Durerea de inimă

Durerea în piept este definită ca o durere localizată oriunde de sub nivelul umerilor, până la ultima coastă și abdomen. Acest simptom constituie o cauză importantă pentru prezentarea în camera de urgențe. La multe persoane, mai ales după o anumită vârstă, durerea în piept le ridică instant întrebarea unui atac de cord.

Articolul de față se concentrează pe durerea de cauză cardiacă (durere de inimă), astfel încât să vă fie mai ușor să discerneți când durerea necesită atenție medicală imediată. De multe ori, o senzație durereoasă în zona pieptului nu semnifică o boală gravă. Există multe cauze pentru durerea în piept, ce țin de organele din această zonă sau din zonele apropiate. Totuși, orice durere nou apărută sau care „se simte diferit decât deobicei” trebuie luată în serios. Acest lucru este în special valabil pentru persoanele trecute de vârsta tinereții, fumători și cei cu boli cardiace.

Dacă există cea mai mică suspiciune că dvs. sau cineva apropiat ar putea avea un infarct, apelați numărul de urgență 112, chiar dacă nu sunteți siguri de tipul de durere. Intervenția rapidă în acest tip de durere poate salva o viață. Este mai bine să contactați serviciul de urgență pentru o „alarmă falsă” decât ca aceștia să intervină prea târziu. (1)

Cauzele durerii în piept

Există o multitudine de cauze ale durerii în piept, ce țin de structurile din regiune (piele, oase, mușchi, plămâni, inimă și vase) ce apar cu o frecvență variabilă. În continuare, sunt discutate pe scurt cele mai des întâlnite.

Cauze comune

• Angină pectorală - este o durere cardiacă datorată reducerii fluxului de sânge la mușchii inimii. Cel mai des, aceasta apare ca urmare a aterosclerozei (depunerea de plăci cu lipide pe pereții vaselor mici de sânge). De obicei, durerea din angină apare la efort și se calmează după maximum 10 minute de repaus.
• Infarct miocardic - una dintre arterele mici care irigă mușchii inimii a fost blocată complet, astfel încât o porțiune din inimă a rămas fără sânge și oxigen. În infarct, durerea se instalează cel mai frecvent brusc, nu se calmează la repaus, are intensitate mare și iradiază în mână, umăr, spate.
• Reflux gastroesofagian - durerea este surdă, are caracter de „arsură”, este în regiunea sternului și se accentuează la întinderea în pat. Se datorează urcării acidului gastric din stomac până în esofag.
• Durere toracică - durerea în piept poate fi datorată unei întinderi musculare în regiunea pieptului (mușchii pectorali, intercostali). Traumatizarea coastelor sau inflamația cartilajului prezent în stern (costocondrită) cauzează și ele durere toracică. Acestea pot fi foarte dureroase dar, de regulă, puteți discerne durerea ca provenind de la mușchi sau oase. Este accentuată cu mișcarea sau atingerea, regiunea poate fi umflată, roșie sau vânătă.
• Anxietate și atac de panică - simptomele pot fi aproape identice cu cele din durerea de tip cardiac. Doar medicul vă poate spune că a fost vorba despre un atac de panică.

Cauze rare

Cardiace:

• Pericardita - acumularea de lichid între foițele ce acoperă inima (durerea se ameliorează la aplecarea înainte)
• Disecția de aortă - o ruptură în peretele acestui vas de sânge, care determină durere cu senzație de „sfâșiere”

Pulmonare:

• Pneumonie (infecția plămânilor)
• Pleurezie (inflamație a pleurei, „membrana” cu două foițe ce înconjoară plămânii)
• Pneumotorax (acumulare de aer între cele două foițe ale pleurei),
• Embolism pulmonar (blocarea unui cheag de sânge în vasele de sânge ale plămânilor)

Zona zoster - la persoanele care au avut varicelă (vărsat de vânt) în copilărie, poate uneori apărea o reactivare a virusului, ce se manifestă cu durere intensă a coastelor pe o parte a corpului, după care apare o erupție în zona respectivă.
Mastită - durerea și tumefierea sânului, datorată unei infecții. Apare mai des la femeile care alăptează.

