Efectele adverse ale tratamentului cu corticosteroizi

Ce sunt corticosteroizii?

Exemple de corticosteroizi: Prednison, Prednisolon, Dexametazonă. Corticosteroizii scad inflamația și reduc activitatea sistemului imun. [2]

Inflamația este un proces de apărare al organismului împotriva substanțelor străine și împotriva infecțiilor, caracterizată prin durere, căldură, roșeață, tumefierea regiunii inflamate și funcționarea deficitară a acesteia. [2]

Există anumite boli în care sistemul imun (de apărare) al organismului nu funcționează corect. Acest lucru poate să determine procesul inflamator să lupte împotriva țesuturilor corpului. Corticosteroizii scad inflamația și astfel scad leziunile țesuturilor. [2]

Corticosteroizii sunt folosiți pentru tratamentul unor afecțiuni inflamatorii, ca de exemplu:

• Vasculite sistemice (inflamația vaselor de sânge);
• Miozite (inflamația mușchilor);
• Artrita reumatoidă (inflamația cronică a articulațiilor);
• Lupus eritematos sistemic;
• Sindromul Sjogren;
• Dermatite, eczeme. [2] [3]

Din punct de vedere al modalității de administrare, corticosteroizii pot fi:

• Sistemici, administrați pe cale orală, intravenos sau intramuscular;
• Topici (cremă pentru aplicație cutanată, picături oculare sau auriculare, injecții intraarticulare);
• Inhalatori. [1] [2]

Corticosteroidul natural, cortizolul, are efecte importante în organism, cum ar fi:

• Este implicat în metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor;
• Este implicat în răspunsul imun și inflamație;
• Distribuția și excreția apei din organism. [1]

Dacă este posibil, este preferată administrarea locală a corticosteroizilor, datorită riscului mai mic de efecte adverse decât în administrarea sistemică. [2]

Tratamentul cu corticosteroizi mai puțin de o lună este considerat tratament de scurtă durată. Dacă durata tratamentului depășește trei luni, atunci acesta este considerat de lungă durată și este însoțit mai frecvent de efecte adverse. [1]

Efectele adverse ale terapiei cu corticosteroizi pentru o durată scurtă de timp (sub o lună) apar atunci când dozele sunt mari. [1]

Efectele adverse ale tratamentului cu corticosteroizi pentru o perioadă scurtă de timp:

• Tulburări ale somnului;
• Apetit crescut;
• Creștere ponderală;
• Tulburări psihice (delir, psihoză, manie, depresie, intenții suicidale) - rar;
• Insuficiență cardiacă- rar;
• Ulcerul peptic - rar;
• Diabet - rar;
• Necroza aseptică de cap femural. [1]

În cazul terapiei cu corticosteroizi în doze mari, pentru o durată îndelungată, există riscul crescut de apariție a mai multor efecte adverse. Acestea vor fi detaliate în funcție de organul afectat. [1]

Dintre efectele adverse cutanate amintim:

• Creșterea riscului de infecții bacteriere ale pielii (celulite) și de infecții fungice (tinea, candidoză);
• Subțierea tegumentelor, care conduce la învinețirea rapidă;
• Tegumentele sunt fragile, se lezează ușor și se vindecă greu, în special în zonele expuse la soare (dosul palmei, antebraț);
• Acnee (pe față, piept, spate);
• Hipertricoză (creșterea excesivă a părului), dar și alopecie (căderea părului);
• Lipoatrofie subcutanată (pierderea țesutului adipos care se găsește sub piele). [1]

Efectele adverse pe țesutul adipos:

• Redistribuirea țesutului adipos, rezultând obezitatea tronculară și „facies în lună plină”;
• Creșterea ponderală, care apare în majoritatea cazurilor. Aceasta este datorată apetitului crescut și alimentației crescute. [1]

Efectele adverse la nivelul ochilor:

• Glaucom (creșterea presiunii intraoculare), care poate să apăra după tratament local, dar și după tratament sistemic;
• Cataracta posterioară subcapsulară la nivelul ambilor ochi. Această complicație se dezvoltă lent, copiii fiind mai predispuși decât adulții;
• Exoftalmie (există edem la nivelul pleoapelor și al mușchilor ochiului, iar globul ocular este împins în față). Această complicație este întâlnită destul de rar. [1]

Efecte adverse vasculare:

Ateroscleroza identificată la pacienții cu tratament corticoid pentru o perioadă îndelungată poate duce la:

• Cardiopatie ischemică (angină, infarct miocardic, insuficiență cardiacă ischemică);
• Accident vascular cerebral, accident ischemic tranzitor;
• Mortalitate crescută. [1]

