Diabet insipid tratament

Pentru Ariana07 (si pentru toti cei care spera)

O operatie care ar putea rezolva diabetul insipid este extrem de riscanta pentru ca trebuie transplantate celule in hipotalamus, iar pentru a ajunge acolo, intre cele doua emisfere cerebrale, poti intra doar pe deasupra nasului. Mai mare daraua decat ocaua. Astfel de interventii sa fac totusi pentru a extirpa tumori hipofizare sau alte necazuri care pot pune viata in pericol, asa ca e preferabil disconfortul creat de diabetul insipid unui risc care ar putea sa te lase cu sechele. Si pe urma nici nu e sigur ca neuronii hipotalamici, odata transplantati, isi vor face treaba si vor incepe sa secrete hormon antidiuretic pe care apoi sa-l descarce ritmic in hipofiza posterioara si, in cele din urma, in sange.
Vindecarea poate aparea totusi spontan, dar asta probabil gratie altor neuroni care preiau sarcina fabricarii de hormon. Neuronii scoartei cerebrale sunt extrem de versatili si pot prelua functii ale altor neuroni afectati. Asta nu se stie insa de ce anume depinde. Si nu cunosc niciun studiu despre pacientii care s-au vindecat, pentru a putea observa din statistici ce anume ar putea macar favoriza vindecarea. Cunosc doar un singur caz, al unui coleg de facultate care, treptat, nu a mai avut nevoie de retrohipofiza, dar el avea o forma mai putin severa si s-a recuperat. Si nici nu vad vreun motiv (interes) pentru medicii endocrinologi si pentru firmele producatoare de medicamente in a initia studii si cercetari in directia asta, din moment ce prin aplicarea tratamentului de substitut (acetatul de desmopresin cu toate denumirile lui comerciale) cu totii au de castigat. Mai putin noi, evident. Si contribuabilul care plateste asigurarea medicala.
Sanatate pentru toata lumea.
Bogdan Roman

Chiar asa, daca aveti date despre persoane care au reusit sa se vindece, poate le puteti posta pe forum. Ar trebui stranse multe pentru a formula niste concluzii, dar ar fi un inceput. Nu sunt medic, dar stiu foarte bine ca in majoritatea cercetarilor este vorba de corelatii statistice de tipul dintre cei care sufera de boala x, 75 % au ochii verzi sau dintre cei care sunt predispusi la obezitate, 80% detesta carnea fiarta. Apoi, pe baza acestor observatii mai mult sau mai putin relevante se pot naste ipoteze despre corelatiile cu adevarat interesante, anume cele cauzale. Medicina manevreaza o groaza de presupuneri din care extrage mai intai ipoteze si reuseste in cele din urma sa extraga si un numar mic de concluzii. Daca este sa fie stiinta in medicina, ea vine mereu la sfarsit, dupa ce obsevatiile trec prin filtrul statisticii. Or statistica suntem noi, mai precis cei care s-au vindecat.
Sanatate multa
Bogdan

Si inca ceva: Cu privire la nastere, mi se pare plauzibila ipoteza conform careia, in urma unei nasteri (nu prin cezariana) se poate obtine vindecarea, pentru ca, in timpul nasterii, este stimulata productia de ocitocina, secretata de exact aceleasi celule responsabile de productia de hormon antidiuretic. Ocitocina genereaza contractiile uterului din timpul travaliului, iar daca cei stimulati sunt neuronii hipotalamici, e posibil sa se reia si productia celuilalt hormon, ADH. S-ar putea insa ca nasterea sa actioneze cumva mai granular, nu asupra intregilor neuroni hipotalamici, ci doar asupra modulelor responsabile de fabricarea ocitocinei si atunci sa nu se vada vreun efect notabil asupra ADH-lui.
Mai demult existau niste pastile cu clorpropamida, administrate in timpul testelor la deshidratare pacientilor internati. Clorpropamida stimula neuronii hipotalamici, nu dadea direct hormon de sinteza, astfel incat, daca neuronii hipotalamici mai erau cat de cat viabili, incepeau ei singuri sa secrete ADH, nemaifiind necesar tratamentul cu hormon de substitut. Nu stiu daca mai e o practica azi administrarea clorpropamidei; impresia mea e, repet, ca situatia actuala convine tuturor, ca e mai comod si mai profitabil asa (cel putin pentru unii).