Boli reumatologice

• Osteoartrita - numită popular „reumatism”, reprezintă degenerea articulațiilor ce apare mai des la vârstnic. Rareori, poate afecta punctele unde coastele se articulează cu sternul și să dea durere în piept.
• Spondilita anchilozantă, boală în care degenerează în principal articulațiilor coloanei și ale bazinului, poate da și dureri de coaste. Apare mai des la bărbați și în anumite familii. (2, 3, 5)

Cum este durerea de cauză cardiacă?

Durerea în piept din angina pectorală are câteva caracteristici:

• Caracter de disconfort, durere, „arsură”, „strângere”, „presiune”
• Intensitate variabilă, de obicei ușoară-medie
• Localizată într-o regiune mai mare decât un punct, cam de dimensiunea unei palme, de obicei în spatele sternului
• Poate iradia (se duce) în brațul stâng, de-a lungul zonei sale interne, până în ultimele două degete
• Apare odată cu efortul fizic și dispare la maximum 10 minute de la repaus
• Dispare la maximum 5 minute de când luați nitroglicerină sublingual

Durerea în piept din infarctul de miocard (atactul de cord) este, în mod tipic (dar nu obligatoriu!):

• De intensitate mare, descrisă ca un „junghi”, „o menghină” sau ca o presiune puternică
• Localizată în spatele sternului sau la stânga de acesta, arătată cu palma (nu într-un singur punct)
• Iradiază în brațul stâng, până la degetul mic și cel inelar sau în ambele brațe; în umărul stâng, maxilar sau în spate, între omoplați
• Apare oricând, fie în timpul efortului sau în repaus; vă poate trezi din somn
• Nu se calmează după 10 minute de repaus
• Nu cedează după administrarea de nitroglicerină (2, 3)

Ar putea fi un infarct?

Dacă simțiți pentru prima oară un anumit tip de durere toracică, puteți crede că suferiți un infarc de miocard. Până la proba contrarie, orice durere în piept este considerată infarct, mai ales dacă îndeplinește caracteristicile de mai sus. Așadar, chiar dacă sunteți nesigur, este mai bine să apelați serviciul de urgență.

Pacienții care suferă de angină pectorală de ceva timp și își cunosc simptomele trebuie să fie alertați și să sune la 112 dacă:

• Durerea își schimbă caracterul (e mai puternică sau resimțită altfel, de exemplu ca un junghi)
• Durerea iradiază altfel decât de obicei
• Durerea apare în alte circumstanțe decât la efort - în repaus sau vă trezește din somn
• Durerea durează mai mult de 15 minute
• Durerea nu cedează după adminstrarea de nitroglicerină
• Durerea este însoțită de alte simptome: senzație de leșin, respirație dificilă, greață

Mai rar, infarctul de miocard poate fi însoțit de o durere minimă sau una cu localizare diferită (în dreptul stomacului, în ureche sau doar pe braț). (1, 2)

Simptome care pot însoți durerea cardiacă

Odată cu durerea cardiacă mai pot fi prezente și alte simptome, mai importante în infarctul de miocard:

• Senzație de lipsă de aer, respirație dificilă
• Palpitații, senzația că inima bate neregulat, prea repede sau din contră, prea încet
• Amețeală
• Greață
• Transpirații (2)

Cine poate suferi de durere cardiacă?

Există persoane care au un risc crescut pentru evenimente cardiace. Dacă aveți unul sau mai mulți din factorii de risc enumerați mai jos, este bine să vă prezentați la medic pentru evaluare, chiar dacă durerea nu este foarte puternică sau frecventă. Totuși, deși rar, infarctul de miocard poate apărea și la persoane care par a fi în deplină sănătate.

Principalii factori de risc cardiac sunt:

• Hipertensiune arterială
• Fumat
• Obezitate
• Diabet zaharat
• Colesterol crescut în sânge (2)

Cui mă adresez pentru durerea mea?

Atunci când durerea este intensă, nu cedează în câteva minute și/ sau este însoțită de alte simptome, sunați la 112 sau rugați un membru al familiei să facă acest lucru.

