
* Atentia nu poate fi fixata pe ceva anume, imaginatia este suprasolicitata, memoria la fel.

Persoanele aflate într-o criza de tip maniacal rad întotdeauna zgomotos, gesticuleaza mult, miscarile lor expresive fiind perfect în concordanta cu trairea afectiva interioara. Tendinta lor de a face glume, de a dansa si canta, chiar si fara ca mediul ambiant sa fie potrivit pentru asemenea manifestari, constituie de asemenea expresia dispozitiei lor subiective, euforice.

2. Episodul maniacal este o perioadă în care persoana are o dispoziţie euforică, fără un
motiv obiectiv (a câstigat la LOTO, a primit o mostenire). Aceasta poate evolua de la o
usoară stare de veselie, bună dispoziţie până la o stare agitată, în cadrul căreia simte că
"nu mai încape în propria piele".
Energia inepuizabilă poate fi în primă fază benefică. Însă discursul poate deveni
obositor, persoana poate elabora planuri grandioase si nerealiste (cum ar fi proiecte de
îmbogaţire rapidă, revelaţii religioase, construirea unui pod peste Atlantic etc) Orice
propunere a celor apropiaţi de renunţare la aceste planuri îl va face să se simtă frustrat,
agitat si să aibă o atitudine ostilă.
Episodul maniacal este însoţit de următoarele simptome: deliruri, gânduri
dezorganizate, halucinaţii (perceperea unor lucruri care nu există, cele mai frecvente fiind
auditive, vizuale, olfactive). Perioada de odihna prin somn scade marcant sau dispare
total. Nu simte oboseala, doarme puţin, iar pe măsură ce insomniile se agravează, agitaţia
si instabilitatea cresc.
Apar problemele comportamentale, care pot include:
"¢ cheltuieli exagerate: golirea contului bancar, a economiilor financiare,
cumpărături exagerate si făcute într-un mod impulsiv;
"¢ comportamente sexuale riscante: parteneri multipli, relaţii sexuale neprotejate,
întâlniri cu persoane cunoscute din întâmplare, aventuri amoroase,
experimente sexuale;
"¢ pariuri, jocuri de noroc;
"¢ abuz de substanţe (alcool, ţigări);
"¢ impulsivitate: părăsirea unei relaţii stabile, demisia, implicare în activităţi
mistice si spirituale, scrierea unui roman sau a unei simfonii în curs de câteva
zile.

Eu nu am avut slava lui Dumnezeu decat o mica parte dintre aceste manifestari in cadrul episoadelor maniacale. In primii ani de boala ele s-au manifestat printr-o durere fizica foarte mare in tot corpul. Simteam ca imi explodeaza toate vasele de sange. Din aceasta cauza ma confruntam si cu o instabilitate motorie si a trebuit sa ma internez de fiecare data si sa fac tratament.

Acum iau depakine, haloperidol si diazepam, dar in cantitati f mici.

Pai si nu e mai bine sa scrii un roman in cateva zile decat sa stai fara energie in depresie?=))

Eu tot ma intreb daca nu cumva mi-a pus diagnosticul gresit doctorul din moment ce sunt halucinatii vizuale si in cadrul sindromului bipolar. Inca dinaintea auzirii vocilor eu ma plimbam prin casa la o anumita ora din zi punandu-mi viitorul la cale gesticuland si vorbind singur, facandu-mi planuri marete si asa mai departe iar apoi cazand in depresie. Care este diferenta intre schizofrenia paranoida si sindromul asta bipolar?

@ don7frye

Mai aman un pic scrierea "romanului"... :-)

P.S.:

In cazul tulburarii afective bipolare episoadele maniacale de care iti vorbeam mai sus alterneaza cu perioade de depresie. Un episod maniacal prelungit se poate sfarsi si prin aparitia episodului psihotic, care e mai dur si care poate contine halucinatii, deliruri mistice etc. De obicei numai dupa un episod psihotic care dureaza o perioada de peste 6 luni se poate pune diagnosticul de schizofrenie.

