dimineata si seara imi forfote stomacul...

am si eu o problema!dimineata si seara imi forfote stomacul mentionez ca in urma cu 2 3 sapt am facut sex anal este posibil sa fie din cauza asta?va multumesc

Referitor la faptul ca prezentati O FORFOTA GASTRICA, atat matinal cat si vesperal cel mai probabil este implicata motilitatea gastrica, respectiv miscarile hiperperistaltice, in ceea ce priveste etiologia acestei hipermotilitati ar fi urmatoarele cauze:
Spre deosebire de intestinul subtire si esofag, fibrele musculaturii gastrice au o orientare anatomica speciala, adaptata necesitatilor de dispersie a alimentelor si evacuare gastrica. Stratul longitudinal este localizat imediat subseros, fiind proeminent in cele 2/3 distale ale stomacului, de-a lungul micii si marii curburi. El continua cu stratul muscular longitudinal al duodenului, dar o parte din fibrele acestui strat longitudinal se termina la nivelul sfincterului piloric. Stratul circular, localizat sub cel longitudinal, exista in toate regiunile gastrice, dar nu este continuu precum stratul omolog din duoden, fiind izolat de acesta printr-o banda de tesut conjunctiv localizata la pilor. Stratul oblic este cel mai profund, fiind localizat submucos si se gaseste de-a lungul curburii mici, in vecinatatea cardiei, fiind continuu in jonctiunea gastro-esofagiana si parand sa participe la activitatile motorii specifice ale sfincterului esofagian.
Fibrele musculare netede din stomac sunt similare cu cele din tractul intestinal si au activitate electrica si contractila spontana. Ele sunt dotate cu o pompa de Na+, care mentine potentialul de membrana negativ, dar a carui valoare variaza, in functie de regiunile distincte fiziologic. Contractia fibrei musculare netede, indusa neural sau hormonal, este initiata de un influx de Ca2+, iar comunicarea dintre fibrele musculare gastrice se realizeaza prin structuri membranare de tip nexus, care reprezinta cai de rezistenta joasa, destinate transportului sarcinilor electrice si al mesagerilor secunzi cu greutate moleculara mica.