Multumim danut pt toate informatiile folositoare. Pana acum ceea ce ai scris tu mi s-a parut cel mai util si mai documentat! Daca cumva mai cunosti si alte lucruri pe care ar fi bine sa le stim si noi, nu ezita sa le impartasesti! Ma intreb daca nu cumva esti foarte nesuferit pt medici :D, ca eu una am observat cat de mult ii deranjeaza sa fii informat si sa le pui intrebari cu privire la ce iti spun.. si ca li se pare de-a dreptul ciudat sa nu accepti totul din partea lor asa orbeste! Cat despre faptul ca situatia asta le convine unora foarte mult, asa incat nu ar avea niciodata de gand o schimbe, sunt perfect de acord cu tine.. De fapt, dupa parerea mea, industria farmaceutica si sistemul de asigurari medicale sunt afaceri foarte banoase care s-ar preta la orice ca sa ia banii de pe oameni! Toate campaniile de vaccinare si toate idioteniile astea pe care le nascocesc ei nu sunt decat pretexte pt a baga bani in buzunarul marilor companii farmaceutice..

Agniei, si nu numai

La vremea la care am aflat tot ce v-am povestit mai sus nu se punea problema ca cineva sa faca niste castiguri de pe urma unor bolnavi, iar echipa de la Spitalul Parhon era formata din somitati precum Victor Ionescu, Mircea Popa, profesorul Coculescu si multi altii. Si e posibil sa fie si acum oameni de valoare, dar nu am mai dat de multa vreme pe acolo.
Nu cred ca m-am facut nesuferit in fata medicilor cu ceea ce v-am comunicat tuturor pentru simplul motiv ca lipsa de interes si preocupare pentru pacient este, cred, o caracteristica nu doar a endocrinologiei romanesti, ci, in general, a intregului sistem medical de la noi. Presupunand ca ar exista medici chirurgi, endocrinologi si neurologi care ar incerca sa faca ceva pentru noi, in secunda urmatoare ar fi placati ca la rugby de producatori si de importatori (si, probabil, de multi altii, colegi sau nu) si s-ar lasa imediat pagubasi. Si ce motive serioase ar avea o echipa de medici din specialitatile amintite sa purceada la un asemenea demers ? Suntem un segment "de nisa", putin numeros, de pacienti, iar rezultatele ar fi putin spectaculoase. Nu salveaza vieti, nu fac descoperiri medicale epocale, nici macar nu usureaza bugetul asigurarilor de sanatata de niste sume impresionante (nu ca ar fi asta vreo prioritate a cuiva). Vedem cazuri de separare a gemenilor siamezi, unde echipe interdisciplinare fac minuni. Mediatizarea este, in cazul echipelor respective, primul beneficiu, pentru ca acolo e totul specatculos, se salveaza vieti, etc. Apoi, dupa ce cazul a fost cunoscut pe glob, urmeaza beneficiile materiale care nu intarzie sa apara. Sansa noastra ar fi o descoperire intamplatoare sau o stralucire de moment a unui specialist, dar studii sistematice, dupa cate stiu eu, nu se fac. Ce s-a observat pana acum a fost ca diabetul insipid central post-traumatic se vindeca in timp in multe cazuri de la sine, dar motivele nu se cunosc. La mine, se pare, a fost post-traumatic, insa semne vizibile de vindecare nu am.
Evident ca, daca mai aflu ceva, va scriu.

Nu stiu daca am mentionat inainte, dar eu am diabet insipid din cauza unei tumori la nivelul glandei hipofize. Aceasta a fost extirpata(in anul 2004) si nu a recidivat, insa diabetul insipid a ramas... nu poti fi sigur ca te vei vindeca chiar daca te operezi.

danutroman: In primul rand, multumesc de informatii!.
si in al doilea rand, nu stiu daca ai aflat, insa domnul doctor Mircea Popa a decedat in luna martie... si eu am fost pacienta dansului o vreme.

pentru DANUTROMAN SI eu am fost unul din pacientii domnului VICTOR IONESCU (sau piticu cum ai spuneau pacientii sai)an urma cu 24 de ani. Si nu cred ca stii ca el suferea de aceiasi boala ca si noi si ca din cauza aceasta s-ia ales meseria de medic endocrinolog, ca sa ajute bonlavii de diabet insipid. pe mine DUMNEZEU m-a ajutat an urma cu ceva vreme sa renunt la MINIRIN, si sper din tot sufletul sa se antample si cu voi acelasi lucru, inclusiv catelului GEORGIANEI.