Semnele si simptomele schizofreniei, care in mod obisnuit este cunoscuta sub denumirea generica de psihoza, includ:
- auzirea de voci sau experimentarea unor evenimente senzoriale care nu sunt reale (halucinatii)
- sustinerea unor credinte false despre realitate (iluzii)
- dezorganizarea gandirii
- comportament irational, profund dezorganizat
- imobilitate fizica
- mobilitate excesiva, dar fara scop
- expresie emotionala absenta sau nepotrivita situatiei
- comunicare verbala cu alti oameni redusa
- inabilitatea de a face planuri.

Este perfect adevarat ca depresia isi poate face aparitia si in cadrul schizofreniei, mai ales cand aceasta nu este tratata corespunzator. Sunt totusi insa doua boli diferite. Doctorita mea mi-a spus ca ori ai schizofrenie ori tulburare afectiva bipolara. Nu se poate amandoua.

Daca tu personal nu esti sigur ca ti s-a pus un diagnostic corect, citeste chiar pe romedic despre caracteristicile afectiunilor psihice si incearca sa vezi unde anume te incadrezi. Scrie pe o hartie, fara nici un fel de resentiment, toate simptomele tale si arata-le la doctor pentru ca acesta sa iti poata da un tratament adecvat care sa te puna si pe tine pe picioare.

Ce acte ti-au trebuit tie pentru a obtine acea indemnizatie de handicap? Ti se anuleaza permisul de conducere daca o obtii? Daca te angajezi pierzi acea indemnizatie?Presupun ca da.

@ don7frye

Copii dupa biletele de iesire din spital si un referat de la medicul care te trateaza.
Nu cred ca anuleaza nimeni nici un permis. Nu sta sa veririfce nimeni.
Poti avea indemnizatie chiar daca esti angajat si in acest caz aduci copie cu adeverinta de salariu de la locul de munca.

Imi cer scuze din nou, pentru ca postez un mesaj off topic, dar e fff important!!!

Un articol premiat de UE!!!Ma scuzati ca postez si aici(am postat si pe Pledoarie pentru demnitate), dar cred ca toata lumea trebuie sa cunoasca situatia din Romania.

2010 Editia Scrisa IAN
05
Românii, condamnaţi la depresie
Emilia Chiscop Perspective
U

niunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii cheamă guvernele la acţiune comună de prevenire a depresiei şi a suicidului. Apelul nu este însă auzit de autorităţile române, căci, în România, sănătatea mintală este în continuare absentă de pe agenda publică.

O nouă boală ameninţă Europa. Cancerele, bolile cardiovasculare, diabetul nu mai par atât de înfricoşătoare. Progresele în medicină sporesc şansele de diagnosticare precoce, de tratament şi de vindecare a acestor afecţiuni grave, care conduceau în clasamentele mortalităţii. Boala omului contemporan atacă mintea şi sufletul. Se numeşte depresie. Numele ei sună atât de banal, încât gravitatea e uneori luată în derâdere. Dar ea afectează 13% dintre europeni, prevalenţa fiind în creştere. Depresia este una dintre cauzele importante ale sinuciderilor, iar numărul celor care şi-au pus capăt vieţii însumează în Europa 57.000 de persoane, la nivelul anului 2006. Pornind de la aceste statistici îngrijorătoare, Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii cheamă guvernele la acţiune comună de prevenire a depresiei şi a suicidului. Apelul nu este însă auzit de autorităţile române, căci, în România, sănătatea mintală este în continuare absentă de pe agenda publică.

România se află printre statele lipsite de un plan strategic naţional de prevenire a depresiei. Pe harta statelor cu cercetări care să evalueze starea de sănătate mintală a populaţiei, România e o pată albă. Suntem pe ultimul loc în Europa în ce priveşte accesul populaţiei la servicii de îngrijire la domiciliu şi deţinem, în compensaţie, un prim loc european la accesul în spitalele de psihiatrie. Acest loc fruntaş se traduce prin faptul că diagnosticarea se face târziu, în episoadele de criză, care cer spitalizarea.

Se traduce prin lipsa prevenţiei, a monitorizării pacienţilor deja diagnosticaţi, printr-un nivel ridicat de stigmatizare şi discriminare. Suferinţa psihică e un tabu de nedepăşit. Sistemul de sănătate mintală este, la rându-i, victima acestei stigmatizări, fiind neglijat la acordarea finanţărilor de stat, marginalizat în ansamblul sistemului românesc de sănătate publică.