Functional, stomacul se divide in 3 regiuni: partea proximala (cardia, fundul si extremitatea superioara a corpului gastric), partea distala (antru si jumatatea inferioara a corpului) si pilorul.
Functiile motorii ale acestor segmente rezulta din interactiunile neuromusculare de la nivelul acestor regiuni fiziologice distincte, precum si din reglajul de tip feed-back de la nivelul intestinului subtire. Stomacul proximal (fundus, cardia si portiunea proximala a corpului) genereaza contractia cu caracter tonic, iar portiunea distala a stomacului prezinta activitate motorie fazica.
STOMACUL PROXIMAL
Stomacul proximal are rol in reglarea evacuarii gastrice, incluzand acomodarea la stocarea alimentelor, reglarea presiunii intragastrice, propulsia tonica a chimului catre stomacul distal.
ACTIVITATEA ELECTRICA
Potentialul de repaus la nivelul fibrelor musculare netede prezinta un gradient descrescator de la -48 mV in stomacul proximal, la -71 mV in stomacul distal. Fibrele musculare netede din stomacul proximal nu prezinta fluctuatii regulate, ritmice ale acestui potential. Pragul electric este cca 50 mV in tot stomacul, astfel incat in conditii bazale, stomacul proximal este in stare de contractie partiala continua. Acest tonus poate fi modulat de mecanisme neurale sau hormonale. Schimbari minore de tip depolarizare sau hiperpolarizare modifica semnificativ acest tonus.
ACTIVITATEA CONTRACTILA
Stomacul proximal prezinta 2 pattern-uri distincte de contractie. Astfel, contractii sustinute cu durata de 6 minute si magnitudine de 10-25 cm H2O reprezinta 80% din activitatea motorie a stomacului proximal si sunt responsabile de determinarea presiunii intragastrice in conditii bazale si de stimulare. Aceste schimbari lente in tonusul gastric nu pot fi determinate prin manometrie standard, ci prin tehnica barostat. Superpozabile peste schimbarile lente sunt contractii rapide cu durata de 15" si magnitudine de 15 cm H2O. Unele studii au evidentiat contractii cu o durata de 30".
Caracteristica fundamentala a activitatii motorii proximale este mentinerea unor presiuni intragastrice stabile, dupa consumarea de alimente. Stomacul este capabil sa se acomodeze la 2 litri de fluide, cu o crestere mai mica de 10 mmHg a presiunii. Aceste proprietati ale activitatii motorii proximale sunt controlate de 2 reflexe neurale: relaxarea receptiva si acomodarea gastrica.
Stomacul are o inervatie complexa. Ea este formata din fibre provenite din plexul solar, care sunt fibre simpatice si fibre parasimpatice (din nervii vagi).
Aceste fibre, patrunzand in peretele stomacului, formeaza trei plexuri simpatico - parasimpatice:
- un plex slab dezvoltat, numit plexul subseros al suprafetei tunicii musculare;
- un plex mai dezvoltat, asezat in grosimea tunicii musculare, numit plexul Auerbach;
- un al treilea plex, de asemenea mai putin dezvoltat, care se numeste plexul Meissner, asezat in submucoasa.
Plexurile sunt formaie din fibre nervoase si celule nervoase.
Cautand o legatura de cauzalitate intre FORFOTA gastrica si SEXUL ANAL, ar fi posibil sa existe o relatie de tip cauza efect doar daca organul copulator ar strabate lumenul intestinului gros, ar pefora toate segmentele intestinului gros, duodenul, ejunul si ileonul, diafragma, acest lucru ar fi posibil prin hiatusurile diafragmatice, care reprezinta asa numite " puncte slabe anatomice", si ar atinge peretele peretele gastric, stimulandu i astfel miscarile peristaltice.
In ceea ce priveste raporturile organelor intraperitoneale, sunt de retinut urmatoarele aspecte anatomice:
aporturiIn afara unor procese patologice, fetele stomacului sunt libere.
Fata anterioara se afla in contact direct cu peretele toracic corespunzator spatiului semilunar Traube (zona de sonoritate timpanica la percutie), cu peretele abdominal corespunzator triunghiului Labbe, cu fata viscerala a lobului hepatic stang si in mica masura in regiunea antrala cu lobul patrat al ficatului. Fata anterioara este in consecinta relativ usor accesibila explorarii chirurgicale prin reclinarea rebordului costal si indepartarea lobului hepatic stang cu ajutorul unei lve.
Fata posterioara, constituie peretele anterior al bursei omentale prin intermediul careia intra in raport cu pancreasul, sele splenice, splina, rinichiul si suprarenala stanga, mezocolonul trans-vers Aceasta fata nu este deci accesibila explorarii chirurgicale decat dupa deschiderea bursei omentale realizata de obicei fie prin sectiunea ligamentului gastro-colic, fie prin decolare colo-epiplooica. Explorarea palpatorie a fetei posterioare se poate realiza si prin spargerea micului epiploon, in zona sa asculara (pars flaccida). Cardia este profund situata si in consecinta mai greu accesibila explorarii chirurgicale. Acoperita de marginea posterioara a ficatului, cardia se afla la circa 3 cm sub hiatusul esofagian al diafragmei, ea proiectandu-se la nivelul vertebrelor T10-T11. Posterior vine in raport cu pilierul stang al diafragmei si cu artera aorta, la stanga sa aflandu-se marea tuberozitate.
Pilorul, este relativ mobil proiectandu-se in pozitie de decubit dorsal la dreapta primei vertebre lombare, iar in ortostatism la nivelul celei de a 3-a vertebre lombare. Anterior este acoperit de lobul patrat al ficatului, iar posterior vine in raport cu vena porta, artera hepatica si pancreasul. Artera gastrica dreapta, ram din artera hepatica proprie, abordeaza stomacul la nivelul marginii superioare a pilorului. Reperabil cu relati usurinta vizual si pal-pator, pilorul, ca si prima portiune a duodenului este mobil si acoperit de peritoneu atat pe fata anterioara cat si cea posterioara. Reamintim ca limita dintre portiunea mobila si fixa, retroperitoneala (aco-lata) a duodenului este artera gastro-duodenala.
Raporturile stomacului cu peritoneul. Peritoneul acopera stomacul in intregime cu exceptia fetei posterioare a cardiei si partial al fornixului, nivel la care foita peritoneala viscerala posterioara se reflecta, continuandu-se cu peritoneul posterior al bursei omentale. Peritoneul de pe fata anterioara a esofagului abdominal, cardiei si fornixului se reflecta si continua cu peritoneul diafragmatic. Se formeaza astfel la acest nivel ligamentul gastro-frenic prin care stomacul adera la diafragm. Aceasta zona este decolata in gastrectomia totala sau polara superioara sau atunci cand este necesara eliberarea regiunii eso-cardiale. La nivelul curburilor gastrice foitele peritoneale (anterioara si posterioara) se reunesc formand ligamente peritoneale care leaga stomacul de organele vecine. Pe mica curbura se formeaza astfel ligamentul gastro-hepatic, parte componenta a micului epiploon (ligament eso-gastroduodeno-hepatic). intre foitele acestui epiploon se gasesc in vecinatatea imediata a stomacului, sele, nervii si limfaticele micii curburi gastrice. Portiunea din micul epiploon corespunzatoare stomacului este asculara, subtire, translucida (pars flaccida). Cea corespunzatoare esofagului este densa (pars condensa) si contine ramul hepatic al nervului g stang si atunci cand exista o artera hepatica stanga accesorie, ram din artera gastrica stanga (25%) (8). Portiunea din micul epiploon corespunzatoare duodenului, contine in regiunea sa libera elementele pediculului hepatic.
Pe marea curbura, peritoneul formeaza succesiv: ligamentul gastro-colic, parte a marelui epiploon ce uneste portiunea orizontala a marii curburi cu colonul transvers continand sele gastro-epiplooi-ce; ligamentul gastro-splenic uneste segmentul vertical al stomacului cu hilul splinei continand intre foitele sale sele scurte si originea arterei gastro-epiplooice stangi, ramuri ale arterei splenice; ligamentul gastro-frenic leaga fornixul gastric de dia-fragm.
Sper ca raspunsul meu va este de folos, ar fi bine sa reveniti cu mai multe amanunte
Moralitatea, dreptatea si adevarul sa va calauzeasca oriunde veti merge
Sa va fie viata o nesfarsita primavara!
Colectivul Centrului de Consultanta Naturopata " Primum Non Nocere"