Am spus ca nu o sa mai scriu.dar nu puteam sa nu-ti multumesc "nicutu". Multa sanatate iti doresc :) si toate cele bune

multumesc mult danutroman pt toate informatiile... ati intampinat luna asta necazuri legate de procurarea minirinului???? la mine in oras mia spus la farmacie ca minirinul nu mai este un medicament gratuit ci doar compensat... deci trebuia sa platesc in jur de 200 lei... am mers la alta farmacie cu, cunostinte si am facut rost de medicamente gratuit... asta nu am inteles cum de la una costa si la alta nu..vreau sa stiu daca ati patit si voi sa vi se spune asa ceva!!! multumesc
nicutu vreau si eu sa te intreb cum ai reusit sa renunti la minirin??? ai scapat complect de boala???
multa sanatate

ariana07: si eu am reusit cu greu sa imi iau minirin luna asta si, deoarece luna aceasta implinesc 18 ani, doctorul mi-a spus ca nu mai pot sa iau medicamentul gratuit ci doar compensat... nici nu mai stiu ce sa cred.


Multa sanatate!

Hebe_Olimp:eu am 24 de ani alti cu boala asta mai mult.. nu crede ca daca faci 18 ani nu mai e gratuit...scuza-ma ca ti-o spun dar medicul ala e cam prost nu stie.. diabetul e printre primele 10 boli rare din lume... stai linistit nu ai cum sa il platesti.. mult noroc

buna,
hebe_olimp:chiar daca ai implinit 18 ani poti lua minirin gratuit pentru ca intra pe boala cronica g22
daca vrei te ajut eu sa iti iei medicamentul in luna iunie.
pentru ariana ;minirinul melt 120mcg(cel care se dizolva in cavitatea bucala) intra pe gratuitate, insa daca doresti minirin 0.2mg(comprimate care se inghit) se plateste o diferenta de 60lei pe flacon deoarece a aparut un alt medicament desmopresin 0, 2mg care are pretul de referinta adica 128lei si se plateste diferenta dintre cel mai ieftin medicament si cel care il vrea pacientul, pentru ca CASMB compenseaza substanta activa adica desmopresina.
suna la telefon -* si te ajut eu sa iti iei reteta din farmacie cu minirin melt 120mcg in luna iunie.
multa sanatate!


(*modificat de administrator)

Buna tuturor

In ultima vreme am avut minirin melt, folosesc o pastila dimineata si, daca e corect administrata, adica pe gura aproape uscata si tinuta sub limba vreo ora ma tine pana la 3 dimineata, beau apa pana pe la opt, apoi de la capat. Deci nu mai stiu care sunt noile tendinte si ce denumire comerciala mai au medicamentele care contin desmopressina. Ii multumesc lui koni care m-a mai linistit; si eu eram ingrijorat ca ma voi duce sa iau reteta si nu voi reusi sa gasesc pe urma medicament, asa patesc de fiecare data la doua - trei luni cand fac un tur cvasi-complet al farmaciilor din Bucuresti.
Arianei: nu, n-am scapat de boala, dar am programat un RMN pe care l-am tot amanat de multa vreme si pe care am decis sa-l fac tocmai acum cand banii sunt tot mai putini, dar astept sa-mi vina randul, ce sa fac ?
Sanatate tutror