Efectele cauzate de corticosteroizi la nivel vascular sunt datorate unor modificări metabolice, cum ar fi:

• Creșterea colesterolului (VLDL, LDL), creșterea trigliceridelor și scăderea HDL-colesterolului;
• Hipersinsulinism (secreția unei cantități crescute de insulină) și creșterea rezistenței periferice la insulină (este necesară o cantitate mai mare de insulină pentru a introduce glucoza în celule). [1]

Efectele secundare cauzate de corticosteroizi la nivel gastrointestinal:

• Gastrită, ulcer peptic;
• Hemoragii gastrointestinale;
• Steatoză hepatică (acumulare de lipide în ficat). [1]

Dintre modificările echilibrului hidroelectrolitic amintim:

• Retenția de apă și de sare, care determină apariția de edeme (umflarea picioarelor) și creșterea în greutate. Acest efect apare mai ales la persoanele cu boală cardiacă sau renală preexistentă;
• Creșterea tensiunii arteriale, care apare la doze mari de corticosteroizi;
• Pierderi de potasiu, care duc la o stare de oboseală generală. [1]

Tratamentul cu corticosteroizi pentru o perioadă lungă de timp cauzează tulburări ale sistemului reproductiv, cum ar fi:

• Menstruații neregulate;
• Scăderea fertilității, atât la bărbat, cât și la femeie;
• Risc crescut de despicătură palatină. Acest efect apare la copiii care se nasc din mame care au urmat tratament cu corticosteroizi în timpul sarcinii. [1]

Dintre efectele adverse musculoscheletale, amintim:

• Osteoporoză, întâlnită cu precădere la pacienții fumători, bătrâni, femeile în perioada postmenopauză, subponderali, imobilizați, diabetici sau pacienți cu boli pulmonare cronice. Persoanele cu osteoporoză pot suferi fracturi ale coloanei vertebrale sau ale șoldului în urma unor traumatisme minime. Osteoporoza este frecvent întâlnită la pacienții care au urmat tratament corticosteroid, statisticile indicând că 50% dintre pacienții care urmează tratament îndelungat vor avea o fractură;
• Osteonecroză (distrucția osului), cu precădere la nivelul șoldului. Acesta este un efect rar întâlnit, însă grav;
• Miopatie (slăbiciune musculară), mai ales la nivelul coapselor și al umerilor;
• Fracturi vertebrale, chiar la persoanele cu densitate osoasă normală;
• Întârziere în creștere la copiii care au urmat tratament corticoid. [1]

Efecte adverse la nivel neurologic:

• Efecte psihologice: euforie, modificări de comportament;
• Efecte psihiatrice: psihoză, delir, pierderea memoriei, depresie. Aceste efecte sunt rare, dar severe, necesitând uneori tratament;
• Insomnii, care apar în cazul administrării a mai multor prize zilnice. În cazul administrării unei singure doze, dimineața, insomniile sunt mai rare;
• Tremurături, care apare la doze mari;
• Cefalee (durere de cap). [1]

Efectele metabolice ale corticosteroizilor:

• Creșterea nivelului glicemiei la pacienții diabetici;
• Diabet zaharat tranzitor sau permanent. [1]
• În timpul tratamentului cu corticosteroizi, dar și o anumită perioadă după încetarea tratamentului, glanda suprarenala produce mai puțin cortizol. [1]

Efectele adverse pe sistemul imun:

• Creșterea riscului de infecții;
• Scade eficacitatea vaccinărilor. Este contraindicată vaccinarea cu virus viu a pacienților care primesc doze mari de corticosteroizi. [1]

De asemenea, efectele adverse apar și la scăderea dozelor de corticosteroizi. Aceste efecte adverse sunt:

• oboseală
• cefalee
• dureri musculare și articulare
• depresie. [1]

Este indicat ca reducerea dozelor să fie făcută progresiv, mai ales dacă tratamentul a durat mai mult de 6 săptămâni. [1]

Dacă terapia a durat mai mult de două săptămâni, răspunsul organismului la stres poate să fie scăzut, deoarece glandele suprarenale nu mai reacționează normal. Acest efect poate persista o perioadă îndelungată după oprirea tratamentului. În cazul unei intervenții chirurgicale, a apariției unei boli, a unei infecții severe sau în cazul unei traume psihice, organismul poate să nu răspundă la stresul respectiv. Există posibilitatea scăderii tensiunii arteriale. Această situație este denumită insuficiență suprarenaliană și poate fi evitată prin creșterea dozelor de corticosteroid în situații de stres. Aceste doze crescute ajută organismul să depășească momentul stresant. [5]