mai pe scurt ar trebui sami fac griji sau nu?ar trebui sa consult un medic?nu prea inteleg foarte multe de acolo va multumesc anticipat

Pai chiar daca nu intelegici foarte mult, e suficient daca intelegeti esentialu, ideea principala. Pentru a va putea raspunde strict la subiect este important sa stiu daca organul copulator a avut un contact direct cu stomacul, sau dpdv topografic vorbind i ai schimbat pozitia, producand o deplasare sau chiar ptoza gastrica.
Astfel:
Pentru a stabili pozitia diferitelor parti ale corpului omenesc si raporturile care exista între ele se stabilesc trei planuri de orientare:

- planul frontal, paralel cu fruntea;

- planul sagital, perpendicular pe primul, strabate corpul dinainte înapoi;

- planul transversal, perpendicular pe primele doua, este dus paralel cu suprafata talpilor.

In raport cu planul frontal, pozitia unui organ sau parti din corp, poate fi anterioara (ventrala) sau posterioara (dorsala). De exemplu, fata de planul frontal, nasul este situat anterior (ventral), iar coloana vertebrala este situata posterior sau dorsal. Fata de planul sagital, care trece prin mijlocul corpului ca un plan de simetrie (plan mediosagital), pozitia poate fi mediala (aproape de planul mediosagital) sau laterala (departata de planul mediosagital). In raport cu planul mediosagital ochii sînt asezati lateral fata de nas, dar medial fata de urechi, în sfârsit, fata de planul transversal pozitia unui organ sau parti din corp, poate fi superioara (craniala, mai aproape de craniu) sau inferioara (caudala), mai aproape de partea terminala a trunchiului. la peretele abdominal se folosesc anumite linii conventionale pentru delimitarea topografica: doua linii orizontale, din care cea craniala trece prin marginea inferioara a grilajului costal, iar cea caudala uneste partile proeminente (spinele iliace) ale oaselor bazinului: doua' linii verticale coborâte din mijlocul claviculelor pâna la radacina coapselor (liniile medioclaviculare). între aceste linii se delimiteaza 9 zone cu urmatoarele denumiri si proiectii de organe: hipocondrul drept: ficatul si vezicula biliara; epigastrul: stomacul; hipocondrul sting: splina; flancul drept: colonul ascendent si rinichiul drept; mezogastrul: ansele intestinului subtire; flancul sting: colonul descendent si rinichiul stâng; fosa iliacâ dreapta: cecul si apendicele (ovarul drept la femeie); hipogastrul: vezica urinara si fosa iliacâ stinga: colonul sigmoid (ovarul stâng, Ia femeie).
Concluzionand, daca simptomatolagia dumneavoastra se manifeste prin FORFOTE, un diagnostic de certitudine este greu sa fie pus prin intermediul internetului, fara a efectua examenul clinic si investigatii paraclinice si radiologice - imagistice, motiv pentru care va recomand sa va adresati unui medic internist sau gastroenteorolog, pentru a investiga legatura de cauzalitate intre FORFOTA STOMACULUI si practicarea de PERVERSIUNI SEXUALE DE TIPUL SEXULUI ANAL.
Perversiunea reprezintă o căutare a unei satisfacţii considerată ca regresivă în raport cu dezvoltarea psihosexuală a individului
Din punct de de vedere medical, în cazul actului sexual anal se poate produce incontenenţă fecală (din cauza ruperii sau slăbirii sfincterului anal) sau se se pot transmite boli prin flora microbiana de la nivelul anusului.

Va doresc toate cele bune si MULT CURAJ pentru a infrunta aceasta serioasa problema de sanatate !

D.D va credeti la vre-un curs?? femeia a dorit un raspuns pe limba ei, draga Anca, nu exista nici-o legatura...

Domnu doctor nu suntem filozofi sa descifram ce ati scris acolo, 2 vorbe si 3 cuvinte ar fi fost de ajuns ca sa ajutati persoana respectiva.