Recunosc ca mie mie mi se pare ciudat felul unora dintre voi de a lua medicamentul asta.. Zic asta referitor la ce ai scris tu, danutroman, ca iei o pastila dimineata care te tine pana la 3 si de la 3 la 8 bei apa si apoi o iei de la capat.. NU stiu cum poti tu, sau altii sa faceti asta, eu una, in momentul in care pastila si-a trecut efectul o iau razna daca nu iau IMEDIAT alta.. Adica nu m-as mai ridica de pe toaleta :( Eu obisnuiam sa iau cate 2 picaturi de Adiuretin, apoi, cand s-a schimbat am luat 2 tablete de Minirin obisnuit (una dimineata si una seara). Acum, de cand am ramas insarcinata, abia acum am inceput sa iau Minirin Melt (pt ca la inceput imi mai pastrasem cateva cutii de Minirin obisnuit) si doctorita mea mi-a spus ca in timpul sarcinii o sa mi se mareasca treptat dozele. Si asa a fost (la inceput am crezut ca e mai slab efectul de Minirin Melt, si adevarul e ca nici acum nu stiu ce sa cred..) La inceput am marit cu inca 2, adica luam 1 la 6 ore (in total 4 pe zi), dar acum oscilez intre 4 si 6 pe zi (adca 1 la 4 ore). Nici nu vreau sa va descriu cat de groaznic a fost ca m-am deshidratat (din cauza ca am avut probleme cu stomacul si am tot vomat) si atunci parca nu isi mai faceau efectul deloc:( Abia dupa cateva zile de stat in perfuzii mi-am mai revenit si acum sunt in permanenta la limita deshidratarii pt ca nu pot sa beau lichide (nu le suporta stomacul) si nici nu mi-e sete deloc! Probabil ca la mine e asa si din cauza sarcinii, dar oricum, nici inainte nu suportam sa stau cateva ore fara pastila, sa beau apa intr-una si sa merg la toaleta din 10 in 10 minute.. Cand se intampla sa merg undeva si sa uit de pastila, chiar si numai pt cateva ore, era groaznic! Nici bine nu ieseam de la toaleta si trebuia sa intru iara ( ca sa nu mai zic ca nu era totdeauna libera ) si beam 2 litri cu usurinta. De fapt, cand mi-a aparut boala asta si mi s-au facut testele alea in spital m-au pus sa masor cat beau si cat urinez si de baut beam 14 litri, iar de urinat cam tot pe-acolo... Deci nu stiu voi cum sunteti dar pt mine asta era epuizant! Si acum, de 7 ani de cand iau pastile, asta s-a agravat si mai tare atunci cand nu le iau (In sensul ca beau 2 litri intr-o ora).. Poate mai impartasiti si voi ceilalti cum va administrati tratamentul si ce v-au spus medicii, pt mine e interesant ca si ei au opinii diferite cu privire la asta.. De exemplu unii spun ca te poti vindeca de diabet insipid in timpul sarcinii, altii spun ca nu exista asa ceva, ba chiar hormonii secretati de placenta diminueaza si efectul celor sintetici pe care ii luam..
Imi pare rau ca aveti probleme cu procurarea Minirinului.. Si eu am avut de multe ori, dar acum am gasit o farmacia unde gasesc intotdeauna, si ma bucur, ca eram ingrijorata mai ales pt perioada sarcinii..
Va doresc tuturor multa sanatate, si multe rezerve de Minirin!

Agniei: Diureza ta nici nu e foarte mare; 14 litri pe zi, e destul de interesant, pentru ca eu, daca nu iau minirin, fac 18-20 litri, ciudat e ca daca zici ca bei doi litri pe ora, scazand transpiratia, ar trebui sa elimini cam 1, 75, iar inmultit cu numarul de ore cat nu dormi, 15 sa zicem, ar da 26, 25 litri. Mai pui si diureza din timpul somnului, nu atat de mare, treci usor de 30 de litri. Se poate ca hipofiza sa se fi lenevit daca ea producea putin, acum ca tot hormonul e de substitut, ea nu mai produce aproape deloc. Cam asta era si ideea cu testele la deshidratare care se faceau: sa vada daca mai pot stoarce din hipofiza ceva.
Ar trebui ca, din cand in cand, sa mai facem si niste teste de deshidratare, rmn, etc.

hello, , nu am mai intrat de f mult timp sa mai conversam, , ma simt bine prizand dar numai simt nevoia s amai beau apa deloc, , , , organismul meu numai cere apa, , , daca beau un pahar de suc ziua e mult, , , , minirinul melt e varza, , , este ineficient, , , , , , ,

nu stiu de unde naiba vine boala asta, , , ori lovituri la cap, ori o emotie, suparare ffff mare, , un soc, , din asta se face, , , dar este nasoala, , , , te saturi, , , eu as vrea sa am un copil si imi este tare frica, , , nu mi-am mai facut analizele de 10 ani cred, , , ma simt bine, , , cu minirin cu toate ca beau lichide fff putine, , , , organismul numai simte nevoia, , , si apa nu imi place delok, , doar minerala si pepsi atat, , , , , , mi stiu la ce medic sa merg la IC PARHON, , , , , , , poate aveti vreo sugestie, , , , , , in vara asta mi-am propus sa merg sa imi refac analizele, , , , , , , , multa bafta tuturor, , , , , as vrea sa ma documentez mult mai mult de aceasta boala, , dar pe internet este f putin, , , , , ,

DELISA poti merge la doamna MAZILU. este un medic bun, la care eu merg cam de 9 ani.