Cifrele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii plasează România pe locul al treilea codaş în Europa la bugetul alocat de stat sănătăţii mintale. România este printre puţinele ţări europene unde sectorul neguvernamental este ca şi inexistent în domeniul serviciilor de sănătate mintală. Toate aceste recorduri negative au fost prezentate de reprezentanţii OMS, Matt Muijen şi Marc Danzon, la conferinţa europeană Prevenţia depresiei şi a suicidului, care a reunit la Budapesta miniştri ai Sănătăţii europeni şi experţi în sănătate mintală din statele europene. România nu a fost reprezentată la acest eveniment de niciun oficial din minister, ci doar de dr. Ileana Botezat Antonescu, directoarea Centrului Naţional de Sănătate Mintală, instituţie coordonatoare a reformei sănătăţii mintale doar la nivel teoretic, dar lipsită de autoritate şi de instrumente de decizie la nivelul acţiunii concrete.

Ţară săracă fiind, nu putem spera să avem printre cele mai performante sisteme de îngrijire de sănătate mintală din Europa, dar trebuie să constatăm că, alături de state foarte dezvoltate, întâlnim în acest clasament al performanţei şi două ţări din zona sud-est şi central-europeană: Slovenia (locul al doilea european) şi Slovacia (locul al treilea). Cel mai performant sistem de sănătate mintală îl are Suedia, iar pe locurile patru şi cinci sunt Belgia şi Danemarca, potrivit datelor prezentate de André Joubert, expert în cadrul Platformei naţionale de prevenire a depresiei din Danemarca.

"În fiecare an, 63.000 de oameni din cele 27 de state ale UE îşi pierd viaţa prin sinucidere, ceea ce înseamnă 630.000 în zece ani, adică o populaţie mai mare decât au Lisabona sau Copenhaga", au arătat la conferinţă Zoltan Rihmer, profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicină din Budapesta, şi Danuta Wasserman, de la Institutul de Psihiatrie şi Suicidologie din Suedia, director al Programului naţional de sănătate mintală şi prevenţie a suicidului. Trebuie spus că, pe harta europeană a mortalităţii cauzate de suicid, Suedia se plasează pe un loc similar cu România, cu o rată situată între 10-12 morţi la suta de mii de locuitori. În Suedia, guvernul a anunţat încă de anul trecut politica "Suicid - zero". Aici există campanii naţionale de informare a populaţiei despre legătura dintre datoriile la bănci şi riscurile asupra sănătăţii mintale şi s-au creat instituţii de stat care acordă sprijin datornicilor. Suedia a introdus în programele şcolare ore de educaţie în sănătate mintală şi prevenire a violenţei, după ce s-a constatat că vârsta la care apar primele simptome ale depresiei coboară până la nivelul adolescenţilor.

Desigur, exemplului de bune practici suedez i se adaugă cele din alte state. 12 state din Europa au programe naţionale de prevenire a depresiei şi suicidului, iar în trei dintre acestea (Suedia, Lituania şi Olanda) programele naţionale au fost aprobate şi de parlament, ceea ce înseamnă mai multă legitimitate, mai mulţi bani, mai multe instrumente de a le pune în aplicare. E adevărat, majoritatea din cele 12 state sunt bogate, România nu îşi poate permite moftul de a investi bani în prevenirea depresiei, când atâtea probleme bat la uşă - se vor găsi multe voci să spună. Însă în Bulgaria, o ţară unde rata mortalităţii prin suicid este mai redusă decât în România, guvernul şi-a asumat un program naţional de prevenţie. Asta arată că viziunea şi voinţa politică sunt mai importante decât lipsa resurselor.

Gândirea strategică şi voinţa politică au făcut ca, în Anglia, guvernul să reducă prin măsuri coerente rata sinuciderilor cu 20% în deceniul 1995-2005 - de la 9, 2 la 7, 9 la suta de mii de locuitori -, iar cifrele erau mai mici în 1995 decât cele din România de azi. Aprecierea îi aparţine lui David Appleby, director naţional pentru sănătate mintală în Anglia. Însă avem de a face cu o diferenţă de optică: în timp ce, în România, lipsa de voinţă se ascunde în spatele argumentului că sănătatea mintală e un lux în plină criză economică, în Marea Britanie se porneşte de la ideea inversă, că, în criză economică, sănătatea mintală trebuie să se bucure de atenţie sporită tocmai pentru că astfel se pot reduce costuri uriaşe. Britanicii au ajuns la concluzia că pot economisi până la 8 miliarde de lire sterline pe an, dacă sănătatea mintală la muncă ar fi mai bine gestionată. S-a calculat că, în 2001, de exemplu, s-au pierdut 176 de milioane de zile de muncă din cauza stresului, anxietăţii şi depresiei. Pierderile cauzate de absenţa de la muncă a angajaţilor cu probleme de sănătate mintală, în 2002-2003, au fost de 4 miliarde de lire sterline.