Când durerea este una ușoară, pasageră, cedează la nitroglicerină sau este de altă cauză decât cea cardiacă, este recomandabil să vă contactați medicul de familie cât mai curând. Acesta vă va examina și va determina dacă durerea este de cauză cardiacă. Dacă există suspiciunea că suferiți de angină pectorală, veți primi o trimitere pentru cardiologie, pentru a investiga funcția inimii. (1)

Ce măsuri pot lua pe moment?

Dacă suferiți de angină pectorală, țineți la îndemână pastile sau spray cu nitroglicerină, care pot fi introduse sub limbă atunci când apar crizele. Nu ezitați să le folosiți, conform recomandării medicului dvs., de fiecare dată când apare durerea, întrucât nu dau dependență și sunt foarte eficiente. Dacă durerea nu se calmează în 15 minute de când a debutat sau la maximum 3-5 minute după administrarea de nitroglicerină, este posibil să suferiți un infarct de miocard.

Sunați imediat la ambulanță sau rugați pe cineva să o facă pentru dvs. Este bine ca cineva să rămână în prezența dvs. Dacă este posibil, luați o pastilă de aspirină. Aceasta va reduce vâscozitatea sângelui, făcând cheagurile mai puțin probabil să se formeze. (2, 5)

Cum este investigată durerea cardiacă?

În urgență, principala grijă o reprezintă posibilitatea ca durerea pe care o simțiți să fie datorată unui atac de cord. Pentru a evalua această posibilitate, se realizează:

• Electrocardiogramă - aceasta măsoară activitatea electrică a inimii. În prezența unui infarct, aspectul electrocardiogramei se modifică imediat. Pe baza ei, poate fi apreciată grosier și extinderea infarctului (cât din mușchiul cardiac a rămas fără oxigen)
• Teste de sânge - troponinele M sunt substanțe prezente în mușchiul cardiac. Atunci când acesta rămâne fără oxigen și celulele îi sunt distruse, eliberează troponine în sânge. Astfel, detectând un nivel crescut al acestora în sânge, se poate confirma rapid suspiciunea de infarct. Un indicator similar este creatin kinaza.

Aceste teste rapide orientează diagnosticul și pot accelera administrarea tratamentului corect.

Pentru a aprofunda investigațiile, dar și când durerea cardiacă are altă cauză decât infarctul de miocard, se mai realizează:

• Ecografia cardiacă - cu ajutorul unui dispozitiv cu ultrasunete, se văd structura inimii și a vaselor de sânge mari. Se poate vedea incapacitatea inimii de a mai pompa corect sângele (insuficiență cardiacă), dacă s-a acumulat lichid în pericard sau dacă aorta a suferit o leziune.
• Angiografia - injectând o substanță de contrast într-un vas al inimii, se fac radiografii seriate. Se vede astfel extensia leziunilor vasculare care determină angina pectorală.
• Test de toleranță la efort, radiografie toracică, scintigrafie (3)

Cineva de lângă mine are dureri în piept

Durerea în piept are multe cauze, iar unele dintre ele sunt severe. Din acest motiv, o durere insistentă/ persistentă, de intensitate mare sau însoțită de semne grave necesită sunarea la serviciul de urgență. Deoarece unele persoane refuză să apeleze la serviciile medicale sau își minimalizează suferința, poate fi necesar să luați inițiativa.

O persoană care are un infarct de miocard este descrisă ca „privitorul la vitrină”, datorită aspectului tipic:

• Are o palmă plasată pe piept, de obicei cea stângă
• Are un aspect înghețat, înmărmurit, din cauza durerii
• Poate fi drept sau aplecat înainte

Când descrierea durerii este sugestivă pentru un atac de cord, nu ezitați să sunați la 112. Dacă persoana se știe cu angină pectorală, administrați nitroglicerină. Dacă durerea nu cedează, poate fi un atac de cord. Dacă aveți, administrați o tabletă de aspirină cât timp așteptați ambulanța.

Nu este însă obligatoriu ca un atac de cord să se manifeste atât de violent. Chiar și o senzație de „apăsare”, dacă este brusc instalată și durează peste 15 minute, indică sunarea la serviciul medical de urgență. (3, 5)