Descifrează termenii de pe produsele cosmetice

Termenii de pe produsele cosmetice pot da bătăi de cap multora dintre noi. Produsele „fără conservanți” chiar nu au conservanți? Cât de organice sunt cremele care au 2-3 rânduri de ingrediente? Astfel de termeni și mulți alții au fost stabiliți ca standard, unii la nivel global, alții doar la nivel european.

Pentru început, fiecare produs cosmetic trebuie să includă cel puțin șapte elemente: (1, 2, 3, 4, 5, 6, 15)

• numele și/sau denumirea comercială precum și adresa producătorului sau distribuitorului
• conținutul nominal în momentul ambalării exprimat în greutate (g, kg, etc.) sau volum (ml, dl, l). De multe ori acest număr, fie el exprimat în grame sau mililitri este urmat de un „e” mic care sugerează că ambalarea respectă legislația europeană pentru greutăți și volume.
• data minimă de valabilitate precedată uneori de simbolul unei clepsidre pe jumătate plină sau de cuvintele „a se folosi preferabil înainte de” în cazul produselor cu o valabilitate mai mica de 30 luni; pentru produsele cu o valabilitate mai mare trebuie trecută durata de folosire după deschiderea ambalajului – exprimată, de regulă, printr-o cutie cu capacul deschis pe care este indicat numărul de luni sau ani („6M” de exemplu reprezintă șase luni).
• anumite precauții – în cazul produselor cu ingrediente alergenici sau a produselor care nu ar trebui să fie la îndemâna copiilor; tot aici intră avertizări precum „evitați contactul cu ochii”
• numărul de lot al produsului sau numărul de referința pentru identificarea respectivului produs cosmetic
• funcția sau rolul produsului cosmetic – cremă, deodorant, loțiune de corp, etc.
• lista de ingrediente în ordine descrescătoare a ingredientului în produsul final.

Mai jos sunt principalii termeni întâlniți pe etichetele produselor cosmetice, mulți dintre ei având mai mult rol de a atrage cumpărătorii decât o semnificație științifică. (2, 11, 12, 13, 14)

• „hipoalergenic” (sau „fără alergeni”) – potrivit producătorilor de cosmetice astfel de produse au un risc mult mai scăzut de a produce alergii. Cu toate acestea, termenul „hipoalergenic” nu este înlocuitor al legii astfel încât dacă un astfel de produs provoacă o alergie persoana vătămată nu poate da în judecată compania. Din nefericire multe produse așa-zis hipoalergenice conțin arome care pot duce la iritații ale pielii.

• „testat clinic” – aceste cuvinte apar mai ales pe produsele cosmetice anti-aging, cuvintele oferind iluzia că au trecut prin testări științifice riguroase. Acest lucru nu este întotdeauna adevărat, multe produse fiind testat pe un număr redus de voluntari.

• „testat dermatologic” – această sintagmă ne duce cu gândul la numeroase teste realizate de unul sau mai mulți dermatologi. În lipsa informațiilor referitoare la procesul de testare, ne rămân prevederile Uniunii Europene care spun că idea de „testare dermatologică” poate include doar un dermatolog care a supervizat testarea produsului pe un număr de voluntari. În general, testul dermatologic poate implica dermatologul care le oferă unor persoane produsul spre testare. Dermatologul raportează ulterior firmei dacă produsul a cauzat sau nu iritații ale pielii.

• „produs natural” – acest tip de produse are definiții diferite pentru persoane diferite. Pe de o parte se poate referi la sursa ingredientelor (de exemplu, conține doar extracte din plante, semințe, etc.) sau la faptul că nu există ingrediente sintetice. Mai mult, extractul de cătină poate fi natural la începutul procesului de producție însă până ajunge în ambalaj trece prin numeroase procese de rafinare, putând avea o structură chimică diferită în produsul final. Poate cea mai mare greșală din parte cumpărătorilor este să creadă că produselor naturale sunt mai sigure decât cele generaliste. Ierburile și uleiurile esențiale pot cauza iritații și alergii.

• „produs organic” – ideea de „organic” poate să însemne că produsul conține ingredient crescute fără aditivi chimici. Pe de altă parte, majoritatea produselor certificate organic conțin și ingrediente non-organice. Este bine de știut că dacă primele 3-5 ingrediente (cele care au cel mai mare procent din produsul final) de pe etichetă sunt non-organice s-ar putea ca și produsul per total să nu fie atât de „organic”. Mai mult, deși pe etichetă este trecut „organic” este posibil ca ingredientele non-organice sau conservanții să irite pielea.

• „fără conservanți” – foarte puține produse nu au conservați. Dacă un produs are apă (unul dintre cele mai populare ingrediente ale cosmeticelor) trebuie să aibă și conservanți altfel s-ar altera în câteva zile. Conservanții sunt importanți pentru a prelungi durata de valabilitate a produselor și pentru a împiedica răspândirea bacteriilor și a mucegaiului.

• „nu este testat pe animale” – această sintagmă este indicată prin cuvinte sau prin imagine unui iepuraș. Acest indicator se referă produsul final nu a fost testat pe animale. Ingredientele individuale (fie ele organice sau produse artificial) s-ar putea să fi fost testate.

• „fără parabeni” – parabenii reprezintă o varietate de conservanți cosmetici. Prima luptă împotriva lor a început în 2004 când un studiu lega conținutul de parabeni de tumorile cancerului de sân. Investigațiile ulterioare au arătat că studiul respectiv nu arăta, de fapt, că parabenii provocau cancerului însă titlurile din ziare au fost menținute. Pe de altă parte în 2014 și 2015 Comisia Europeană a interzis folosirea a șapte parabeni. Mai mult, aceeași autoritate a clasat restul parabenilor folosiți în cosmetice drept „inofensivi”. Potrivit specialiștilor, „fără parabeni” înseamnă „fără parabeni artificiali”. Cu alte cuvinte există parabeni printre ingrediente însă nu sunt produși în laborator. (7, 8, 9)

• „fără uleiuri minerale” – aceste uleiuri apar în urma rafinării uleiurilor neprocesate. În general, sunt folosite în rujuri, farduri de obraz și creme pentru eczeme sau dermatită. Se crede că stopează capacitatea tegumentului de a elimina toxinele astfel ducând la dezvoltarea bacteriilor și înfundarea porilor. În ciuda părerilor generale, uleiul mineral folosit ca ingredient în cosmetice este rafinat, efectele negative fiind, astfel, îndepărtate. Folosit în produse cosmetice de larg consum, uleiurile minerale sunt printre cele mai puțin iritabile ingrediente.

• „fără parfum” – de cele mai multe ori această sintagmă se referă fie la lipsa „aromelor parfumate” din compoziția produsului cosmetic fie mascarea parfumului cu un alt ingredient. Acest agent de mascare poate fi în lista de ingrediente sau separat. (10)

Alegerea unui produs cosmetic ar trebui să însemne mai mult decât îmbierea cumpărătorilor prin cuvinte-cheie în reclame sau pe ambalaj. La fel, oricât de justificat ar fi prețul pentru un produs „organic” acesta poate fi la fel de iritabil precum o alternativă oarecare. Important este ca produsele cosmetice să fie tolerabile pielii și în limita datei de valabilitate.