Actuala criză a determinat noi planuri de acţiune, pornindu-se de la ideea că datoriile şi şomajul, efecte directe ale crizei, au consecinţe în planul sănătăţii. Cercetările arată că şomerii prezintă un risc de suicid dublu şi chiar triplu faţă de cei care au un loc de muncă, iar riscul de sinucidere creşte cu până la 70% în rândul persoanelor cu probleme minore de sănătate psihică scoase din câmpul muncii. Prin urmare, guvernul britanic consideră prioritar ca angajatorii să îi accepte la muncă pe salariaţii cu probleme de sănătate mintală, să schimbe atitudinile şi să reducă stigma.

Niciunul dintre aceste aspecte nu sunt priorităţi ori măcar motive de îngrijorare pentru autorităţile române, în ciuda faptului că şomajul - un factor de risc al suicidului - este în România peste media europeană în rândul tinerilor: dacă în UE 15, 4% dintre tinerii sub 25 de ani sunt şomeri, în România procentul este de 18%.

Întrebată când vor începe autorităţile române să acorde din nou atenţie problemelor de sănătate mintală, directoarea Centrului Naţional de Sănătate Mintală, Ileana Botezat Antonescu, nu ştie un răspuns. Până acum, singura mobilizare majoră a guvernului român în ce priveşte reforma sănătăţii mintale s-a făcut la presiunea UE, în perioada de preaderare, după ce presa românească a relatat în 2006 despre pacienţi internaţi în condiţii inumane în stabilimentul psihiatric de la Poiana Mare, unde s-au descoperit mai multe morţi suspecte. 2006 e anul în care a fost votată o strategie de reformă a sănătăţii mintale. De atunci şi până acum nu s-a mai făcut însă nimic.

Coincidenţă sau nu, secţiunea "sănătate mintală" de pe pagina de web a Ministerului Sănătăţii a rămas neactualizată tot din 2006.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Comisia Europeană cheamă acum la responsabilitate politică. Imperativul lansat la conferinţa de la Budapesta se sprijină pe cifre îngrijorătoare: în clasamentul celor mai răspândite boli, afecţiunile neuropsihiatrice ocupă locul II, cu o pondere de 19, 3%, fiind surclasate doar de bolile cardiovasculare (22, 9%). Dar câţi ştiu că afecţiunile psihiatrice au o răspândire mai mare decât neoplasmul malign (11%)? Prin urmare, Uniunea Europeană a lansat Pactul European pentru Sănătate Mintală, prin care invită guvernele să facă din acest domeniu o prioritate a politicilor de sănătate. E de aşteptat ca, în baza acestui pact, noul guvern român să îşi asume un program naţional de sănătate mintală, bazat pe o abordare transsectorială, având ca punct de start o cercetare a stării de sănătate mintală a populaţiei. Ar fi un prim pas pentru a scoate România din zona petelor albe şi a statisticilor negative. //

Mi se pare ca nici nu mai trebuie sa platesti anumite impozite daca beneficiezi de indemnizatia asta de handicap, asa este?

Da, nu mai platiti impozit pe teren si cladiri, adica ce se plateste de obicei la primaria de care apartineti.
Cel mai bine este sa studiati Legea pentru protectia persoanelor cu handicap, dati o cautare si o gasiti, mie imi scapa acum.Vedeti ca mai sunt si alte drepturi pentru persoanele cu handicap grav si accentuat.

Stiu ca poate sunt puerile intrebarile astea pe care le pun insa asta este. De ce se fac comisii atunci cand beneficiezi de acea indemnizatie de handicap? Doar o boala ca schizofrenia nu se vindeca! Ce te intreaba la comisiile astea?