În cazul tratamentului cu corticosteroizi administrați cutanat, în doze mari, există posibilitatea absorbției prin piele. Acest lucru poate duce la inhibarea secreției de steroizi din glanda suprarenală. [1]

Cel mai frecvent însă, reacțiile adverse după administrarea cutanată sunt:

• Atrofia cutanată, striuri cutanate;
• Dermatită periorală;
• Telangiectazii (vasele de sânge se dilată și devin vizibile);
• Infecții cutanate;
• Alergie la crema cu corticosteroizi. [3]

În cazul terapiei inhalatorii, utilizată pentru tratamentul astmului bronșic, există riscul de candidoză orală. Aceasta se poate manifesta prin dificultăți la înghițire, senzație de arsură la nivelul limbii și gust neplăcut. Apariția candidozei poate fi evitată prin clătirea gurii cu apă după administrarea tratamentului, dar și prin păstrarea unei igiene orale. [6]

Nici tratamentul administrat injectabil nu este scutit de reacții adverse. În cazul administrării intramusculare sau intraarticulare, pot să apară dureri și umflarea regiunii respective. Aceste efecte dispar însă după câteva zile. [6]

Severitatea reacțiilor adverse în urma tratamentului local depinde de leziunea tratată, dimensiunea zonei pe care a fost aplicat corticosteroidul și de produsul folosit. [6]

Cum pot fi minimalizate efectele adverse?

Pentru a scădea riscul de apariție a efectelor adverse în cursul terapiei cu corticosteroizi, este necesar să fie urmate anumite reguli:

• Utilizarea de corticosteroizi numai în cazurile de necesitate;
• Monitorizarea pacienților, pentru a observa apariția efectelor adverse;
• Pentru bolile locale, este recomandată utilizarea topică;
• Utilizarea unei doze minime necesare pentru controlul bolii;
• Scăderea progresivă a dozelor, dacă boala este menținută sub control;
• Monitorizarea presiunii arteriale;
• Suplimente cu calciu pentru prevenția osteoporozei. [1]

Durata tratamentului nu este singurul factor care determină frecvența apariției sau severitatea efectelor secundare. Doza și tipul de corticosteroid administrat sunt, de asemenea, de luat în considerare în apariția efectelor secundare. În cazul administrării orale, efectele secundare sunt mai frecvente decât în cazul administrării locale. [1]

Prevenția osteoporozei

Pentru a decela apariția osteoporozei, este indicată măsurarea densității minerale osoase anual, prin investigația DEXA. De asemenea, poate fi măsurat nivelul calciului din urină pe 24 de ore, deoarece corticosteroizii cresc eliminarea de calciu urinar. În tratamentul îndelungat cu corticosteroizi este indicată realizarea unei radiografii de coloană vertebrală, deoarece nu toate fracturile produc simptome. [4]

Tratamentul osteoporozei este inițiat cu suplimente de calciu în doză de 1.000-1.500 g/ zi. Vitamina D, 1.000 U/zi este asociată terapiei cu calciu. Nu există un consens privind utilizarea terapiei cu bisfosfonati sau estrogeni în tratamentul osteoporozei indusă de corticosteroizi. [4]

Prevenția infecțiilor

În cursul terapiei cu corticosteroizi există riscul infecțiilor. În cazul apariției simptomelor de infecție, cum ar fi febră, tuse productivă, micțiune dureroasă, este recomandat consultul medical. [5]

Prevenția sângerărilor gastrointestinale și a ulcerului

Pentru a scădea riscul de ulcer gastric, este recomandată administrarea de corticosteroizi după masă sau împreună cu medicație antiacidă. Astfel, este redus efectul iritant asupra stomacului. În caz de durere abdominală severă și persistentă sau de prezența sângelui în scaun, ar trebui consultat un medic cât mai rapid posibil. [5]

Prevenția creșterii ponderale

Pentru a preveni creșterea ponderală este indicat un consum moderat de calorii și o activitate fizică regulată. [5]

Prevenția insomniilor

Dacă este posibil, întreaga doză de corticosteroid ar trebui administrată într-o singură priză, dimineața. [5]

Prevenția hipertensiunii arteriale

Limitarea aportului de sare este necesar pentru a preveni creșterea tensiunii arteriale. Chipsuri, covrigei, supe, carnea procesată conțin sare și ar trebui consumate cu limită. Măsurarea regulată a tensiunii arteriale este indicată. De asemenea, în caz de umflare a picioarelor, este necesar un consult medical. Medicul poate să prescrie diuretice pentru a controla tensiunea arterială. [5]