Buna seara..ma numesc Alex din Constanta si sunt nou si pe forum si ca purtator al acestei boli...momentan sunt socat nu credeam ca exista atata lume cu aceasta boala, citesc de o ora si tot numi revin.Am bobandit boala in urma unei lovituri puternice la cap si acum 2 luni am aflat ce am..Din mai pana acum mi-am pierdut locul de munca lucram la o unitate militara si m-au dat afara ptr ca mau catalogat APT LIMITAT, sunt dezamagit de aceasta tara si de oameni care ne conduc, am 26 de ani sunt casatorit si am si o fetita de 2 ani care trebuie sa-i fac un viitor.Ma scuzati ca ma plang dar sunt deprimat in momentu de fata..In fine vreau sa zic ca va respect si apreciez sfaturile voastre..Multa Sanatate

Alex, stiu ca nu e comod sa ai boala asta si uneori poate fi din cale afara de deranjanta, dar incearca totusi sa vezi partea buna :) Sunt atatia alti oameni care sufera de atatea boli, care nu sunt doar incomode, dar sunt de-a dreptul dureroase si se chinuie foarte mult.. Multumeste-i Lui Dumnezeu ca nu e o povara atat de greu de dus si bucura-te ca exista totusi tratament, pe care daca il iei poti duce o viata cat se poate de normala! Sunt oameni care au trait 60 de ani sau mai multi cu boala asta si s-au obisnuit cu ea in timp. Pamantul asta nu e un loc lipsit de griji si probleme si e normal sa ne confruntam cu multe neajunsuri si greutati. Dar cred ca, daca suntem sinceri cu noi insine, o sa recunoastem ca, la cat de rautaciosi suntem si la cat de mult rau facem in timpul unei vieti, am merita de 1000 de ori mai rau. Cum spunea cineva.. Cand un avion se prabuseste, oamenii intreaba indignati.. Unde era Dumnezeu!? Dar nimeni nu se oboseste sa-i arunce un Multumesc pentru toate aterizarile reusite si pt toti oamenii care ajung zilnic cu bine la destinatie. Dumnezeu este prea bun, iar noi suntem rai, ar trebui sa-i multumim in fiecare minut ca nu se poarta cu noi dupa rautatea noastra! Pe mine boala asta ma invata cat de dependenta sunt de El in fiecare minut, si cat de fragila e viata mea in sine.. Desi am momente cand si eu ma satur, atunci cand sunt sincera cu mine nu pot decat sa-i multumesc ca nu e mai rau, pentru ca stiu ca intradevar as merita mult mai rau!

Buna Alex! Si eu am trecut printr-o depresie cand am aflat ca am o tumoare pe glanda hipofiza(din cauza careia am facut diabet insipid) si foarte greu am reusit sa depasesc acel moment... dar mai tarziu am cunoscut persoane cu boli mai grave si mai dureroase si am inteles ca putea fi mult mai rau! De aceea ii multumesc Lui Dumnezeu ca m-a ajutat sa trec peste probleme si, chiar daca uneori este incomod, am invatat sa traiesc cu aceasta boala.

mama mia ce ne-am inmultit nu imi vine sa cred cati oamei ai aceasta boala, , , multumesc nicutu, , , nici acum nu am fost sa im i fac analizele, , , sper sa ajung cat mai repde, , din cate stiam acum ani buni era nevoie de internare o zi, , pt analize, acum numai stiu cum este, , am oroare de spitale, , , imi doresc enorm de mult sa ma vindec de aceasta boala, , , pe care o am d ela 17 ani, , acum am facut 32///

Stie cineva ceva despre diabetul asta insipid si lactatie? Am cautat pe net si nu am gasit ce m-ar interesa.. Am nascut si eu acum 3 saptamani si nu am lapte decat foarte putin. Am fost la o doctorita in Cluj si nu a stiut ce sa-mi zica legat de asta. Daca as sti ca e din cauza diabetului mi-ar fi mai usor sa accept si sa ma dau batuta, dar nu stiu daca e din cauza lui sau din alta cauza. Poate aveti unele din voi copii si ati putea sa ma ajutati cu asta, sa-mi spuneti daca ati reusit sa alaptati, adica daca ati avut suficient lapte.. A, si as mai vrea sa va spun ceva.. Eu era sa mor din cauza pastilelor pt diabet, Minirin. Dupa ce am nascut mi-am redus doza de pastile, ca in timpul sarcinii a trebuit sa iau mai multe. Dar m-am simtit rau intr-o zi, ma durea capul si m-am gandit ca iar ma deshidratez ca nu am baut suficiente lichide. Si am mai luat o tableta de minirin cam dupa 5 ore dupa ce luasem una, ca simteam si ca incepe sa se treaca efectul si sa merg cam des la toaleta. Si in cateva ore aproape am intrat in coma. Am retinut multa apa, dar s-a eliminat sodiul din organism asa incat am ajuns aproape de coma, am avut convulsii si aproape mi-am pierdut de tot cunostinta. Noroc ca eram inca in spital si m-au dus repede la ATI si mi-au bagat sodiu si m-au tinut in perfuzii toata noaptea. De atunci nu ma mai joc cu asta. Asa ca aveti grija mare, eu una nici nu ma gandeam ca pastilele astea pot fi asa periculoase, dar am cautat dupa asta si am mai citit ceva prospecte mai detaliate pe net si intradevar pot face foarte mult rau daca nu sunt administare cum trebuie. De atunci mi-e frica sa mai trag pe nas, desi inca mai am tablete de minirin obisnuit nu Melt.
Va rog mult daca stiti ceva despre problema mea cu lactatia sa scrieti..

buna agnia..Nu stiu daca raspunsu meu te ajuta cu ceva, dar sa sti ca sotia mea cand a nascut acum 2 ani nici ea nu avea lapte nu a avut nici macar 1 zi lapte si nu are diabet insipid e sanatoasa.Doctorii iau spus ca se intampla e ceva normal, deci eu zic ca sa nu-ti faci probleme pe chestia asta, Fetita mea are acum 2 ani si 2 luni a crescut cu lapte praf si lapte de vaca si e perfect sanatoasa.

buna, , stie cineva un numar de telefon de la INSTITUTUL C.I.PARHON BUCURESTI, , , sun la numarul de pe site-ul lor si nu raspunde nimeni, , , va multumesc

Am eu unul. Sper ca e bun: 0213172041

multumesc pentru numarul de telefon, , tot la acest numar am sunat si eu, , dar nu raspun de nimeni, , am sa mai incerc, multumesc inca odata pentru amabilitate

helooo, , nu am mai intrat de ceva vreme, , , de curand am aflat ca sunt insarcinata, , , si imi e asa frica de ce va urma, , trebuie sa ma programez pt analzie mai ales la I.C PARHON, , , numai stiu pe nimeni pe acolo, , am avut acum ani un medic f bun, , , si a murit, , , , , , , , , , acum numai stiu pe nimeni, , , , , , , , , , , , este nevoie de intrenare cum era atunci??stiti ceva?ceva noutati aveti?

Buna tuturor, nu am mai intrat nici eu de ceva vreme pe forum, vad ca nici voi cei vechi nu prea mai aveti timp sa intrati sa ne conversam. Mai stiti ceva de minirin? Eu inca am rezerva de minirin normal de 0, 2 mg, minirinul melt l-am incercat dar nu mi-a facut bine, nu stiu ce ma fac atunci cand nu o sa mai am rezerva...

Pt DELISA - si eu sunt insarcinata, in luna a sasea, sarcina decurge normal, diabetul chiar nu imi face probleme. II multumesc lui Dzeu ca am avut si am o sarcina usoara. Am avut ceva emotii la inceput crezand ca diabetul acesta va complica lucrurile dar nu-i cazul sa-ti faci griji... bebele tau nu o sa fie afectat din aceasta cauza, sa bei lichide atat cat simti nevoia, in rest nimic deosebit. Iti doresc o sarcina usoara si un bebe sanatos!

Buna tuturor!

Se pare ca toata lumea are probleme cu Minirin Melt... a inceput sa nu-si mai faca efectul si la mine. Nu stiu de ce nu se mai importa cel normal... Din cate am vazut toti au trebuit sa creasca cantitatea pe care o luau.

Ma gandesc ca poate este facut intentionat asa, pentru a costa mai mult, desi noi nu il platim... In fine, bine nu ne face cu siguranta.